ÎCCJ, decizie (scj.ro #84622)

Revizuire. Condamnarea martorului pentru mărturie mincinoasă. Condiții Pentru a fi admisă cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 394 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., se cere, conform alin. (3) al aceluiași text de lege, ca mărturia mincinoasă să fi determinat darea unei hotărâri nelegale sau netemeinice de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal. Când mărturia mincinoasă se referă numai la circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea, cererea de revizuire nu este fondată, întrucât mărturia nu a dus la condamnarea nelegală sau netemeinică a revizuientului. Secția penală, decizia nr. 2769 din 10 iunie 2003 Prin sentința penală nr. 151 din 9 aprilie 2002, Tribunalul Prahova a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul C.F.

privind sentința penală nr. 155 din 18 mai 2000 a Tribunalului Prahova, prin care a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de evadare, motivând că cerințele prevăzute în art. 394 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., invocat de revizuient, nu sunt întrunite. Procurorul, în apelul său, a susținut că cererea de revizuire trebuia admisă, deoarece în hotărârea de condamnare starea de fapt a fot reținută pe baza declarațiilor date de martori care, ulterior, au fost condamnați definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere. Apelul condamnatului s-a întemeiat pe același motiv. Prin decizia penală nr. 266 din 10 iunie 2002, Curtea de Apel Ploiești a respins apelurile.

Recursul declarat de condamnat este nefondat. Potrivit art. 394 lit. b) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când un martor a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere. În speță, este adevărat că trei martori au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, dar mărturiile lor s-au referit la împrejurările în care revizuientul a săvârșit infracțiunea de evadare, iar nu la existența acestei infracțiuni. Cum cererea de revizuire putea fi admisă pentru cazul de revizuire invocat numai dacă prin săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă s-ar fi ajuns la condamnarea greșită a revizuientului, deci la soluția contrară celei care trebuia adoptată, ceea ce în speță nu este cazul, recursul declarat de condamnat a fost respins.