ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3073/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 16.06.2015 sub nr. x/2015, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială județul Olt a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 3 din 24 aprilie 2015 privind soluționarea contestației formulate împotriva notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 27.11.2014; precum și anularea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 27.11.2014, cu consecința desființării corecției financiare aplicate și a creanței bugetare stabilite.

Prin Sentința nr. 2717 din 22 octombrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Olt în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de recurs reclamanta UAT Județul Olt a arătat în esență următoarele:

Hotărârea primei instanțe a fost pronunțată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material [art. 488 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ.].

Instanța de fond interpretează în mod eronat prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, care definesc în mod imperativ neregula ca fiind orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

În ambele acte administrative nu se face referire la un eventual prejudiciu cauzat bugetului U.E. sau fondurilor publice naționale din care s-a făcut cofinanțarea proiectului derulat de UAT Județul Olt, ci s-a reținut doar că s-au încălcat dispozițiile prevederilor legislației achizițiilor publice, fiind astfel evidențiată fapta considerată abatere de la legalitate, dar nu și urmările acesteia.

Prin urmare, nefiind menționat în cele două acte administrative niciun prejudiciu, ci doar o încălcare a dispozițiilor care guvernează materia achizițiilor publice care conduc la o așa-zisă abatere de la legalitate, nu se pune în discuție dacă acest prejudiciu este potențial sau efectiv, din moment ce nu există menționată noțiunea de prejudiciu în nota de constatare a neregulilor și în decizia MDRAP.

De altfel, O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, reglementează obligativitatea aplicării unei corecții financiare ori de câte ori se constată abatere de la legislația în domeniul achizițiilor publice, acest act normativ fiind guvernat principiul proporționalității, în sensul că o măsură administrativă trebuie să fie necesară, adecvată și corespunzătoare scopului urmărit mai ales în ceea ce privește stabilirea creanțe bugetare rezultate din nereguli, ținând seama și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.

De altfel, odată cu modificările aduse O.U.G. nr. 66/2011 prin O.U.G. nr. 47/2014 la art. 27 alin. (3) a fost statuat faptul că pentru neregulile rezultate din abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție, care nu au niciun impact financiar, nu se aplică corecții financiare.

Decizia CE nr. C (21031) 9527/19.12.2013 a stat la baza emiterii O.U.G. nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 66/2011, în vederea corelării prevederilor ordonanței de urgență cu modificările și completările aduse prin Decizia Comisiei Europene.

În ceea ce privește cele statuate de instanța de fond referitor la faptul că UAT Județul Olt nu a putut aplica prevederile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, aprobată modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și complet: ulterioare, și a trebuit să aplice celor două contracte de achiziție publică procedurii achiziții publice: licitație deschisă (pentru contractul de servicii de informai publicitate nr. 68/19.08.2011) și cerere de ofertă (pentru Contractul de servicii supraveghere execuție tehnică nr. 70/25.08.2011).

Se arată că UAT Județul Olt a lansat procedura de atribuire licitație deschisă în vederea atribuirii Contractului nr. x/19.08.2011 având ca obiect achiziționarea serviciilor de informare și publicitate, cu toate că valoarea estimată a contractului se încadra în plafonul stabilit de art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, modificările și completările ulterioare.

UAT Județul Olt a procedat la întocmirea documentației de atribuire, care a publicată în S.E.A.P., iar prin derularea procedurii de achiziție publică prin publicarea unui anunț de participare în S.E.A.P.. s-a urmărit tocmai respectarea principiilor reglementate la 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificării completările ulterioare, UAT Județul Olt nefiind obligată să respecte celelalte reguli reglementate de legislația în domeniul achizițiilor publice.

- În ceea ce privește contractul de supraveghere a execuției tehnice nr. 70/25.08.2011 ca și în cazul contractului de servicii de informare și publicitate nr. 68/19.08.2011, potrivit Notei justificative cu privire la determinarea valorii estimate a achiziției publice 6205/04.07.2011, valoarea estimată a achiziției publice a fost de 44.051 RON fără TVA, încadrându-se în valoarea reglementată de art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare la data inițierii procedurii de atribuire, pentru care nu era necesară derularea unei proceduri de atribuire, ci exista posibilitatea încredințării directe a contractului.

U.A.T. Județul Olt a procedat la întocmirea documentației de atribuire, care a fost publicată în S.E.A.P., iar prin derularea procedurii de achiziție publică prin publicarea unui anunț de participare în S.E.A.P. s-a urmărit tocmai respectarea principiilor reglementate la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, U.A.T. Județul Olt nefiind obligată să respecte celelalte reguli reglementate de legislația în domeniul achizițiilor publice.

- Instanța de fond apreciază greșit că, prin publicarea unui anunț de participare la procedură în S.E.A.P., s-a renunțat la aplicarea prevederilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Se arată că legislația în domeniul achizițiilor publice nu conține prevederi care să reglementeze aspectul că, odată publicat un anunț/invitație de participare, aplicarea O.U.G. nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, devine obligatorie, astfel că, este evident că derularea procedurii de atribuire prin intermediul S.E.A.P. nu poate echivala cu renunțarea autorității contractante la beneficiul dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Se invocă în acest sens art. 37 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, denumit Publicarea neobligatorie, potrivit căruia: "Autoritățile contractante pot publica, în conformitate cu art. 36, anunțurile privind contractele de achiziții publice a căror publicare nu este obligatorie în temeiul prezentei directive". Acest articol se aplică în mod similar situației în discuție.

De asemenea, trebuie avute în vedere și constatările Curții de Justiție a Uniunii Europene materializate în cuprinsul Hotărârii din 18 noiembrie 2010 pronunțate în cauza C-226/09 - Comisia Europeană împotriva Irlandei, potrivit cărora: "Publicarea unui anunț de participare pentru contracte având ca obiect servicii din anexa 11 B, în jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nu determină în niciun caz obligația de a atribui contractul respectiv în conformitate cu articolele din Directiva 18/2004/CE în integralitatea lor. Aplicabilitatea directivei se limitează la art. 23 și 35 alin. (4). Celelalte norme, cum ar fi cele privind publicitatea sau cele prevăzute la art. 53 din Directiva 18/2004/CE privind criteriile de atribuire a contractelor, nu sunt aplicabile acestor contracte.

Cu toate acestea, autoritățile contractante care încheie contracte ce fac parte din anexa II B, chiar dacă acestea nu sunt supuse normelor prevăzute în directivă, rămân supuse normelor fundamentale ale dreptului Uniunii Europene și în special principiilor consacrate de Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene în materia dreptului de stabilire și a liberei prestări a serviciilor.

- Instanța de fond consideră că există o legătură directă între codurile CPV modalitatea de estimare a unui contract de achiziție publică, din moment ce apreciază că recurenta era obligată să aplice procedurile de achiziție publică pentru cele două contracte încheiate.

În ceea ce privește cele reținute de către instanța de fond cu privire la faptul c atribuirea celor două contracte de servicii a fost realizată cu nerespectarea cerințelor de calificare impuse prin fișele de date ale achizițiilor, ofertanții declarați câștigători prezentând oferte ce ar fi trebuit declarate inacceptabile și că astfel au fost încălcat propriile reguli stabilite prin fișele de date ale achizițiilor și ale caietelor de sarcini arătăm următoarele:

Consideră recurenta că, în ceea ce privește Contractul de servicii de informare și publicități nr. 68/19.08.2011 încheiat de Județul Olt cu SC A. SRL, oferta acestei societăți comerciale a fost în mod corect declarată de către comisia de evaluare ca fiind conformă și că a îndeplinit cerințele minime de calificare solicitate prin fișa de date a achiziției, precum și cerințele din caietul de sarcini.

Referitor la contractul de servicii de supraveghere a execuției tehnice nr. 70/25.08.2011 încheiat de Județul Olt cu SC B. SRL, se arată faptul că oferta acestei societăți comerciale a fost în mod corect declarată de către comisia de evaluare ca fiind conformă și că a îndeplinit cerințele minime de calificare solicitate prin fișa de date a achiziției și anume existența la data depunerii ofertei a unei autorizații ISC în domeniul 2.2. pentru dirigintele de șantier propus pentru acest domeniu.

La momentul analizării îndeplinirii cerințelor de calificare astfel cum au fost formulate în fișa de date a achiziției, la capitolul IV.4. "Capacitatea tehnică și/sau profesională, " comisia de evaluare a ofertelor a considerat faptul că, cerința referitoare la autorizarea dirigintelui de șantier pentru domeniul 2.2. "Construcții civile, industriale, agricole și miniere de suprafață" a fost îndeplinită de către coordonatorul diriginților de șantier, respectiv domnul C., conform autorizației nr. x din data de 26.04.2010 (act depus la dosarul instanței de fond).

Echipa de control a reținut în cuprinsul Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/27.11.2014 ca a aplicat corecția de 25% la valoarea contractelor de servicii verificate și a apreciat totodată că, în ceea ce privește impactul pe care 1-a avut încălcarea prevederilor legale, precum și faptul că în cadrul ambelor proceduri s-a prezentat doar un ofertant, deficiențele au un impact mare din punct de vedere al gravității faptei.

Se apreciază că este lipsită de fundament concluzia echipei de control referitoare la impactul mare din punct de vedere al gravității faptei prezentarea doar a unui singur ofertant participant la fiecare procedură verificată.

Se arată că în speță nu a existat un interes real pentru potențialii ofertanți din țară sau străinătate pentru a participa la aceste proceduri de achiziții publice deoarece valoarea estimată a contractelor de servicii se încadra în prevederile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, această valoare estimată având o miză economică redusă.

Se arată de recurentă că echipa de control din cadrul M.D.R.A.P. nu a respectat principiul proporționalității la momentul stabilirii corecției financiare, în sensul că a aplicat procentul maxim de 25% din valoarea contractelor de servicii.

Apărările intimaților

Intimatul MDRAP a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând apărările de la prima instanță.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 18 ianuarie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 18 aprilie 2018 s-a admis în principiu recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Olt împotriva Sentinței nr. 2717 din 22 octombrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

II. Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește interpretarea eronată de către instanța de fond a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011

Instanța de fond a reținut corect că din interpretarea prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 rezultă că existența unei nereguli poate fi reținută atunci când prejudiciul cauzat prin nerespectarea dispozițiilor naționale și/sau europene, a prevederilor contractuale sau a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, poate fi și potențial, nu doar efectiv.

Pentru a fi în prezența unei nereguli trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții:

- să fie săvârșite abateri de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor sau altor angajamente legal încheiate;

- abaterea să fie săvârșită prin acțiune sau inacțiune de către un beneficiar sau o autoritate cu competență în gestionarea fondurilor europene;

- prin această abatere să se fi creat un prejudiciu sau să se poată crea un prejudiciu bugetului UE/bugetelor donatorilor internaționali și/sau fondurilor publice naționale printr-o sumă plătită necuvenit.

Înalta Curte constată că nu este fondat motivul de recurs privind inexistența neregulii, respectiv a prejudiciului potențial sau efectiv, acest prejudiciu consta în suma plătită necuvenit, neregula fiind constituită din abaterea de la dispozițiile legale în materia achizițiilor publice precum și de la prevederile contractului de finanțare.

Legiuitorul a prezumat o legătură de cauzalitate între acțiunea neconformă și posibilitatea producerii unui astfel de prejudiciu.

Concret, prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încheiată de MDRAP la 24.11.2014 s-au constatat nereguli precum nerespectarea principiului egalității de tratament prin impunerea unei cerințe de calificare nelegale cu caracter restrictiv în fișa de date a achiziției, la capacitatea tehnică și/sau profesională informații privind personalul tehnic de specialitate și în caietul de sarcini.

În dreptul comunitar existența abaterii/neregulii/cheltuielii nejustificate, presupune implicit potențialitatea/existența prejudicierii bugetului UE (prevăzut de art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1803/2006 și art. 1 din Regulamentul nr. 2988/95 al Consiliului UE).

În ceea ce privește încadrarea procedurii de atribuire în plafonul stabilit de art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006

În speță, recurenta afirmă că deși nu trebuia să angajeze procedura de atribuire a contractelor de servicii prin licitație deschisă întrucât valoarea achiziției nu depășea 15.000 euro pentru fiecare achiziție și avea dreptul să achiziționeze direct aceste servicii conform art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, dimpotrivă a uzat de calea licitației deschise pentru atribuirea contractelor de achiziție necesare, aceasta nu mai poate invoca în acest moment al încheierii notei de constatare, eventuale prevederi care o avantajează în raport de constatările echipei de control de la MDRAP, ea urmează să fie controlată în raport de activitatea și procedura desfășurată pentru punerea în executare a contractului de finanțare, ori încălcând prevederile incidente din materia achizițiilor publice, aspect ce denotă un anumit comportament defectuos în derularea contractului de finanțare pentru îndeplinirea obiectivului proiectului, aceasta ca beneficiar nu se poate apăra pentru neregulile săvârșite opunând prevederile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 de care nu a uzat.

Referitor la Contractul de servicii de informare și publicitate nr. 68/19.08.2011 încheiat cu SC A. SRL

Prin nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/27.11.2014, pârâtul a aplicat o corecție financiară de 25% din valoarea contractului de achiziție publică nr. x, de 32.273 RON fără TVA, având ca obiect servicii de informare și publicitate încheiat cu SC A. SRL și din valoarea contractului de achiziție publică nr. x, de 39.649 RON fără TVA, având ca obiect servicii de supraveghere a execuției tehnice de reabilitare DJ 544 încheiat cu SC B. SRL.

Prin această notă, s-a reținut că reclamantul, în calitate de autoritate contractantă, a încălcat prevederile O.U.G. nr. 34/2006 prin introducerea în fișa de date a achiziției, în cadrul procedurii având ca obiect atribuirea contractului de servicii de informare și publicitate, a unei cerințe minime de calificare restrictivă, respectiv "Pentru anunțurile de presă se vor menționa publicațiile în care vor fi difuzate cu respectarea următoarelor criterii: a) tirajul mediu difuzat pe ediție - cerință minimă: - local - minim 1000 de exemplare, auditat BRAT, minim 5 apariții/săptămână.", fiind nerespectate prevederile art. 177 alin. (2) și art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006. De asemenea, s-a reținut că ofertantul declarat câștigător nu îndeplinea cerința minimă de calificare anterior menționată, subcontractantul nominalizat de acesta având în perioada ianuarie - martie 2011 un număr de 4 apariții lunare în loc de 5 apariții săptămânale, fiind astfel încălcate prevederile art. 72 alin. (2) lit. b), f), h), i), art. 36 alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 925/2006.

În motivele de recurs, reclamanta nu a făcut precizări față de cele reținute pe fondul încălcării dispozițiilor privind achizițiile publice arătate mai sus, arătând doar că atribuirea contractului a fost corectă.

Neavând argumente de combătut, se reține că în mod corect pârâta a reținut nerespectarea principiului tratamentului egal prin impunerea unor cerințe de calificare restrictive precum în fișa de date a achiziției, la capacitatea tehnică și/sau profesională, respectiv "tiraj mediu de 1000 exemplare auditat BRAT - pentru cotidian local" fără să existe o obligație legală pentru alegerea unui certificat eliberat de o persoană juridică privată.

"Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire" [art. 177 alin. (2) și art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006].

Prin faptul că în cadrul comisiei de evaluare a autorității contractante nu și-a îndeplinit atribuțiile corespunzătoare prevăzute de art. 72 alin. (2), lit. b), f), h), i) din H.G. nr. 925/2006 a declarat câștigătoare oferta depusă de SC A. SRL fără a fi îndeplinite cerințele minime de calificare, fișa de date a achiziției, caietul de sarcini, având în vedere criteriul de atribuire stabilit ca fiind "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic".

D. propusă pentru publicarea anunțurilor de presă nu îndeplinea una din cerințele minime, având doar 4 apariții pe lună iar nu minimul solicitat - 5 apariții/săptămână.

Referitor la contractul de Servicii de supraveghere a execuției tehnice reabilitare DJ 544 nr. 70/25.08.2011 încheiat cu SC B. SRL, s-a reținut că reclamantul, în calitate de autoritate contractantă, a instituit criterii de calificare nelegale în Cap IV.4.1 Capacitate tehnică și/sau profesională - Informații privind personalul tehnic de specialitate, respectiv:

"- diriginte de șantier, coordonatorul echipei, specializare construcții, cu autorizație de la ISC pentru dirigenție de șantier în domeniul 3.1 drumuri poduri, tunele, piste de aviație, transport pe cablu - de interes național cel puțin 3 ani experiență în poziții similare; - diriginte de șantier, domeniul lucrări tehnico-edilitare de alimentare cu apă și canalizare, atestat domeniului 6.1 experiență minim 3 ani în poziții similare; - diriginte de șantier, domeniul 2.2 construcții civile, industriale, agricole și miniere de suprafață, categoria de importanță C; experiență minim 3 ani în poziții similare". De asemenea, s-a reținut că niciunul dintre specialiștii cheie prezentați în lista ofertantului câștigător nu îndeplinea condiția de a avea experiență de minim 3 ani în poziții similare, respectiv cu activitate de diriginte de șantier pe domeniul respectiv, iar la data finalizării procedurii de achiziție dl. E. nu deținea calificare pe domeniul 2.2 conform solicitării din fișa de date a achiziției, reținându-se încălcarea prevederilor art. 177 alin. (2) și art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 și ale art. 72 alin. (2) lit. b), f), h), i), art. 36 alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 925/2006.

Recurenta-reclamantă s-a limitat în cererea de recurs să arate că cerința privind autorizarea dirigintelui de șantier pentru domeniul 2.2. a fost îndeplinită conform autorizației nr. x din data de 26.04.2010 în persoana dl. C.

Pârâtul-intimat Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a reținut corect caracterul restrictiv al cerințelor minime de calificare în fișa de date a achiziției - capacitatea tehnică și/sau profesională informații privind personalul tehnic de specializat și în caietul de sarcini care nu au relevanță în raport cu natura și obiectul contractului și anume supravegherea lucrărilor de reabilitare a unui drum județean.

Spre exemplu: necesitatea prezentării unui atestat ISC în domeniul 3.1. - drumuri, poduri, tunele, piste de aviație, transport pe cablu de interes național de către coordonatorul echipei, dirigintele de șantier deși obiectul contractului privește drumul județean DJ 544.

Deși recurentul arată că pentru domeniul 2.2. condiția era îndeplinită în persoana dlui C.., conform autorizației nr. x/26.04.2010, toate documentele tehnice justificative au fost semnate în numele SC B. SRL doar de dl. E., deci contractul a fost executat de către un singur diriginte de șantier. S-a mai constatat că pentru domeniul 2.2. dl E. nu avea experiență minimă necesară întrucât autorizația ISC nr. x/16.09.2011 este ulterioară datei depunerii acesteia, oferta fiind din data de 9.08.2011.

Potrivit art. 8 din H.G. nr. 925/2006:

"Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe minime de calificare, care nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit".

Art. 72 alin. (2) lit. b), f), h), i) din H.G. nr. 925/2006:

"b) verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanți/candidați, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentația de atribuire; f) verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor minime din caietul de sarcini sau din documentația descriptivă; h) stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme și a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie; i) stabilirea ofertelor admisibile".

Art. 36 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din H.G. nr. 925/2006:

"b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplinește una sau mai multe dintre cerințele de calificare stabilite în documentația de atribuire sau nu a prezentat, conform prevederilor art. 11 alin. (4)-(5), documente relevante în acest sens; alin. (2) lit. a) "oferta este considerată neconformă în următoarele situații: nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini".

Cu privire la aplicarea corecției de 25% asupra contractelor de achiziție publică și principiul proporționalității

Aprecierile instanței de fond și ale intimatei privind codurile CPV și depășirea pragului stabilit de art. 124 din O.U.G. nr. 124 din O.U.G. nr. 34/2006 nu au relevanță în contextul în care reclamanta nu a uzat de calea prevăzută de art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011:

"Orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".

Art. 8 alin. (2) din Regulamentul CE, Euratom nr. 2888/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene prevede faptul că: "măsurile de control se adaptează caracterului specific al fiecărui sector și sunt proporționale cu obiectivele urmărite. Ele trebuie să țină seama de practicile și structurile administrative existente în statele membre și se stabilesc astfel încât să nu conducă la constrângeri economice sau costuri administrative excesive".

În temeiul art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95: "orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat, prin obligația de a vărsa sumele datorate sau de a rambursa sumele primite necuvenit sau prin pierderea totală sau parțială a garanției constituite în sprijinul cererii de a beneficia de un avantaj acordat sau în momentul primirii unui avans".

În raport de dispozițiile legale mai sus prezentate, Înalta Curte constată că în raport de natura și frecvența neregulilor constatate, față de toate considerentele expuse anterior - aplicarea corecției de 25% asupra contractului de achiziție publică respectă principiul proporționalității.

Se va respinge ca neîntemeiat acest motiv de recurs în consecință.

Temeiul legal al soluției în recurs

Față de cele arătate mai sus, în conformitate cu art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Județul Olt împotriva Sentinței nr. 2717 din 22 octombrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 octombrie 2018.

Procesat de GGC - GV