ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #85489)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85489) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Expertiză criminalistică. Acțiune în anularea raportului

de expertiză

Raportul

de expertiză nu este act administrativ atacabil în baza art.1 din Legea

nr.29/1990 ci este un mijloc de probă, conform art.201-214 C.proc.civ., care

poate fi cenzurat de instanța de judecată în cadrul procesului în care a fost

administrată proba sau poate constitui motiv de apel sau recurs, cu privire la

soluția pronunțată în procesul în care a fost încuviințată

.

Secția de contencios administrativ – decizia nr.2791 din

1 octombrie 2002

Reclamantul M.N. a chemat în judecată  Laboratorul Interjudețean de

Expertize Criminalistice București, precum și pe pârâții A.F. și M.C. pentru ca

instanța să dispună  anularea expertizelor efectuate în litigiile pe care

le-a avut pe rolul instanțelor și în baza cărora au fost pronunțate hotărâri

judecătorești greșite.

În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că expertul M.C. a executat mai

multe expertize „false” în sensul că nu avea dreptul să fie numit expert

deoarece a fost recuzat de el și că același expert a avut „legături” cu partea

potrivnică  din proces.

Curtea de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ, prin sentința

civilă nr.823/2001, a respins acțiunea ca inadmisibilă, reținând că

expertizele a căror anulare se solicită nu sunt acte administrative.

Împotriva acestei sentințe a declarat   recurs reclamantul susținând

că în mod greșit  instanța i-a respins acțiunea fără a  avea în

vedere dispozițiile art.3 C.proc.civ. și art.1 din Legea nr.29/1990,

expertizele efectuate prejudiciindu-l grav în drepturile sale.

Recursul nu este fondat.

Ceea ce solicită recurentul-reclamant, respectiv anularea unor expertize

judiciare, nu poate constitui obiectul unei acțiuni în contenciosul

administrativ, deoarece „expertiza” nu este un act administrativ în

sensul dispozițiilor art.1 din Legea nr.29/1990, ci un mijloc de probațiune

reglementat ca atare prin dispozițiile art.201-214 C.proc.civ.

Ca mijloc de probațiune, expertiza nu poate fi cenzurată decât de instanța de

judecată în cadrul procesului în care a fost administrată ca probă.

În același sens, nemulțumirile unei părți, în legătură cu concluzia unei

expertize administrată ca probă, pot constitui eventuale motive de apel sau

recurs cu privire la soluția pronunțată  în procesul în care a fost

încuviințată.

În consecință, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea ca

inadmisibilă.

Așa fiind, recursul a fost respins ca nefondat.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82871)
le nu pot invoca omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care nu le-au propus și administrat în condițiile legii conform art. 129 alin. (5 1 ) C. proc. civ. Prin încheierea interlocutorie din 08.05.2012, instanța de apel a respi
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #120643)
, ea nu s-a dovedit a fi utilă din perspectiva aplicării dispozițiilor art. 22 alin. (1) C.proc.pen., ce ar fi interesat în cauză. În consecință, într-o corectă aplicare a dispozițiilor art. 295 alin. (1) C.proc.civ., instanța de apel era ț
ÎCCJ 2025-01-21
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 135/2025
ți se circumscrie unor adevărate critici aduse asupra modului de întocmire a lucrării de expertiză efectuată în dosarul nr. x/99/2009 al Tribunalului Iași. În plus, dacă s-ar anula raportul de expertiză efectuat într-un alt cadru procesual,
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3018/2018
în condițiile art. 304 C. proc. civ., recursul poate fi exercitat numai pentru motive ce țin de legalitatea hotărârii supuse controlului judiciar. Dispozițiile art. 304 pct. 11 C. proc. civ. care permiteau instanței de recurs să cenzureze m
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #158612)
legală. Înalta Curte constată că aceste critici sunt fondate sub următoarele aspecte: Temeiul juridic al pretențiilor deduse judecății îl reprezintă răspunderea civilă delictuală întemeiată pe dispozițiile de drept comun prevăzute la art. 9
Sursă