ÎCCJ, decizie (scj.ro #83046)

Contract de vânzare-cumpărare. Acțiune pauliană. Condiții de admisibilitate Cuprins pe materii : Drept civil. Contracte Index alfabetic : acțiune pauliană - contract de vânzare-cumpărare C. civ., art. 975 Potrivit dispozițiilor art. 975 C. civ., creditorii pot ataca actele viclene făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor, însă pe lângă dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile și a producerii unui prejudiciu creditorului în sensul producerii sau măririi stării de insolvabilitate, aceștia trebuie, totodată, să facă dovada fraudei debitorului și a complicității la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul fraudulos.

Astfel, nu sunt întrunite condițiile cumulative prevăzute de lege pentru admisibilitatea acțiunii pauliene dacă, la data încheierii unui contract de vânzare-cumpărare, în evidențele de carte funciară sau ale Oficiului Registrului Comerțului nu existau înscrieri referitoare la sarcini ale imobilului – obiect al vânzării - sau mențiuni ce ar fi putut conduce la concluzia de complicitate la fraudă a terțului. Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4073 din 13 decembrie 2011 Notă : Dispozițiile art. 975 din vechiul Cod civil, avute în vedere de instanță, au corespondent în dispozițiile art. 1562 din noul Cod civil Prin sentința nr. 372/LC/2010, Tribunalul Satu Mare a respins excepția netimbrării acțiunii formulate de pârâta SC I.I.

SRL și a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul D.V., împotriva pârâților SC G.C. SRL prin administrator judiciar C. LJ 2000 SPRL, SC I.I. SRL, T.I., T.M. și B.S.F., și în consecință: A constatat că între reclamantul D.V. și pârâții SC G.C. SRL prin reprezentant legal B.S.F., pe de o parte, și B.S.F., personal, a intervenit contractul de împrumut din 5.10.2010 autentificat la B.N.P. B. și contractul de împrumut sub semnătură privată cu data certă din 9.10.2006, încheiat la Cabinet individual de avocatură A.I. privind împrumutul sumei de 55.000 euro.

A dispus obligarea în solidar a celor doi pârâți la restituirea sumei împrumutate, respectiv 55.000 euro echivalent cu dobânzile aferente la data plății și s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2200/2008, privind imobilul înscris în CF nr. 977(…). Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții anularea contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul casă și teren înscris în CF 2289 și 2288 și obligarea în solidar a pârâților la restituirea sumei de 55.000 Euro, sumă împrumutată potrivit contractului de împrumut încheiat la data de 5.10.2006, respectiv 9.10.2006. S-a reținut că, deși prezenta acțiune nu este întemeiată pe dispozițiile art. 79, 80 din Legea nr. 85/2006, scopul urmărit de pârâtul B.S.F.

este același ca și cel prevăzut de textul legal menționat, respectiv intenția de fraudare a creditorilor și a creditorului persoană fizică, fără intenția de restituire a împrumutului. În continuare, s-a reținut că pârâtul a urmărit insistent fraudarea reclamantului care l-a împrumutat cu o sumă foarte mare de bani, iar ulterior a căutat să devină insolvabil prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare, actul de împrumut cu reclamantul fiind ascuns de acesta. Împotriva acestei sentințe au declarat apel SC I.I. SRL prin administratori T.Z.I.

și T.M., iar prin decizia nr.10/2011-A/C/2011, Curtea de Apel Oradea, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților apelanți și a admis apelul, a modificat în parte sentința primei instanțe, în sensul respingerii cererii de anulare a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2200/2008 (…). Analizând hotărârea primei instanțe, ca urmare a efectului devolutiv al acestei căi de atac, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților apelanți, instanța de apel a reținut că este neîntemeiată, cu motivarea că pârâții apelanți sunt cumpărători ai imobilului a cărui vânzare-cumpărare s-a atacat, fiind părți contractante în contractul de vânzare cumpărare a cărui nulitate s-a solicitat a se constata.

Pentru acest capăt de cerere, vizând desființarea pe calea acțiunii pauliene a vânzării efectuate de debitorul reclamantului, pârâții cumpărători ai imobilului au calitate procesual pasivă, fiind subiecți pasivi ai raportului juridic dedus judecății. Cu privire la fondul cauzei deduse judecății, în limitele cererii de apel formulate, instanța de apel a reținut că motivele de apel privitoare la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru admiterea acțiunii pauliene formulate sunt fondate.

Astfel, s-a reținut că potrivit prevederilor art. 975 C. civ., pentru admisibilitatea unei acțiuni revocatorii formulate de creditor este necesar a se îndeplini mai multe condiții, respectiv dovedirea existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile a creditorului împotriva debitorului ce încheie actul, a producerii unui prejudiciu creditorului prin încheierea actului, în sensul producerii sau măririi stării de insolvabilitate, a existenței unei fraude a debitorului la încheierea actului în sensul provocării conștiente a insolvabilității, precum și a unei complicități la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul cu titlu oneros, în sensul cunoașterii de către terț a faptului că debitorul prin încheierea actului își provoacă ori mărește insolvența.

Reclamantul creditor D.V. a invocat existența unei creanțe certe, lichide și exigibile în cuantum de 55.000 Euro împotriva pârâtei intimate SC G.C. SRL, consemnată în contractul de împrumut încheiat la data de 9.10.2006. Prima instanță a dispus obligarea acestei pârâte intimate în solidar cu pârâtul B.S. la restituirea sumei de 55.000 Euro în favoarea creditorului reclamant, reținând că acesta deține atât împotriva societății vânzătoare a imobilului cât și a pârâtului, fost reprezentant legal al acesteia, o creanță certă, lichidă și exigibilă. Având în vedere că aceste părți obligate la plată prin hotărârea apelată nu au declarat apel în cauză, constatarea primei instanțe sub acest aspect a intrat în puterea lucrului judecat.

Cât privește îndeplinirea în cauză a condițiilor referitoare la prejudiciul cauzat reclamantului prin vânzarea imobilului și a fraudei comise de debitor la încheierea actului, s-a reținut că acestea sunt îndeplinite în cauză, însă nu s-a făcut dovada complicității terților cumpărători, respectiv pârâților apelanți, la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Astfel, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că societatea pârâtă vânzătoare SC G.C. SRL, prin vânzarea imobilului și-a mărit starea de insolvență, reclamantul fiind în imposibilitate de a-și recupera creanța, atât de la societate cât și de la reprezentantul ei legal. În prezent, societatea vânzătoare se află în stare de insolvență, fiind supusă procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006, reprezentantul legal al societății neprocedând la înregistrarea în evidența contabilă a vânzării imobilului și a prețului obținut din vânzare.

S-a mai reținut că în înscrisul sub semnătură privată ce consemnează acordarea împrumutului de 55.000 Euro către societatea vânzătoare, aceasta își asumă obligația ca în cazul vânzării imobilului din litigiu, din prețul vânzării să restituie împrumutul luat, dar după vânzarea efectuată nu s-a procedat în sensul celor convenite. S-a apreciat însă că această atitudine a reprezentantului legal al societății vânzătoare nu poate fi imputată pârâților, cumpărători ai imobilului deoarece aceștia nu răspund pentru faptele personale ale altor persoane.

S-a mai reținut că la data perfectării acordului de voință dintre societatea debitoare vânzătoare și apelanții pârâți cumpărători, în evidențele de carte funciară nu existau înscrieri cu privire la sarcini ale imobilului obiect al contractului de vânzare-cumpărare și nici la registrul comerțului nu s-a făcut dovada că anterior, ori la momentul încheierii contractului, ar fi existat înscrieri care dacă ar fi fost cunoscute de cumpărători, ar fi denotat o complicitate la fraudă.

Pârâții au demarat negocierile cu reprezentantul societății vânzătoare în urma anunțului de vânzare a imobilului prin publicitate efectuat de vânzătoare, procedând anterior încheierii contractului la efectuarea diligențelor pe care oricare cumpărător de bună credință le face atunci când intenționează să cumpere un imobil, respectiv consultarea evidențelor de carte funciară privitoare la imobil și a celor de la registrul comerțului privind pe societatea cumpărătoare, evidențe din care nu a rezultat existența unor impedimente la cumpărarea imobilului.(…) În consecință, instanța de apel a concluzionat că în cauză nu s-a dovedit că apelanții pârâți, cumpărători ai imobilului, au cunoscut la momentul încheierii contractului că prin încheierea actului, societatea vânzătoare devine insolvabilă și că sunt complice la frauda urmărită de vânzător și nefiind dovedită această complicitate la fraudă a cumpărătorilor imobilului, aceștia fiind de bună credință, nu se poate reține îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de lege pentru admisibilitatea acțiunii formulate.

Împotriva deciziei sus menționate au declarat recurs reclamantul D.V. și pârâta C. LJ 2000 SPRL Satu Mare administrator judiciar al SC G.C. SRL Satu Mare. Prin recursul său, reclamantul D.V. a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., în temeiul cărora a solicitat modificarea deciziei atacate, în sensul respingerii apelului declarat de SC I.I. SRL prin administratori T.Z.I. și T.M. și menținerea ca temeinică și legală a sentinței primei instanțe. (…) Recursul reclamantului D.V. este nefondat, pentru considerentele ce urmează: Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ. are în vedere controlul de nelegalitate în ceea ce privește lipsa de temei legal a hotărârii recurate ori încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Din această perspectivă se constată că deși recurentul-reclamant a invocat motivul de nelegalitate sus menționat nu a argumentat în mod concret critici referitoare la dispoziția legală pretins a fi fost încălcată sau aplicată greșit de către instanță. Mai mult, se constată că susținerile recurentului-reclamant privesc stabilirea situației de fapt și modalitatea de interpretare a probatoriilor administrate în cauză, aspecte ce nu mai pot face obiectul analizei în această fază procesuală, acestea vizând temeinicia soluției pronunțate și nu nelegalitatea acesteia. Cu toate acestea, examinând decizia atacată, prin prisma criticilor formulate, se constată că dezlegarea dată este rezultatul interpretării și aplicării corecte a dispozițiilor legale incidente în cauză.

Astfel, în mod corect s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 975 C. civ., creditorii pot ataca actele viclene făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor, însă pe lângă dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile și a producerii unui prejudiciu creditorului în sensul producerii sau măririi stării de insolvabilitate, reclamantul trebuia, totodată, să facă dovada fraudei debitorului și a complicității la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul fraudulos.

Or, din această perspectivă, soluția recurată este temeinică și legală, având în vedere că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare,17.10.2008, în evidențele de carte funciară sau ale Oficiului Registrului Comerțului nu existau înscrieri referitoare la sarcini ale imobilului sau mențiuni ce ar fi putut conduce la concluzia de complicitate la fraudă, astfel că, în mod corect a statuat instanța de apel că nu sunt întrunite condițiile cumulative prevăzute de lege pentru admisibilitatea acțiunii formulate. Așa fiind, pentru considerentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 C.proc.civ., recursul reclamantului D.V. a fost respins ca nefondat.(…)