ÎCCJ, decizie (scj.ro #83141)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83141) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asigurări. Acțiunea în despăgubire. Calitate
procesuală activă.
Cuprins pe materii :
Drept comercial.
Contracte comerciale.
Index alfabetic:
contract de asigurare
-
beneficiarul
asigurării
-
competență
teritorială
Cod procedură Civilă,
art.137 alin.1, art.304 pct.3 și 9
Plata primei de asigurare și utilizarea
bunului asigurat de către o terță persoană, alta decât cea asigurată, nu dă
naștere dreptului terței persoane de a obține despăgubirea în baza poliței de
asigurare. Pentru ca o persoană să fie beneficiar al asigurării este necesar ca
aceasta să fie desemnată în mod expres de asigurat în cuprinsul poliței de
asigurare, la rubrica „beneficiar” din poliță.
ICCJ, Secția
Comercială, Decizia nr. 1416 din 13 mai 2009
Reclamanta SC C.T.F. București a chemat-o în
judecată pe pârâta BCR ASIGURĂRI SA București, solicitând instanței obligarea
acesteia la plata sumei de 153.700 Euro, reprezentând contravaloarea daunelor
ce i se cuvin în baza poliței de asigurare.
Reclamanta a arătat că la data de 14 aprilie
2006 autoturismul marca BMW, pe care îl deține în calitate de utilizator în
baza contractului de leasing, a fost furat din parcare. În baza poliței de
asigurare încheiată cu pârâta SC BCR ASIGURĂRI SA, reclamanta a solicitat contravaloarea
daunelor, însă cererea i-a fost respinsă cu motivarea că nu au fost predate
cheile originale ale autoturismului, deși în cuprinsul poliței de asigurare s-a
menționat numărul de chei originale aflate în posesia
asiguratului/utilizatorului ca fiind 1.
Reclamanta a mai solicitat obligarea pârâtei
la plata sumei de 540.194 Ron, contravaloare daune și a sumei de 279.550 Ron,
contravaloare dobândă legală calculată până la data de 7 noiembrie 2006.
Pârâta a invocat excepția lipsei calității
procesuale active a reclamantei, excepția inadmisibilității, arătând că
asiguratul este P. Leasing, contractul de asigurare facultativă fiind încheiat
cu acesta, reclamanta fiind doar utilizatorul acestei polițe.
De asemenea, a susținut că reclamanta nu a
respectat dispozițiile art.720 indice
1 C
. proc. Civ..
SC P. LEASING ROMÂNIA IFN SA București, a
formulat cerere de intervenție în interesul reclamantei.
Prin sentința 330 din 28 februarie 2007,
Tribunalul Prahova- Secția Comercială și de Contencios Administrativ a admis în
parte acțiunea și a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 540.194 Ron,
reprezentând despăgubiri ce se acordă pentru furtul autoturismului marca BMW și
a sumei de 17.449 Ron, reprezentând dobânda legală aferentă calculată pentru
perioada 19 iunie 2006 – 7 noiembrie 2006.
Prin decizia nr.191 din 4 octombrie 2007,
Curtea de Apel Ploiești – Secția Comercială și de Contencios Administrativ a
respins, ca nefondat, apelul formulat de pârâta BCR Asigurări SA București,
prin BCR Asigurări SA - Sucursala Prahova împotriva sentinței nr.330 din 28
februarie 2007 și a încheierii de ședință din 10 ianuarie 2007, pronunțate de
Tribunalul Prahova.
Instanța a reținut că refuzul pârâtei de plată
a despăgubirilor este nejustificat, că reclamanta și-a îndeplinit toate
obligațiile contractuale privind predarea cheilor și documentația pe care o
avea în posesie, motiv pentru care sentința pronunțată de instanța de fond,
prin care a obligat-o la plată, este una legală și temeinică.
Potrivit art.11 pct.2 C. proc. Civ. în materie
de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri se va putea face și la instanța
în circumscripția căreia se află bunurile asigurate.
Astfel, instanța de fond a avut în vedere nu
instanța în circumscripția căreia se află în prezent bunul asigurat, ci unde
s-a aflat bunul asigurat în momentul producerii riscului asigurat.
Potrivit prevederilor art.6.26, 6.26.1, 6.26.2
din Condițiile de asigurare facultativă a Autovehiculelor, nu sunt cuprinse în
asigurare și nu se acordă despăgubiri pentru furtul total, în cazul în care nu
se depun
la
Asigurător
următoarele acte: actele în original ale autovehiculului (certificatul de
înmatriculare, autorizația provizorie de circulație), cartea de identitate –
după caz, seturile de chei originale ale autovehiculului și telecomenzile
aferente declarate de asigurat în cererea chestionar.
Din cererea chestionar privind asigurarea
facultativă a autovehiculului rezultă că în posesia utilizatorului s-au aflat o
cheie și o telecomandă, a doua cheie s-a aflat în posesia SC P.LEASING ROMÂNIA
SA București și că amândouă au fost predate asiguratorului, așa cum rezultă din
procesul verbal de predare primire.
Cu privire la certificatul de înmatriculare,
rezultă din adeverința eliberată de DGP al Municipiului București – Serviciul
Furturi de Autovehicule, că s-a aflat în autoturismul furat fiind declarat
pierdut.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs
pârâta BCR Asigurări SA București, întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct.3
și
9 C
. proc. Civ..
Recurenta-pârâtă a criticat hotărârea
instanței de apel sub aspectul greșitei soluționări a excepției de necompetență
teritorială a instanței.
A mai susținut că, în mod greșit, instanța de
apel a apreciat că excepția lipsei calității procesuale active a Companiei este
neîntemeiată, deoarece Compania nu este beneficiar al asigurării.
Pe fondul cauzei, a arătat că în speță sunt
aplicabile dispozițiile art.6.26 din convențiile de asigurare, pe care ambele
instanțe le-au interpretat și aplicat greșit.
Recursul este fondat.
Din examinarea motivelor de recurs, în raport
de actele dosarului, de dispozițiile legale aplicabile și de hotărârile
pronunțate în cauză, se constată următoarele:
Se impune a fi analizate prioritar motivele de
recurs referitoare la excepții, care în măsura în care sunt întemeiate, fac de
prisos în totul sau în parte, cercetarea motivelor de fond, - în acord cu
dispozițiile art.137 alin.1 C. proc. Civ..
Și excepțiile ce fac obiectul motivelor de
recurs urmează a fi examinate în ordinea priorității stabilite de lege.
Se constată astfel că motivul de recurs vizând
excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei este întemeiat,
deoarece instanța de apel a apreciat, într-adevăr, greșit că această excepție
este neîntemeiată, atât timp cât reclamanta SC C.T.F. București SA nu este
beneficiarul asigurării, iar faptul de a plăti prima de asigurare și de a
utiliza bunul asigurat nu dă naștere dreptului de a obține despăgubirea în baza
poliței de asigurare, întrucât contractul de asigurare facultativă din 29 noiembrie
2005 este încheiat între BCR – ASIGURĂRI SA, în calitate de asigurător și SC P.
LEASING, în calitate de asigurat, SC C.T.F. SA, fiind doar utilizatorul acestei
polițe.
De asemenea, este de precizat că, pentru ca o
persoană să fie beneficiar al asigurării este necesar să fie desemnată în mod
expres de asigurat în cuprinsul poliței de asigurare, or, la rubrica
„beneficiar” din polița în discuție nu există nici o mențiune, astfel încât
dreptul la despăgubire nu se putea naște decât în patrimoniul asiguratului SC
P. LEASING și numai acesta putea introduce acțiunea în calitate de reclamant,
pentru obligarea pârâtei la plata daunelor solicitate în baza poliței de
asigurare.
Lipsa calității procesuale active a C.T.F.
București a mai fost invocată și în fața instanței de fond și, în mod de
asemenea eronat, prin încheierea din 10 ianuarie 2007, tribunalul a respins-o
ca nefondată.
Astfel fiind, reținându-se că reclamanta este
lipsită de calitate procesuală activă, a fost admis recursul pârâtei pentru
acest motiv, examinarea celorlalte motive de recurs devenind de prisos.