CtEDO 10.01.2008 Auto

SLYUNCHENKO v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
10.01.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
SLYUNCHENKO v. RUSSIA (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 27930/03 de către Aleksey Georgiyevich SLYUNCHENKO împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care așeză la 10 ianuarie 2008 în calitate de Cameră compusă din: Christos Rozakis, Președinte, Loukis Loucaides, Nina Vajić, Anatoli Kovler, Elisabeth Steiner, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, judecători și André Wampach, secretar adjunct al secțiunii având în vedere cererea depusă la 14 iunie 2003, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Aleksey Georgiyevich Slyunchenko, este un național rus care s-a născut în 1973 și trăiește în Bryansk. Guvernul contestat a fost inițial reprezentat de dl P. Laptev, fostul reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și ulterior de noul lor reprezentant, dna V. Milinchuk. La 15 decembrie 2001, reclamantul a fost arestat și acuzat de jaf și furt agravat. La 30 octombrie 2002, Curtea de districtă Bezhitskiy din Bryansk a condamnat reclamantul ca fiind acuzat și condamnat la șapte ani de închisoare. La 5 ianuarie 2003, Curtea Regională Bryansk a susținut hotărârea în apel. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 cu privire la condițiile de detenție în cursul procesului. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 5 cu privire la detenția ilegală în închisoare. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 cu privire la un rezultat nedrept al procedurii, la faptul că instanța judecătorească nu a primit prezența martorilor și la o lungime presupusă excesivă a procedurii. De asemenea, reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 2 că investigatorul a exprimat opinia cu privire la vina sa în cursul anchetei preliminare. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 13 că nu are un remediu eficace în ceea ce privește durata detenției sale și condițiile de detenție. La 25 septembrie 2006, cererea a fost comunicată guvernului contestat. La 20 decembrie 2006, observațiile guvernului cu privire la admisibilitatea și meritul cererii au fost primite și reclamantul a fost invitat să își prezinte observațiile scrise în răspuns până la 22 februarie 2007. La 17 ianuarie 2007, versiunea engleză a observațiilor Guvernului a fost transmisă reclamantului. Termenul de depunere a observațiilor reclamantului nu a fost afectat. Având în vedere că observațiile reclamantului cu privire la admisibilitatea și meritul nu au fost primite de termenul indicat, la 28 iunie 2007, reclamantul a fost informat prin corespondență înregistrată că neaprobărea observațiilor sale ar putea duce la grevarea cererii. Curtea reamintește art. 37 din Convenție, care, în partea relevantă, citește după cum urmează: „1. În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide să ia o cerere din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să-și urmeze cererea; ... Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile acestuia...” Reclamantul a fost informat că trebuie să prezinte observații scrise cu privire la admisibilitatea și fondurile cauzei. El a fost reamintit ulterior de aceasta. Reclamantul nu a răspuns până în prezent. Curtea consideră că nu intenționează să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 din Convenție și să se excludă cazul din lista de cauze a Curții. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate pentru a elimina cererea din lista de cazuri. André Wampach Christos Rozakis Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă