ÎCCJ, decizie (scj.ro #83961)

ÎCCJ, decizie (scj.ro #83961) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Viol prevăzut

în art. 197 alin. (1) C.

pen

. Omor calificat prevăzut

în art. 175 alin. (1) lit. h) C.

pen

. Plângere

prealabilă. Oficialitatea procesului penal

Cuprins pe

materii:

Drept penal. Partea

specială. Infracțiuni contra persoanei. Infracțiuni privitoare la viața

sexuală

Indice

alfabetic:

Drept penal

-

viol prevăzut în art. 197 alin.

(1) C.

pen

.

-

omor calificat prevăzut în art.

175 alin. (1) lit. h) C.

pen

.

-

plângere prealabilă

-

oficialitatea procesului penal

C.

pen

.,

art.

131, art. 197 alin. (1) și (4),

art.

175 alin. (1) lit. h)

În cazul în care decesul

victimei infracțiunii de viol prevăzută în art. 197 alin. (1) C.

pen

. a fost cauzat prin săvârșirea infracțiunii de omor

calificat asupra acesteia, prevăzut în art. 175 alin. (1) lit. h) C.

pen

., pentru a înlesni și a ascunde comiterea infracțiunii

de viol, nu sunt incidente dispozițiile privind lipsa plângerii prealabile,

întrucât persoana vătămată este în imposibilitatea de a-și exercita dreptul

procesual de a formula sau nu plângere pentru infracțiunea de viol, situație în

care principiul disponibilității în procesul penal este înlocuit de principiul

oficialității, statul fiind acela care este chemat să apere interesele

persoanelor vătămate atunci când acestea nu și le pot promova - cum este cazul

victimei, al cărei deces a fost cauzat prin activitatea infracțională a

inculpatului.

I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 464 din 11 februarie 2009

A. Prin

sentința penală nr. 367 din 17 septembrie 2008 a Tribunalului Galați, s-a

dispus condamnarea inculpatului V.V. la o pedeapsă de 5 ani închisoare și i s-a

aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64

alin. (1) lit. a) și b) C.

pen

. pe o durată de 2 ani

pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută în art. 197 alin. (1) C.

pen

.

A fost

condamnat același inculpat la o pedeapsă de 20 ani închisoare și i s-a aplicat

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin.

(1) lit. a) și b) C.

pen

. pe o durată de 8 ani pentru

săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută în art. 174 alin. (1) C.

pen

. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) și h) C.

pen

.

În baza

art.

334 C

.

proc

.

pen

.,

a fost schimbată încadrarea juridică dată faptei reținută în sarcina

inculpatului V.V. prin rechizitoriu, din infracțiunea prevăzută în art. 208

alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. d), e) și g) C.

pen

.,

în infracțiunea prevăzută în art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C.

pen

., text de lege în baza căruia a fost condamnat

inculpatul V.V. la o pedeapsă de 7 ani închisoare.

În baza

art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (3) C.

pen

., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în

prezenta cauză, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 20

ani închisoare, sporită cu 2 ani închisoare, precum și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C.

pen

., pe o durată de 8

ani.

În baza

art.

71 C

.

pen

., s-a aplicat

inculpatului V.V. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute în

art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C.

pen

., pe durata

executării pedepsei principale.

Analizând

ansamblul probelor administrate în cauză, în cursul urmăririi penale și în faza

cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de

fapt:

La data de

4 martie 2008, inculpatul V.V. se întorcea de la stâna unde lucra,

deplasându-se pe drumul căruțelor. În apropiere de pasajul subteran ce

traversează drumul național, inculpatul, aflat sub influența băuturilor

alcoolice, a observat că din sens opus venea victima B.C., în vârstă de 79 de

ani. Realizând că victima este în vârstă și întrucât în zonă nu se mai afla

nicio

persoană, inculpatul a luat hotărârea să întrețină

relații sexuale cu aceasta. În executarea rezoluției infracționale, inculpatul

V.V. a oprit-o pe victimă, însă aceasta i-a spus să-și vadă de drumul lui și a

plecat, situație în care inculpatul, din spate, a prins-o cu o mână de sub

bărbie și cu cealaltă de ceafă și i-a răsucit capul, trăgând-o în același timp

în jos. Fiind luată prin surprindere, eforturile victimei de a scăpa din mâinile

inculpatului au fost zadarnice. Victima s-a zbătut, a țipat și a strigat după

ajutor, dar inculpatul a reușit să o trântească la pământ. În continuare,

inculpatul a prins-o pe victimă de haine, din partea superioară stângă a

corpului și a târât-o în pasajul subteran unde i-a dat drumul, victima căzând

la pământ și fracturându-și oasele nazale.

În

interiorul pasajului, inculpatul a întreținut cu victima un raport sexual

normal. În timpul actului sexual, victima a țipat și s-a zbătut, încercând să-l

îndepărteze pe inculpat. Pentru a anihila opoziția victimei și pentru a

continua actul sexual, inculpatul a apăsat puternic pe toracele acesteia,

fracturându-i coastele. După finalizarea actului sexual, victima a încercat să

plece, dar inculpatul i-a aplicat două lovituri cu pumnii în partea stângă și

dreaptă a coastelor, aceasta căzând pe spate. Inculpatul s-a îmbrăcat și,

profitând de împrejurările create, i-a sustras victimei o sacoșă din rafie în

care se aflau o seceră și o pereche de galoși. Abandonând-o pe victimă în

pasajul subteran, inculpatul a părăsit locul faptei cu bunurile victimei asupra

sa.

Tribunalul

Galați a apreciat că faptele inculpatului V.V., care în seara de 4 martie 2008,

în loc public, prin constrângere, a întreținut cu victima B.C. un act sexual

normal și, pentru a înlesni și ascunde săvârșirea infracțiunii de viol, a

aplicat victimei lovituri repetate, peste tot corpul, cu pumnii și, totodată,

i-a cauzat acesteia leziuni prin comprimare care au produs decesul victimei,

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de viol prevăzută în art.

197 alin. (1) C.

pen

. și omor calificat prevăzută în

art. 174 alin. (1) C.

pen

. raportat la art. 175 alin.

(1) lit. i) și h) C.

pen

.

Privitor

la activitatea inculpatului de a lua din posesia victimei B.C. sacoșa cu

bunuri, având în vedere împrejurările în care a fost săvârșită - după ce

victima a ajuns în stare de inconștiență (imposibilitatea de a-și exprima

voința, respectiv de a se apăra) tocmai datorită agresiunii exercitată de

inculpat - s-a considerat că aceasta se circumscrie conținutului infracțiunii

de tâlhărie, prevăzută în art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C.

pen

., sens în care, potrivit art.

334 C

.

proc

.

pen

., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din

infracțiunea de furt calificat, prevăzută în art. 208 alin. (1) - art. 209

alin. (1) lit. d), e) și g) C.

pen

.

B. Prin

decizia nr.

153/A din 8 decembrie 2008

a Curții de Apel Galați, Secția penală,

s-a admis apelul formulat de

inculpatul V.V. împotriva sentinței penale nr. 367 din 17 septembrie 2008, care

a fost desființată, în parte, sub aspectul laturii penale, iar în rejudecare,

în baza art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. d), e) și g) C.

pen

., a fost condamnat inculpatul V.V. la o pedeapsă de 3

ani închisoare.

S-a redus sporul

de pedeapsă aplicat de la 2 ani închisoare la un an închisoare, inculpatul

urmând să execute 21 ani închisoare și 8 ani pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C.

pen

., menținându-se restul dispozițiilor sentinței penale

apelate.

S-a

respins, ca nefondat, apelul procurorului împotriva aceleași sentințe.

C. Împotriva acestei

decizii au declarat recurs procurorul și inculpatul V.V.

În motivarea recursului,

procurorul a reiterat motivele de apel vizând, între altele, majorarea

pedepselor și a invocat în plus existența unei cauze care înlătură răspunderea

penală pentru infracțiunea de viol - lipsa plângerii prealabile a persoanei

vătămate.

În recursul inculpatului,

ambele hotărâri au fost criticate sub aspectul individualizării pedepsei, în

raport cu circumstanțele, solicitându-se reducerea pedepselor aplicate pentru

fiecare infracțiune sau înlăturarea sporului.

Examinând recursurile prin

prisma cazurilor de casare invocate, prevăzute în art. 385

9

alin.

(1) pct. 15 și 14 C.

proc

.

pen

.,

Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

aspect, cel al lipsei plângerii prealabile a persoanei vătămate pentru

infracțiunea de viol prevăzută în art. 197 alin. (1) C.

pen

.,

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, potrivit art. 197 alin. (4)

din același cod, în cazul faptei prevăzute la alin. (1) acțiunea penală se pune

în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Teoretic, aceste

dispoziții fac parte din categoria celor care limitează oficialitatea

procesului penal, legiuitorul lăsând la îndemâna părții vătămate declanșarea

sau continuarea procesului penal. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 131 alin.

(1) C.

pen

., în cazul infracțiunilor pentru care

punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei

plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură

răspunderea penală.

Deși legea nu distinge cu

privire la situația în care persoana vătămată a decedat înainte de a formula

plângerea prealabilă, apreciem că în cauză nu sunt incidente dispozițiile

privind lipsa plângerii prealabile, întrucât persoana vătămată este în

imposibilitate de a-și exercita dreptul procesual de a formula sau nu plângere

pentru infracțiunea de viol, prevăzută în art. 197 alin. (1) C.

pen

., situație în care principiul disponibilității în

procesul penal este înlocuit de principiul oficialității, statul fiind acela

care este chemat să apere interesele persoanelor vătămate atunci când acestea

nu și le pot promova - cum este și cazul victimei, al cărei deces s-a datorat

tocmai activității infracționale a inculpatului.

ce privește criticile formulate de procuror și recurentul - inculpat privind

individualizarea judiciară a pedepsei, Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că acestea sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse. Aceasta,

întrucât atât instanța de fond, cât și cea de apel au avut în vedere criteriile

prevăzute în art. 72 C.

pen

., luând în considerare

atât natura, gravitatea și gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor

săvârșite, dar și persoana inculpatului, care nu este la primul contact cu

legea penală - acesta săvârșind în minoritate mai multe infracțiuni contra

patrimoniului -, criterii în raport cu care au dozat corespunzător pedepsele și

au aplicat un spor incident în situația concursului de infracțiuni.

F

aptele comise de inculpat sunt de o gravitate deosebită, atât

prin consecința produsă, cât și prin modalitatea de săvârșire, astfel că

solicitarea de reducere a pedepselor sau de înlăturare a sporului este

neîntemeiată, luând în considerare faptul că acesta a acționat

într-un

mod deosebit de violent asupra unei persoane în vârstă și vulnerabile, care a

încercat cu toate resursele sale fizice să se apere, precum și că nu s-a oprit

după prima faptă, de viol, ci a exercitat în continuare violențe asupra

acesteia, după care a abandonat-o, lăsând-o fără apărare, deși ajutorul medical

acordat la timp ar fi putut împiedica producerea decesului.

Pedeapsa nu este doar un

mijloc de reeducare al condamnatului, ci trebuie să constituie și o măsură de

constrângere corespunzătoare valorii sociale încălcate prin săvârșirea

infracțiunii, sens în care reducerea pedepsei aplicată inculpatului ar conduce

la deturnarea scopului general al pedepsei.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de

Casație și Justiție, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc

.

pen

., a respins, ca

nefondate, recursurile

declarate de

procuror și de inculpat.