ÎCCJ, decizie (scj.ro #84334)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84334) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Chestiuni prealabile. Legalitatea certificatului
de moștenitor
Cuprins pe materii:
Drept procesual penal. Partea generală.
Competența. Felurile competenței. Dispoziții comune
Indice alfabetic:
Drept procesual penal
- chestiuni prealabile
- legalitatea
certificatului de moștenitor
C.
proc
.
pen
.,
art
. 44
Instanța penală învestită
cu rezolvarea acțiunii civile alăturată acțiunii penale în cadrul procesului
penal este competentă, în temeiul
art
. 44 C.
proc
.
pen
. referitor la
chestiunile prealabile, să anuleze certificatul de moștenitor eliberat cu
încălcarea prevederilor legii civile, în cazul exercitării acțiunii civile față
de succesorii inculpatului decedat. În acest caz, dacă instanța penală constată
că certificatul de moștenitor a fost eliberat cu încălcarea prevederilor legii civile,
nu poate rezolva acțiunea civilă fără a soluționa chestiunea prealabilă privind
legalitatea certificatului de
moștenitor.
I.C.C.J
.,
secția penală, decizia
nr
. 6967 din 28 noiembrie 2006
Prin sentința penală
nr
. 117/P din 11 aprilie 2006,
pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza
art
. 11
pct
. 2
lit
. b) raportat la
art
. 10 alin. (1)
lit
. g) C.
proc
.
pen
., s-a încetat procesul
penal pornit împotriva inculpatului
S.A
., între
altele, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute în
art
.
215 alin. (1), (2) și (5) C.
pen
.
Totodată, au fost obligați
numiții
S.M
.,
S.O
. și
S.E
., în calitate de moștenitori ai inculpatului
S.A
., decedat la 2 august 2005, în solidar cu partea
responsabilă
civilmente
societatea comercială S., la
despăgubiri civile în sumă de 3.626.016.808 lei, cu dobânzi legale de la data
săvârșirii faptei și până la achitarea integrală a debitului, în favoarea
părții civile Direcția Regională Vamală
Oradea
,
conform cotelor legale de moștenire, minorii
S.O
. și
S.E
. fiind obligați la plata despăgubirilor civile numai în
limita activului succesoral.
Prin decizia
nr
. 122/A din 27 iunie 2006, Curtea de
Apel
Oradea
, Secția penală și pentru cauze cu minori,
a respins apelurile părții responsabile
civilmente
și
moștenitorilor inculpatului.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au formulat recursuri partea
responsabilă
civilmente
și succesorii inculpatului
decedat.
Examinând hotărârile pronunțate în cauză prin prisma cazului de casare prevăzut
în
art
. 385
9
alin. (1)
pct
.
17
1
C.
proc
.
pen
.,
referitor la greșita aplicare a legii, caz de casare în vigoare la data
declarării recursurilor, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că
recursurile formulate sunt fondate.
În cauză, ca urmare a decesului
inculpatului
S.A
., s-a dispus în mod corect, în
temeiul
art
. 11
pct
. 2
lit
. b) raportat la
art
. 10 alin.
(1)
lit
. g) C.
proc
.
pen
., încetarea procesului penal față de acesta și, în
condițiile în care la data decesului fusese pusă în mișcare acțiunea civilă în
cadrul procesului penal, potrivit
art
. 21 C.
proc
.
pen
. au fost introduși în
cauză succesorii inculpatului care au acceptat moștenirea, și anume soția
supraviețuitoare
S.M
. și copii acestuia
S.O
. și
S.E
. Pentru a dispune
astfel, prima instanță a reținut că succesorii inculpatului, acceptând
moștenirea, sunt chemați să răspundă pentru daunele provocate părții civile
prin faptele defunctului, copiii minori ai acestuia numai în limita activului
succesoral.
Prima instanță și instanța de apel au soluționat greșit latura civilă a cauzei,
obligând pe moștenitorii inculpatului, în solidar cu partea responsabilă
civilmente
, la plata despăgubirilor civile, conform actelor
legale de moștenire și în limita activului succesoral, în ceea ce-i privește pe
copiii minori ai defunctului.
Din interpretarea dispozițiilor
art
. 21 C.
proc
.
pen
., succesorii devin
subiecți principali în latura civilă a procesului penal și sunt considerați
părți prin succesiune, având aceleași prerogative și facultăți procesuale pe
care le avea și partea decedată.
Chiar dacă succesorii iau procedura din momentul introducerii lor în cauză, ei
dispun de toate mijloacele de apărare privind soluționarea acțiunii penale pe
care le-ar fi avut inculpatul, cu consecințe asupra soluționării acțiunii
civile.
Or, soluția primei instanțe de obligare a moștenitorilor inculpatului în
solidar și cu partea responsabilă
civilmente
la plata
daunelor materiale către partea civilă, soluție menținută și de către instanța
de apel, s-a raportat numai la declarațiile de recunoaștere a faptelor date de
inculpat și la probele administrate în faza de urmărire penală.
În condițiile în care între succesorii inculpatului se află și copiii minori ai
acestuia, instanțele nu au avut rol activ în soluționarea laturii civile a
cauzei, încălcând în acest mod dispozițiile
art
. 4 C.
proc
.
pen
., în sensul că nu
au administrat probe în vederea soluționării laturii civile a cauzei, cu
garantarea drepturilor procesuale ale succesorilor, mărginindu-se a-i obliga la
plata sumei cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă.
Mai mult, din certificatul de moștenitor rezultă că moștenitorii au acceptat
succesiunea pur și simplu.
Deși prima instanță
menționează că minorii pot accepta succesiunea numai sub beneficiu de inventar,
sens în care copiii inculpatului răspund civil numai în limita activului
succesoral, certificatul de moștenitor eliberat cu încălcarea dispozițiilor
legale face dovada, până la anularea acestuia, în privința calității de
moștenitor și a cotei sau a bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în
parte.
În cazul minorilor, legea impune acceptarea moștenirii sub beneficiu de
inventar (
acceptantul
beneficiar răspunde pentru
pasivul care-i revine din moștenire numai în limita și cu activul moștenit),
acceptarea fiind un act juridic solemn. Însă, pentru ca acceptarea sub
beneficiu de inventar să producă efectele prevăzute de lege (potrivit
art
. 713
pct
. 1 C.
civ
., moștenitorul beneficiar este obligat să plătească
datoriile succesiunii numai până la concurența valorii bunurilor din
moștenire), declarația trebuie să fie precedată sau urmată de întocmirea unui
inventar fidel și exact al bunurilor succesorale, făcut în formele cerute de legile
de procedură (
art
. 705 C.
civ
.).
În raport cu dispozițiile
legale care reglementează drepturile de moștenire ale minorilor, în cauză
trebuia să opereze prorogarea de competență privind chestiunile prealabile
prevăzute în
art
. 44 C.
proc
.
pen
.
Potrivit acestui text de
lege, instanța penală este competentă să judece orice chestiune prealabilă de
care depinde soluționarea cauzei, chiar dacă prin natura ei acea chestiune este
de competența instanței civile, cum este și cazul în speță referitor la certificatul
de moștenitor eliberat cu încălcarea dispozițiilor legale.
În
consecință, având în vedere considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație
și Justiție a admis recursurile declarate de partea responsabilă
civilmente
și succesorii inculpatului decedat, a casat
decizia penală atacată în totalitate și sentința penală
nr
.
117/P din 11 aprilie 2006 a Tribunalului Bihor numai cu privire la
soluționarea laturii civile a cauzei, a trimis cauza spre
rejudecare
la Tribunalul Bihor sub acest aspect, urmând ca instanța de
rejudecare
să administreze probele utile și pertinente soluționării laturii civile a
cauzei în vederea garantării drepturilor procesuale ale succesorilor
inculpatului defunct și a respectării principiului contradictorialității
procesului penal, precum și să soluționeze chestiunea prealabilă privind
certificatul de moștenitor cu respectarea regulilor și a mijloacelor de probă
prevăzute în legislația civilă.