ÎCCJ, decizie (scj.ro #82234)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82234) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Acțiune în revendicare și pentru
despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului.
Admisibilitate.
Cuprins pe materii
. Drept civil. Dreptul de proprietate.. Revendicare
imobiliară. Despăgubiri pentru lipsa de folosință.
Index alfabetic
.
Drept civil.
-
Revendicare imobiliară.
-
Despăgubiri pentru lipsa de folosință.
C.civ
:
art
. 480 și
art
. 998
.
Proprietarul imobilului, al cărui drept a fost înscris în cartea
funciară pe baza unei hotărâri judecătorești prin care s-a
constatat
nevalabilitatea
titlului statului, anterior
Legii
nr
. 10/2001, are acțiune în revendicare
împotriva deținătorului bunului ( o primărie ) și dreptul a
primi despăgubiri, în temeiul
art
. 998
C.civ
., pentru lipsa de folosință a bunului,
începând cu data acțiunii ( în speță 25 martie 2003 ) și
până la data „eliberării efective a imobilului și predarea lui
către reclamant”.
Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate
intelectuală, decizia
nr
. 1999 din 15 martie
2005.
Prin acțiunea introdusă la 25 martie 2003,
reclamantul P.F. și alții, în contradictoriu cu pârâta
Orașul
Râșnov
, prin primar, au solicitat
să le lase în deplină proprietate, posesie și
folosință imobilul situat în
Râșnov
,
înscris în C.F. 5125
nr
. top 1114, 1115 compus din
casă și curte de 712,8
mp
și
grădină de 226,8
mp
, evacuarea pârâtului
din acest imobil, obligarea acestuia la plata a câte 10.000.000 de lei pe
lună reprezentând contravaloarea folosinței imobilului de la data
introducerii acțiunii și până la data eliberării efective a
acestuia și obligarea la cheltuieli de judecată.
Ulterior, reclamanții și-au precizat
acțiunea în sensul că au solicitat obligarea pârâtului la plata a
câte 30.000.000 de lei pe lună, reprezentând contravaloarea
folosinței imobilului de la data introducerii acțiunii până la
data eliberării efective a acestuia.
Prin sentința civilă
nr
.
1144 din data de 30 octombrie 2003, Judecătoria Zărnești a
respins acțiunea. S-a reținut că imobilul a fost preluat
de Statul Român în baza
Decretului-Lege
nr
. 92/1950, că prin sentința civilă
nr
. 1429/1998 pronunțată de Judecătoria
Zărnești s-a constatat
nevalabilitatea
titlului statului și că acțiunea în revendicare este
inadmisibilă, deoarece reclamanții trebuiau să urmeze procedura
administrativă prealabilă prevăzută de Legea
nr
. 10/2001.
Împotriva hotărârii instanței de fond au
declarat apel reclamanții prin care au solicitat modificarea
hotărârii în sensul admiterii acțiunii cu obligarea la plata cheltuielilor
de judecată.
În motivarea apelului, reclamanții au susținut
că sunt proprietari tabulari ai imobilului în litigiu, dar nu au posesia
bunului, motiv pentru care au promovat acțiunea în revendicare;
apartenența dreptului de proprietate a fost rezolvată din 1998
și nu mai este
incidentă
Legea
nr
. 10/2001; pârâta nu a formulat întâmpinare și a
indicat ca practică judiciară decizia
nr
.
912 din 15 mai 1996 pronunțată de Curtea Supremă de
Justiție pentru despăgubiri echivalente cu contravaloarea lipsei de
folosință.
Prin decizia civilă
nr
.
232/AP din 23 martie 2004, Curtea de Apel
Brașov
a admis apelul și,
rejudecând
, a admis
acțiunea, a obligat pârâtul să lase în deplină proprietate,
posesie și folosință imobilul din litigiu, și să
plătească: suma de 210.000.000
delei
pentru
perioada 25 martie 2003 – 25 octombrie 2003, reprezentând contravaloarea
folosinței imobilului și apoi câte 30.000.000 de lei lunar până
la eliberarea efectivă a imobilului și predarea lui către
reclamanți.
În motivarea deciziei, instanța de apel a
reținut că: reclamanții, fiind proprietari tabulari, au promovat
acțiunea în revendicare pentru a intra în posesia imobilului,
nefiind
necesară procedura prevăzută de
Legea
nr
. 10/2001 pentru restituirea acestuia;
că, din punct de vedere juridic imobilul nu a ieșit din proprietatea
autorului reclamanților; lipsa de folosință a imobilului a
determinat un prejudiciu în patrimoniul reclamanților-apelanți
și în baza dispozițiilor
art
. 998 Cod
civil, pârâta a fost obligată la plata sumei menționate mai sus.
Pârâta Orașul
Râșnov
,
prin primar, a formulat recurs susținând, în esență, că
sunt legale și temeinice considerentele avute în vedere de prima
instanță și că imobilul în litigiu nu mai există.
Recursul nu este fondat.
Prin sentința civilă
nr
.
1429/10.09.1998 pronunțată de Judecătoria Zărnești,
hotărâre irevocabilă, s-a constatat
nevalabilitatea
titlului Statului Român, înscris în CF
nr
. 5125
Râșnov
, la
nr
. top 1114,
1115 asupra cotei de ˝ parte din imobil și s-a dispus rectificarea
de C.F. în sensul înscrierii dreptului de proprietate a antecesorului
reclamanților.
Din copia extrasului de carte funciară depus la
dosarul instanței de fond reiese că reclamanții au înscris cota
lor de proprietate asupra imobilului în litigiu.
În aceste condiții, instanța de apel corect a
reținut, că reclamanții, pentru a intra în posesia imobilului
aflat în folosința unui
neproprietar
, au
formulat acțiune în revendicare pentru restituire
nefiind
necesară urmarea procedurii prealabile prevăzută de Legea
nr
. 10/2001.
De asemenea corect s-a reținut aplicabilitatea
art
. 998 Cod civil cu privire la contravaloarea
folosinței imobilului.
Față de cele arătate, recursul a fost
respins.