ÎCCJ, decizie (scj.ro #83661)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83661) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Obligația de plată a prețului. Bilet
la ordin neexecutat
În
situația în care nu se contestă izvorul creanței și nici întinderea ei ci
nerealizarea creanței la scadență datorită pasivității creditoarei în a executa
biletul la ordin pentru suma constituită garanție în acest scop și care
reprezintă o garanție preventivă, rațiunea constituirii ei fiind chiar
executarea la termen a obligației garantate – plata prețului – rezultă că
această posibilitate nefiind valorificată de creditoare, îi este imputabilă
pentru plata cu întârziere a prețului.
Secția
comercială, decizia nr.847 din 11 februarie 2002
Tribunalul Ialomița, prin sentința civilă nr.760 din 30 noiembrie 1999, a admis
în parte acțiunea reclamantei SC „E” SA Urziceni și a obligat pârâta SC „A” SA
Bonțida la plata diferenței de curs valutar până la 4 octombrie 1999, reținând
că pe parcursul procesului pârâta a plătit prețul cantității de șrot
livrate reclamantei în baza contractului încheiat între părți în 1998. Cum
prețul a fost plătit cu întârziere, s-a dat eficiență convenției părților în
care s-a stabilit rata de schimb leu/dolar ca indice de referință, înlăturându-se
apărarea pârâtei privind posibilitatea executării garanției constituită în
acest scop.
Curtea de Apel București, Secția comercială, prin decizia nr.1776 din 13 iunie
2000, a respins apelul pârâtei prin care se invoca culpa reclamantei în
neexecutarea biletului la ordin, emis la 1 octombrie 1998 pentru îndestularea
creanței prețului, cu motivarea că biletul la ordin a fost emis anterior
livrării mărfii, în scop de garanție, iar nu de plată a mărfii, cele două
obligații fiind diferite.
Pârâta a declarat recurs pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ.,
aplicarea greșită a legii, susținând că instanțele au ignorat regimul
juridic al cambiei și biletului la ordin reglementat prin Legea
nr.58/1934 modificată prin O.G. nr.11/1993, în sensul că reclamanta deși
avea posibilitatea dar și obligația de a-și încasa creanța prin
depunerea biletului la ordin, care are calitatea de titlu executor, a
întârziat în plata prețului prin nevalorificarea acestei posibilități,
din culpa sa.
Reclamanta, însă, a cerut respingerea recursului susținând că acțiunea nu
a fost întemeiată pe dreptul cambial ci pe dreptul comun, izvorul creanței
fiind contractul, iar garanția nu a fost executată datorită pârâtei, care a invocat
dificultăți financiare.
Recursul este fondat.
Prin acțiunea principală s-a cerut reactualizarea prețului
cantității de șrot livrate în baza contractului din 1998 conform facturilor
indicate, prin aplicarea ratei de schimb leu/dolar, ca urmare a neexecutării la
termen a plății prețului convenit.
Neexecutarea la scadență a obligației plății prețului este însă imputabilă
reclamantei, care, nu a introdus la plată biletul la ordin emis de pârâtă
pentru garanția contractuală, deși putea să o facă, la promisiunea pârâtei că
va face plata cu ordin de plată.
Ca atare, contrar interpretării date de instanța de apel sumei
constituită în garație, ca obligație distinctă de obligația de plată a
prețului, reclamanta a avut reprezentarea posibilității realizării creanței
prin executarea biletului la ordin emis de pârâtă la 1 octombrie 1998 și
scadent la 31 decembrie 1998, în care s-a menționat că suma
indicată reprezintă contravaloarea mărfii livrate, deși biletul la ordin este
un titlu abstract.
Este adevărat că acțiunea s-a întemeiat pe dreptul comun, nu pe dreptul
cambial, numai că în situația dată nu se contestă izvorul creanței
și nici întinderea acesteia ci nerealizarea creanței la scadență, datorită
pasivității creditoarei în a executa biletul la ordin pentru suma constituită
garație în acest scop.
Garanția astfel constituită este o garanție preventivă, rațiunea constituirii
ei fiind executarea la termen a obligației garantate – plata prețului,
posibilitate nevalorificată însă de creditoare.
Așa fiind, Curtea în raport cu dispozițiile art.304 pct.9 C.proc.civ. a admis
recursul, a casat decizia, a schimbat sentința în sensul respingerii acțiunii
restrânsă la capătul de cerere având ca obiect reactualizarea prețului