Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.01.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5316/2009

HOTĂRÂRE
23.01.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5316/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Pe rolul Tribunalului Iași a fost înregistrată cererea reclamantei SC C.U. SA Iași prin care a chemat în judecată ANSVSA solicitând obligarea acesteia la plata sumelor de 312.951 RON, cu titlu de transport suplimentar, 100.000 RON, cu titlu de contravaloare lucrări proiectare, 30.000 RON, cu titlu de pierderi provocate prin nerespectarea contractului, sume actualizate cu rata inflației de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective, precum și a dobânzilor legale pentru fiecare din aceste sume, de la data introducerii acțiuni și până la plata lor efectivă, a acestora, de către pârâtă.

Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 23 ianuarie 2009, natura juridică a obiectului cererii reclamantei a fost calificată ca fiind de drept administrativ, contractul de execuție de lucrări din 17 ianuarie 2006 din executarea căruia decurg pretențiile reclamantei, fiind considerat unul administrativ. Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr. 297/ca din 07 aprilie 2009, și-a declinat competența materială de soluționare a cererii formulate de reclamanta SC C.U. SA Iași în contradictoriu cu pârâta ANSVSA în favoarea Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal. Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Iași a avut în vedere dispozițiile art. 3 pct. 1 din C. proc. civ.

care stipulează că sunt de competența Curților de Apel procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele, autorităților și instituțiilor centrale și faptul că pârâta este o autoritate publică centrală, pretențiile solicitate neconstituind taxe, impozite, contribuții, datorii vamale sau accesorii ale acestora, motiv pentru care stabilirea competenței materiale s-a făcut în raport cu calitatea pârâtei. La rândul ei Curtea de Apel Iași și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reținând că reclamanta pretinde despăgubiri în legătură cu contractul de achiziție publică privind executarea lucrării „Posturi de inspecție la frontiera A.", ca atare sunt incidente dispozițiile art. 286 din O.U.G.

nr. 34/2006, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, potrivit cărora procesele și cererile privind actele autorităților contractante, acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ a Tribunalului în circumscripția căreia se află sediul autorității contractante cu excepția litigiilor privind procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național care se soluționează în prima instanță de Curtea de Apel București.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului constată că instanța competentă este Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente: Acțiunea are ca obiect pretenții care decurg din executarea unui contract de execuție lucrări, respectiv suma de 312.951 RON cu titlu de transport suplimentar, 100.000 RON cu titlu de contravaloare lucrări proiectate, 30.000 RON cu titlu de pierderi provocate prin nerespectarea contractului, sume actualizate cu rata inflației de la data introducerii acțiunii până la data plății efective precum și dobânzile legale pentru fiecare dintre sumele solicitate. Contractul a fost calificat în mod corect de către Tribunalul Iași ca fiind contract administrativ întrucât este încheiat între o autoritate publică centrală respectiv ANSVSA și are ca obiect pretenții decurgând din neexecutarea unui contract de execuție lucrări.

Potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 1 din C. proc. civ. sunt de competența Curților de Apel procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele, autoritățile și instituțiile centrale.

Și dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stipulează că „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale Curților de Apel, dacă prin lege organică nu se prevede altfel". De asemenea, potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 „sunt asimilate actelor administrative și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziții publice". Așa fiind și având în vedere natura juridică a contractului, precum și faptul că parte a acestui contract este o autoritate publică centrală, competența de soluționare aparține Curții de Ape Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Dispozițiile art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006, în forma invocată de Curtea de Apel Iași și potrivit cărora competența era stabilită în favoarea Tribunalului, nu sunt aplicabile speței. Conținutul art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, respectiv 16 august 2007, era în sensul că pentru litigiile apărute după încheierea contractelor de achiziție, este competentă instanța de judecată, ceea ce presupune, așa cum am arătat mai sus, stabilirea competenței în funcție de dispozițiile Legii nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ.

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a litigiului privind pe SC C.U. SA Iași și ANSVSA în favoarea Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-09-24
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7164/2004
d. USA. Curtea de Apel Iași, prin sentința nr. 11 din 26 ianuarie 2004, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Iași și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Iași. Pentru a pronunța aceast
ÎCCJ 2008-11-12
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3346/2008
Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 7828/E din 20 decembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Iași, secția comercială, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta R.A.
ÎCCJ 2009-06-10
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3235/2009
A.V.A.S. în contradictoriu cu pârâta Asociația F. Vlădeni P.A.S., județul Iași în favoarea Curții de Apel Iași. Soluția a fost motivată în drept, potrivit prevederilor art. 3 pct. 4 C. proc. civ. și art. 45 din O.U.G. nr. 51 /1998. Curtea d
ÎCCJ 2010-03-03
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1194/2010
actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de se
ÎCCJ 2012-12-13
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5360/2012
-a învederat, prin motivele cererii de recurs, că în mod nelegal, prin neluarea în considerare a complexității stării de fapt și de drept, prima instanță a admis în parte acțiunea și a reținut că organul fiscal avea la dispoziție 55 de zile
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă