ÎCCJ, decizie (scj.ro #81812)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #81812) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Similaritatea
elementelor verbale, figurative și conceptuale ce compun două
mărci. Încălcarea dreptului de folosire exclusivă a mărcii.
Interzicerea fabricării, deținerii în vederea comercializării și
retragerea de pe piață a produselor ce aduc atingere mărcii
titularului al cărui drept a fost încălcat prin contrafacere.
Cuprins
pe materii :
Drept civil. Dreptul proprietății intelectuale.
Marcă
Index
alfabetic :
marcă
-
element verbal
-
element figurativ
-
similaritate
Legea nr. 84/1998
Două
semne se găsesc în situația de a fi similare când, fără a
fi identice, se aseamănă una cu cealaltă, iar în aprecierea
similarității mărcilor combinate, elementele verbale
beneficiază de preferință în raport de cele figurative, având în
vedere că acestea se percep și pe cale auditivă.
Ceea
ce contează în această materie este impresia generală pe care
marca o produce asupra consumatorului, care arareori are în față cele
două semne pentru a le compara.
În
analiza similarității mărcilor se ține cont de faptul
că ponderea cea mai însemnată o are prima impresie, de ansamblu, pe
care o produc semnele din punct de vedere vizual și auditiv, luându-se în
considerare, într-o măsură mai mare, elementele de asemănare
decât cele de diferențiere.
ICCJ, Secția
Civilă și de proprietate intelectuală, decizia civilă nr.
2020 din 4 martie 2011
Reclamanta
A. GmbH, prin mandatar SC A.C. SRL, a solicitat în contradictoriu cu SC A.I.G.
SRL Buzău și SC A.D. SRL să se constate că s-a
încălcat dreptul de folosire exclusivă ce aparține reclamantei,
titulara mărcii „Austrotherm & design" no. 86130; să se
dispună obligarea pârâtelor la încetarea imediată a
activităților de fabricare, deținere în vederea
comercializării, distribuție, oferire spre vânzare, import, export,
publicitate sau a oricăror altor activități de comercializare a
unui produs având reprodusă marca „Aurotherm & design"; să
se dispună obligarea pârâtelor să retragă de pe piață
toate produsele ce aduc atingere mărcii reclamantei și să
distrugă pe cheltuiala lor toate ambalajele ce poarta reproducerea
grafică a semnului „Aurotherm & design"; să se dispună
publicarea în presă, într-un ziar stabilit de instanță și
în termenul stabilit de instanță, a dispozitivului hotărârii
judecătorești pronunțată în prezenta cauză; să se
dispună obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii reprezentând
echivalentul a 1000 Euro pe zi de întârziere, în caz de neexecutare a
hotărârii instanței de judecată.
Prin
sentința civilă nr. 1534/2008 pronunțată de Tribunalul
București a fost admisă în parte acțiunea, s-a constatat că
pârâtele au încălcat drepturile de folosire exclusivă ale
reclamantei, cu privire la marca Austrotherm & design nr. 86130, au fost
obligate pârâtele să înceteze fabricarea, deținerea în vederea
comercializării, distribuției, oferirii spre vânzare, import, export,
publicității a produselor având reprodusă marca Aurotherm &
design, au fost obligate pârâtele să retragă de pe piață
toate produsele ce aduc atingere mărcii reclamantei și să
distrugă pe cheltuiala lor toate ambalajele ce poartă reproducerea
grafică a semnului Aurotherm & design, au fost obligate pârâtele la
publicarea dispozitivului hotărârii într-un ziar de largă
circulație, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a
hotărârii, a fost respins capătul de cerere privind obligarea
pârâtelor la plata de daune cominatorii, ca neîntemeiat,
Instanța
a reținut că reclamanta este titulara unei mărci
internaționale cu țara desemnată România, având nr. 861309,
fiind protejată încă din anul 2005. Marca reclamantei este o
marcă combinată constând în elementul verbal Austrotherm și un
element grafic constând în reproducerea grafică a patru dungi paralele
înclinate în partea dreaptă având culorile negru, albastru, roșu
și galben, ultimele trei dungi fiind reprezentative grafic. Marca protejează
produse din clasele 17 și 19, reclamanta fiind producătoare de
materiale termoizolante-placi de polistiren expandat, profile fațadă,
plăci de polistiren extrudat.
La
rândul lor, pârâtele SC A.I.G. SRL Buzău și SC A.D. SRL produc
și comercializează produsul polistiren expandat ignifugat, produsele
fiind comercializate într-un ambalaj sub denumirea Aurotherm. Semnul utilizat
pe ambalajul în care sunt vândute produsele pârâtelor conține
aceleași elemente de design ca și marca nr. 861309, respectiv,
elementul verbal Aurotherm, elementul grafic constând în reprezentarea a
două dungi paralele și echidistante în culorile albastru și
roșu.
Comparând
semnele în conflict s-a constatat că impresia globală pe care cele
două ambalaje o produc asupra utilizatorului avizat nu este diferită
întrucât, după cum se poate observa, pârâtele au preluat elementele de
design esențiale existente pe ambalajul produselor reclamantei, imitând în
mod deliberat marca acesteia.
În
acest context, s-a constatat că pârâtele folosesc în
activitățile comerciale pe care le desfășoară o
denumire ce imită în mod fraudulos marca înregistrată de către
reclamantă, fapta acestora circumscriindu-se unor acte de contrafacere
și concurența neloială.
Contrafacerea
mărcii se manifestă sub forma imitării frauduloase, semnul
folosit de pârâte reproducând aproape fidel atât elementul verbal al
mărcii, cât și pe cel grafic.
Tribunalul
nu a mai analizat și condițiile concurentei neloiale afirmate de
reclamanta, având în vedere caracterul subsidiar al acestei acțiuni
față de acțiunea în contrafacere.
În ceea
ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata de
daune cominatorii, acesta a fost respins ca neîntemeiat.
Împotriva
sentinței a declarat apel pârâta SC A.I.G. S.R.L, care a fost
respins prin decizia nr.80/A/2009 a Curții de Apel București, pentru
considerentele următoare:
Faptul că apelanta pârâtă este producător legal de polistiren nu
este un argument pentru a i se permite să folosească un semn similar
mărcii unui alt producător, care are același obiect de
activitate.
In mod
corect prima instanță a reținut că între marca AUSTROTHERM&
design și semnul AUROTHERM există un grad ridicat de similaritate,
din punct de vedere auditiv, vizual și conceptual, impresia globală
pe care cele două ambalaje o produc asupra utilizatorului fiind
aceeași, și că deși particula „therm" este
descriptivă pentru acest gen de produse, modul în care ea a fost
combinată cu celalalt element din cadrul cuvântului, respectiv „auro"
a condus la o similaritate evidentă cu elementul verbal din componenta
mărcii reclamantei „Austrotherm".
In ceea
ce privește culorile folosite, esențial este că în centrul
ambelor mărci sunt așezate în aceeași ordine, de la stânga la
dreapta culorile albastru, roșu, care atrag în primul rând atenția
consumatorului, și care, alături de celelalte cuvinte, sunt de
natură a crea confuzie.
Atât
semnul în cauză cât și marca reclamantei, fiind aplicate pe
același tip de produse, în speță polistiren, au același gen
de cumpărători; faptul dacă folosesc aceleași rețele
de distribuție sau nu este mai puțin relevant, atât timp cât
contează impresia făcută cumpărătorului, deși
este
greu de crezut că
apelanta folosește doar firma proprie pentru realizarea distribuției
în țară.
Este
nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a
pârâtei invocată ulterior formulării apelului, pe motiv că
titularul mărcii ar fi B.R.N. iar nu apelanta pârâta, având în vedere, pe
de o parte, că marca în cauză este folosită pentru
comercializarea produselor apelantei, scopul prezentei acțiuni fiind
împiedicarea acestei utilizări iar nu anularea mărcii, pentru aceasta
reclamanta putând utiliza o altă procedură prevăzută de
lege.
În ceea
ce privește susținerea apelantei în sensul că au fost
obligați să nu reproducă grafic
semnul Aurotherm &
design, dar că ei nu au înregistrat și nu au folosit o asemenea
combinație niciodată, marca înregistrată de ei la OSIM și
protejata de OSIM fiind cea prezentată în certificatul depus în copie, Curtea
a constatat nefondat și acest motiv de apel, având în vedere că
semnul în cauză este reprezentat de denumirea Aurotherm și un element
figurativ constând în două dungi paralele și echidistante plasate
deasupra și sub elementul verbal „aurotherm" având culorile
roșu, albastru, ceea ce este descris prin formularea Aurotherm &
design. Oricum dacă apelanta consideră că nu folosește
acest semn înseamnă că nici nu este vătămată prin
această dispoziție a instanței.
În ceea
ce privește cererea formulată de către apelant, în subsidiar, în
sensul de a fi obligat „la schimbarea modului de dispunere a culorilor
(modificarea liniilor în cercuri sau pătrate) și nu la modificarea
denumirii „Aurotherm", Curtea a constatat neîntemeiată această
cerere, având în vedere că, pe de o parte, este o cerere nouă
formulată direct în apel, inadmisibilă potrivit art.294 C.proc.civ.,
iar, pe de altă parte, înregistrarea unei noi mărci, chiar în forma
propusă de către apelantă, presupune urmarea unei proceduri
speciale prevăzute de art.9 și urm. din Legea nr. 84/1998.
Împotriva
acestei decizii a declarat recurs pârâta-apelantă S.C. A.I.G. S.R.L,
criticând-o pentru următoarele motive:
Instanța
de apel a confirmat sentința, reținând că între cele două
mărci există o similaritate dată de asemănarea dintre
cuvintele Austrotherm și Aurotherm
.
Nu
poate fi vorba de nicio similaritate între mărcile analizate,
nici fonetic nici gramatical, pentru că marca este înregistrată
pentru 3 clase de produse respectiv Cl – 1, Adezivi Industriali; CI - 17 ,
Materiale termoizolante; CI-19, Materiale de construcție termoizolante.
Conform clasificării de la Nisa, reclamanta are marca înregistrată
pentru două clase, respectiv 17 și 19, punctual, nu pentru întreaga
clasă, ceea ce face să nu poată fi vorba de nicio contrafacere
sau măcar de o tendință de contrafacere, astfel cum pretinde
intimata .
Nu pot
fi obligați la încetarea fabricării , deținerea în vederea
comercializării, distribuției, oferirii spre vânzare import export,
publicității a produselor având reprodusa marca Aurotherm &
design, deoarece nu dețin o marcă cu această denumire.
S-a
făcut o interpretare trunchiata a susținerilor, în sensul că
s-au scos din context o serie de argumente și li s-a dat o interpretare
aleatorie, argumente ce se refera la folosirea culorilor, la modul de
constituire a denumirii, la neinserarea faptului ca cele doua culori folosite
roșu și albastru sunt simbolurile exprimate în culori pentru rece
(albastru ) și cald (roșu); or, nu se poate spune că au
încălcat vreun drept când au folosit semne convenționale deja banale
și notorii pentru a-și marca produsul .
Analizând
decizia de apel în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că
recursul este nefondat, în considerarea celor ce succed:
După
cum rezultă din considerentele deciziei de apel, instanța a
reținut similaritatea semnelor din punct de vedere auditiv, vizual și
conceptual și nu identitatea acestora. Totodată a reținut
că ceea ce contează în această materie este impresia
generală pe care marca o produce asupra consumatorului, care arareori are
în față cele două semne pentru a le compara și care nici nu
își acordă timp pentru a număra literele sau să se
deslușească semnificația cuvintelor componente.
Instanța
de apel a făcut o corectă analiză a similarității
mărcilor, din perspectiva art.304 pct.9 C.proc.civ.
Două
semne se găsesc în situația de a fi similare când, fără a
fi identice, se aseamănă una cu cealaltă, iar în aprecierea
similarității mărcilor combinate elementele verbale
beneficiază de preferință în raport de cele figurative, având în
vedere că acestea se percep și pe cale auditivă.
În
analiză se ține cont de faptul că ponderea cea mai
însemnată o are prima impresie, de ansamblu, pe care o produc semnele din
punct de vedere vizual și auditiv, luându-se în considerare, într-o
măsură mai mare, elementele de asemănare decât cele de
diferențiere.
Astfel,
pentru mărcile verbale prezintă importanță următoarele
aspecte: prefixul sau sufixul sau ambele sunt identice; cuvintele cuprind un
număr suficient de silabe sau de combinații de vocale sau de consoane
considerate apropiate, într-un cuvânt diferă un număr foarte mic de
litere.
Aplicând
aceste reguli la semnele în conflict, se constată că în mod corect
s-a reținut similaritatea acestora.
Prin
cea de-a doua critică se contestă similaritatea dintre cele două
semene, arătându-se clasele de produse pentru care sunt înregistrate marca
deținută de reclamantă și marca despre care afirmă
recurenta că ar deține-o.
Dacă
s-ar pune problema similarității a două mărci aflate în
conflict, aceasta nu s-ar rezolva pe calea acțiunii în contrafacere, ce
face obiectul dosarului de față.
Aceasta
întrucât împotriva titularului de marcă înregistrată nu se poate cere
interzicerea folosirii acesteia, ci numai anularea înregistrării și
numai în cazul în care s-ar continua folosirea mărcii anulate s-ar putea
recurge la acțiunea în contrafacere.
Altfel,
s-ar putea ajunge în situația ca, urmare admiterii unei acțiuni în
contrafacere, titularul unei mărci înregistrate să nu o poată
folosi, deși aceasta nu a fost anulată și continuă să
figureze pe numele său în Registrul Național al Mărcilor.
Pentru
înlăturarea acțiunii în contrafacere, era însă necesar ca
recurenta să fie titulara unei mărci care să poată fi
opusă. Numai că nu se arată care este marca deținută,
iar instanța de apel a reținut, aspect necontestat în recurs, că
prin decizia nr. 2831/2008 Comisia de examinare a opoziției mărcii a
admis opoziția formulată împotriva admiterii la înregistrare a
mărcii AUROTHERM nr.90493-al cărui titular era B.R.N., respingând
înregistrarea acesteia.
Interzicerea
folosirii, în formele detaliate, dispusă prin sentința primei
instanțe în temeiul art. 35 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 se referă
la produsele având reprodusă marca Aurotherm & design.
Contrar
celor susținute de recurentă, nu se pune problema interzicerii
utilizării unei mărci, ci a unui semn care contraface o marcă.
Din
analiza considerentele referitoare la similaritatea semnelor în conflict
rezultă că instanța de apel a făcut aplicarea principiilor
care guvernează acțiunea în contrafacere, prin raportare la ambele
semne, așa cum impune art.35 din Legea nr.84/1998. Faptul că semnul
folosit ar fi devenit „banal și notoriu”, după cum susține
recurenta, nu prezintă relevanță în litigiul de față
întrucât atât timp cât este valabilă marca se bucură de
protecția conferită de lege
Constatând,
prin urmare, că nu sunt fondate criticile formulate, Înalta Curte a respins
recursul ca nefondat, cu aplicarea dispozițiilor art.304 pct.5 și
pct.9 și art.312 alin.1 C.proc.civ.