ÎCCJ, decizie (scj.ro #85471)

Funcționar public. Eliberarea din funcție. Condiție în cazul reorganizării instituiei Eliberarea din funcție a persoanei care are calitatea de funcționar public se poate face, în caz de reorganizare a instituției, numai dacă persoana implicată refuză oferta de reîncadrare a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, conform art.92 lit.d din Legea nr.188/1999, care are caracter imperativ, iar nu recomandativ. Decizia nr.744 din 26 februarie 2002 Reclamanta B.L.A. a solicitat anularea Ordinului nr.122 din 15 februarie 2001, al ministrului culturii și cultelor, prin care a fost eliberată din funcție, precum și, pe cale de consecință reintegrarea sa. Curtea de Apel București, prin sentința civilă nr.687 din 24 mai 2001, a respins acțiunea reținând că în cadrul ministerului pârât a avut loc o reducere de personal, ca urmare a măsurilor de reorganizare administrativă.

În acest scop s-a procedat în prealabil la selecționarea salariaților, operație care este de atributul exclusiv al conducerii instituției. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, susținând că pârâtul a încălcat dispozițiile Legii funcționarului public prin aceea că nu s-a adresat în prealabil Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru a i se oferi posibilitatea încadrării într-un alt post. Recursul este fondat. În conformitate cu dispozițiile art.92 pct.d din Legea nr.188/1999, eliberarea din funcție a persoanei care are calitatea de funcționar public se poate face, în caz de reorganizare a instituției, numai dacă persoana implicată refuză oferta de reîncadrare a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Această dispoziție, cu caracter imperativ, și nu recomandativ, nu a fost respectată. Împrejurarea invocată de pârât prin întâmpinare că agenția s-ar afla în reorganizare fiind trecută în subordinea Ministerului Administrației Publice este nerelevantă, măsura respectivă neafectând funcționarea agenției, indiferent în subordinea cărei instituții centrale s-ar afla. La examinarea cauzei din oficiu se mai constată că nu s-a examinat cu prioritate de către instanța de fond dacă recurenta reclamantă are calitatea de funcționar public, îndeplinind condițiile impuse de lege. În consecință, s-a admis recursul, s-a casat sentința atacată și s-a trimis cauza spre o nouă judecare la aceeași instanță.