ÎCCJ, decizie (scj.ro #83921)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83921) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Abrogarea normei de incriminare. Insulta și
calomnia. Declararea neconstituționalității normei de abrogare. Efecte
Cuprins pe materii:
Drept penal. Partea
generală. Legea penală și limitele ei de aplicare
Indice alfabetic:
Drept penal
-
abrogarea normei
de incriminare
-
declararea neconstituționalității
normei de abrogare
Legea nr. 278/2006,
art. I pct. 56
Decizia Curții
Constituționale nr. 62/2007
Declararea neconstituționalității
dispozițiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 referitoare la abrogarea art.
205, art. 206 și art. 207 C. pen., prin Decizia Curții Constituționale nr. 62
din 18 ianuarie 2007, publicată în M. Of. nr. 104 din 12 februarie 2007, nu are
ca efect reintrarea automată în vigoare a normelor de incriminare a insultei și
calomniei, întrucât numai legiuitorul poate stabili faptele care intră în sfera
ilicitului penal, prin adoptarea normelor de incriminare.
I.C.C.J., Secția penală, decizia nr.
2203 din 4 iunie 2010
Prin sentința nr. 41/PI din 17 martie 2010, Curtea de Apel Oradea,
Secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 278
1
alin. (8)
lit. a) C. proc. pen., a respins ca nefondată plângerea petentului L.A.
împotriva rezoluției de neîncepere a urmării penale nr. 482/P/2009 din 2
noiembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, pe care a
menținut-o.
Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a reținut că petentul,
procuror la parchetul de pe lângă tribunal, a făcut o plângere pentru
infracțiunile de insultă și calomnie împotriva avocaților P.V. și P.A.
În
plângerea penală împotriva avocaților petentul a motivat că aceștia au
susținut, fără temei, într-o cauză aflată pe rolul Judecătoriei Oradea, că el
ar redacta acte juridice pentru alte persoane, ceea ce ar contraveni legii de
organizare a profesiei de avocat și statutului de magistrat al petentului. A
mai arătat că cei doi intimați susțin despre el că este o persoană
conflictuală.
Instanța
fondului, în esență, reține că în rezoluția de neurmărire penală dată de
procuror, în mod corect s-a motivat că în cauză lipsește latura subiectivă a
infracțiunii de insultă, întrucât intimații nu au făcut altceva decât să-și
formuleze apărări la întâmpinarea depusă de pârâtul L.A. într-un dosar civil.
Împotriva
sentinței a declarat recurs petentul L.A.
Examinând
din oficiu hotărârea atacată sub toate aspectele, Înalta Curte de Casație și
Justiție constată că aceasta este legală și temeinică. Nu există niciun motiv
pentru a proceda, potrivit art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen.,
la desființarea rezoluției de neurmărire penală și trimiterea cauzei la
procuror pentru începerea urmăririi penale.
De altfel, art. 205 - 207 au fost abrogate expres prin art. I pct.
56 din Legea nr. 278/2006.
Este
adevărat că, prin Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, Curtea Constituțională a
decis că dispozițiile de abrogare sunt neconstituționale.
Înalta
Curte de Casație și Justiție apreciază, însă, că prin această decizie Curtea
Constituțională nu poate deveni legislator pozitiv, iar dispozițiile abrogate
de legiuitor nu reintră automat în vigoare odată cu adoptarea deciziei.
Pentru
ca dispozițiile legale referitoare la infracțiunile de insultă și calomnie să
reintre în vigoare este nevoie de acțiunea legiuitorului, singurul care poate
stabili ce fapte intră în sfera penalului și devin infracțiuni.
Așa fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat,
recursul declarat de petiționarul L.A. împotriva sentinței nr. 41/PI din 17
martie 2010 a Curții de Apel Oradea, Secția penală și pentru cauze cu minori.