ÎCCJ, decizie (scj.ro #84334)

Chestiuni prealabile. Legalitatea certificatului de moștenitor Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Competența. Felurile competenței. Dispoziții comune Indice alfabetic: Drept procesual penal - chestiuni prealabile - legalitatea certificatului de moștenitor C. proc . pen ., art . 44 Instanța penală învestită cu rezolvarea acțiunii civile alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal este competentă, în temeiul art . 44 C. proc . pen . referitor la chestiunile prealabile, să anuleze certificatul de moștenitor eliberat cu încălcarea prevederilor legii civile, în cazul exercitării acțiunii civile față de succesorii inculpatului decedat. În acest caz, dacă instanța penală constată că certificatul de moștenitor a fost eliberat cu încălcarea prevederilor legii civile, nu poate rezolva acțiunea civilă fără a soluționa chestiunea prealabilă privind legalitatea certificatului de moștenitor.

I.C.C.J ., secția penală, decizia nr . 6967 din 28 noiembrie 2006 Prin sentința penală nr . 117/P din 11 aprilie 2006, pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art . 11 pct . 2 lit . b) raportat la art . 10 alin. (1) lit . g) C. proc . pen ., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului S.A ., între altele, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute în art . 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen . Totodată, au fost obligați numiții S.M ., S.O . și S.E ., în calitate de moștenitori ai inculpatului S.A ., decedat la 2 august 2005, în solidar cu partea responsabilă civilmente societatea comercială S., la despăgubiri civile în sumă de 3.626.016.808 lei, cu dobânzi legale de la data săvârșirii faptei și până la achitarea integrală a debitului, în favoarea părții civile Direcția Regională Vamală Oradea , conform cotelor legale de moștenire, minorii S.O . și S.E . fiind obligați la plata despăgubirilor civile numai în limita activului succesoral.

Prin decizia nr . 122/A din 27 iunie 2006, Curtea de Apel Oradea , Secția penală și pentru cauze cu minori, a respins apelurile părții responsabile civilmente și moștenitorilor inculpatului. Împotriva acestei decizii, în termen legal, au formulat recursuri partea responsabilă civilmente și succesorii inculpatului decedat. Examinând hotărârile pronunțate în cauză prin prisma cazului de casare prevăzut în art . 385 9 alin. (1) pct . 17 1 C. proc . pen ., referitor la greșita aplicare a legii, caz de casare în vigoare la data declarării recursurilor, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursurile formulate sunt fondate.

În cauză, ca urmare a decesului inculpatului S.A ., s-a dispus în mod corect, în temeiul art . 11 pct . 2 lit . b) raportat la art . 10 alin. (1) lit . g) C. proc . pen ., încetarea procesului penal față de acesta și, în condițiile în care la data decesului fusese pusă în mișcare acțiunea civilă în cadrul procesului penal, potrivit art . 21 C. proc . pen . au fost introduși în cauză succesorii inculpatului care au acceptat moștenirea, și anume soția supraviețuitoare S.M . și copii acestuia S.O . și S.E . Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că succesorii inculpatului, acceptând moștenirea, sunt chemați să răspundă pentru daunele provocate părții civile prin faptele defunctului, copiii minori ai acestuia numai în limita activului succesoral.

Prima instanță și instanța de apel au soluționat greșit latura civilă a cauzei, obligând pe moștenitorii inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente , la plata despăgubirilor civile, conform actelor legale de moștenire și în limita activului succesoral, în ceea ce-i privește pe copiii minori ai defunctului. Din interpretarea dispozițiilor art . 21 C. proc . pen ., succesorii devin subiecți principali în latura civilă a procesului penal și sunt considerați părți prin succesiune, având aceleași prerogative și facultăți procesuale pe care le avea și partea decedată. Chiar dacă succesorii iau procedura din momentul introducerii lor în cauză, ei dispun de toate mijloacele de apărare privind soluționarea acțiunii penale pe care le-ar fi avut inculpatul, cu consecințe asupra soluționării acțiunii civile.

Or, soluția primei instanțe de obligare a moștenitorilor inculpatului în solidar și cu partea responsabilă civilmente la plata daunelor materiale către partea civilă, soluție menținută și de către instanța de apel, s-a raportat numai la declarațiile de recunoaștere a faptelor date de inculpat și la probele administrate în faza de urmărire penală. În condițiile în care între succesorii inculpatului se află și copiii minori ai acestuia, instanțele nu au avut rol activ în soluționarea laturii civile a cauzei, încălcând în acest mod dispozițiile art . 4 C. proc . pen ., în sensul că nu au administrat probe în vederea soluționării laturii civile a cauzei, cu garantarea drepturilor procesuale ale succesorilor, mărginindu-se a-i obliga la plata sumei cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă.

Mai mult, din certificatul de moștenitor rezultă că moștenitorii au acceptat succesiunea pur și simplu. Deși prima instanță menționează că minorii pot accepta succesiunea numai sub beneficiu de inventar, sens în care copiii inculpatului răspund civil numai în limita activului succesoral, certificatul de moștenitor eliberat cu încălcarea dispozițiilor legale face dovada, până la anularea acestuia, în privința calității de moștenitor și a cotei sau a bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte. În cazul minorilor, legea impune acceptarea moștenirii sub beneficiu de inventar ( acceptantul beneficiar răspunde pentru pasivul care-i revine din moștenire numai în limita și cu activul moștenit), acceptarea fiind un act juridic solemn.

Însă, pentru ca acceptarea sub beneficiu de inventar să producă efectele prevăzute de lege (potrivit art . 713 pct . 1 C. civ ., moștenitorul beneficiar este obligat să plătească datoriile succesiunii numai până la concurența valorii bunurilor din moștenire), declarația trebuie să fie precedată sau urmată de întocmirea unui inventar fidel și exact al bunurilor succesorale, făcut în formele cerute de legile de procedură ( art . 705 C. civ .). În raport cu dispozițiile legale care reglementează drepturile de moștenire ale minorilor, în cauză trebuia să opereze prorogarea de competență privind chestiunile prealabile prevăzute în art . 44 C. proc . pen . Potrivit acestui text de lege, instanța penală este competentă să judece orice chestiune prealabilă de care depinde soluționarea cauzei, chiar dacă prin natura ei acea chestiune este de competența instanței civile, cum este și cazul în speță referitor la certificatul de moștenitor eliberat cu încălcarea dispozițiilor legale.

În consecință, având în vedere considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile declarate de partea responsabilă civilmente și succesorii inculpatului decedat, a casat decizia penală atacată în totalitate și sentința penală nr . 117/P din 11 aprilie 2006 a Tribunalului Bihor numai cu privire la soluționarea laturii civile a cauzei, a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bihor sub acest aspect, urmând ca instanța de rejudecare să administreze probele utile și pertinente soluționării laturii civile a cauzei în vederea garantării drepturilor procesuale ale succesorilor inculpatului defunct și a respectării principiului contradictorialității procesului penal, precum și să soluționeze chestiunea prealabilă privind certificatul de moștenitor cu respectarea regulilor și a mijloacelor de probă prevăzute în legislația civilă.