CAUZUL CU VAN IVANOV v. BULGARIA (Declarația nr. 53746/00) JUDGMENTUL (Resoluție franceză) STRASBOURG 10 ianuarie 2008 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Ivan Ivanov v. Bulgaria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), ședința ca o cameră compusă din: Peer Lorenzen, Președintele Snejana Botoucharova, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Javier Borrego Borrego, Renate Jaeger, judecătorii Mark Villiger și Claudia Westerdiek, grefierul Secțiunii care a deliberat în privat la 4 decembrie 2007, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 53746/00) împotriva Republicii Bulgaria depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de un național bulgar, dl Ivan Miroslavov Ivanov, născut în 1972 și locuiește în Pazardzhik („reclamantul”), la 7 septembrie 1999. Reclamantul a fost reprezentat de dl V. Stoyanov, avocat care practică în Pazardzhik. Guvernul bulgar (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna M. Kotzeva, a Ministerului Justiției. În conformitate cu art. 6 § 1 și 13 din Convenție, în ceea ce privește durata unei proceduri penale împotriva acestuia și lipsa unei soluții eficace referitoare la aceasta. La 15 mai 2006, după obținerea observațiilor părților, Curtea a declarat cererea admisibilă în ceea ce privește aceste plângeri. Restul reclamațiilor reclamantei au fost declarate inadmisibile. La 11 iunie 2007, grefierul a sugerat părților că ar trebui să încerce să ajungă la o soluție prietenoasă în sensul articolului 38 § 1 litera (b) din Convenție. La 4 iulie 2007 și, la 14 noiembrie 2007, respectiv, reclamantul și guvernul au prezentat declarații oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. La 6 iunie 1990, două fete, care au fost provocate mental, au fost violate în orașul Pazardzhik în mai multe ocazii în cursul zilei. O anchetă preliminară a fost deschisă în ziua următoare, 7 iunie 1990, împotriva unui agresor necunoscut. La 12 octombrie 1990, Procurorul de districtul Pazardzhik a suspendat ancheta deoarece victimele nu au putut ajuta la identificarea infractorilor sau a locurilor în care au avut loc infracțiunile. La 28 februarie 1994, reclamantul a fost acuzat că, împreună cu co-acuzatul, a violat cele două fete. 11. La o dată neespecificată, o altă persoană a fost acuzată că, împreună cu reclamantul și co-acuzat, a violat cele două fete. 12. La 21 iulie 1994, a fost depusă Curtea de District Pazardzhik, care a fost revizuită în 2003 în urma unei anchete suplimentare. 13. Curtea de District Pazardzhik a efectuat două audieri la 24 martie și 23 aprilie 2004, a căror audieri au fost suspendate datorită convocarii defectuoase a unora dintre părți și a victime. 14. La o dată neespecificată, procedura penală a fost întreruptă aparent deoarece termenul de urmărire penală în temeiul statutului de limitări a expirat. HOTĂRÂREA 15. La 4 iulie 2007, Curtea a primit următoarea declarație semnată de avocatul solicitant: „I, Valeri Stoyanov Stoyanov, avocat, reține că guvernul Bulgariei sunt pregătite să plătească ex gratie suma de 11,250 euro către dl Ivan Miroslavov Ivanov, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă de 10,500 EUR, din care să acopere orice prejudiciu material și moral, iar 750 EUR pentru costuri și cheltuieli, va fi convertită în levii bulgare la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Aceste sume vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții în temeiul articolului 39 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, prin care 10,500 EUR vor fi deturnate dlui Ivan Miroslavov Ivanov și 750 EUR vor fi transferate direct în contul bancar al avocatului său, dl Valeri Stoyanov Stoyanov. De la expirarea celor de mai sus a menționat trei luni până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte cereri împotriva Bulgariei în ceea ce privește faptele prezentei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamantul le-au atins. Mă angajam în continuare să nu solicit ca cazul să fie înaintat către Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție după eliberarea hotărârii Curții.” 16. La 14 noiembrie 2007, Curtea a primit următoarea declarație din partea Guvernului, care a fost aprobată de Consiliul de Miniștri ai Bulgariei cu o decizie din 8 noiembrie 2007 și a fost semnată de agentul lor, dna M. Kotzeva, al Ministerului Justiției: „Guvernul Bulgariei propune să plătească ex-grația 11,250 euro (EUR) către dl Ivan Miroslavov Ivanov în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, de 10,500 EUR, trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral și 750 EUR pentru costuri și cheltuieli, va fi convertită în levii bulgare la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Aceste sume vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii de către Curte în temeiul articolului 39 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, prin care 10,500 EUR vor fi deturnate dlui Ivan Miroslavov Ivanov și 750 EUR vor fi transferate direct în contul bancar al avocatului său, dl Valeri Stoyanov Stoyanov. În cazul în care nu se plătesc aceste sume în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pentru acestea, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în perioada implicită plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Guvernul se angajează, de asemenea, să nu ceară ca cazul să fie înaintat Marei Camere în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție.” 17. Curtea ia act de acordul de soluționare prietenos achiziționat între părți (art. 39 din Convenție) și constată că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă 18. În consecință, cazul ar trebui să fie exclus din listă. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL UNANIMOUS decide să scoată aplicarea din lista de cazuri; ia act de angajamentul părților de a nu solicita o recerere a cazului în fața Marei Camere. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 10 ianuarie 2008, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Claudia Westerdiek Președintele grefierului peer Lorenzen
FIFTH SECTION
IVAN IVANOV v. BULGARIA
(Application no. 53746/00)
(Friendly settlement)
STRASBOURG
10 January 2008
This judgment is final but it may be subject to editorial revision.
In the case of Ivan Ivanov v. Bulgaria,
The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Chamber composed of:
Peer Lorenzen,
President
,
Snejana Botoucharova,
Karel Jungwiert,
Rait Maruste,
Javier Borrego Borrego,
Renate Jaeger,
Mark Villiger
,
judges
,
and Claudia Westerdiek,
Section Registrar
,
Having deliberated in private on 4 December 2007,
Delivers the following judgment, which was adopted on that date:
1.
The case originated in an application (no. 53746/00) against the Republic of Bulgaria lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by a Bulgarian national, Mr Ivan Miroslavov Ivanov who was born in 1972 and lives in Pazardzhik (“the applicant”), on 7
September 1999.
2.
The applicant was represented by Mr V. Stoyanov, a lawyer practising in Pazardzhik.
3.
The Bulgarian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms M. Kotzeva, of the Ministry of Justice.
4.
The applicant complained,
inter alia
, under Articles 6 § 1 and 13 of the Convention about the length of a set of criminal proceedings against him and the lack of an effective remedy relating thereto.
5.
On 15 May 2006, after obtaining the parties’ observations, the Court declared the application admissible in so far as these complaints are concerned. The remainder of the applicant’s complaints were declared inadmissible.
6.
On 11 June 2007 the Registrar suggested to the parties that they should attempt to reach a friendly settlement within the meaning of Article
38 § 1 (b) of the Convention. On 4 July 2007 and on 14 November 2007 the applicant and the Government respectively submitted formal declarations accepting a friendly settlement of the case.
7.
On 6 June 1990 two girls, who were mentally challenged, were raped in the town of Pazardzhik on several occasions in the course of the day.
8.
A preliminary investigation was opened on the next day, 7 June 1990, against an unknown assailant. On 12 October 1990 the Pazardzhik District Prosecutor’s Office suspended the investigation as the victims could not assist in identifying the offenders or the places where the offences had taken place.
9.
The preliminary investigation was resumed on 12 November 1990 against the applicant and another two individuals (the “co-accused”).
10.
On 28 February 1994 the applicant was charged that, together with the co-accused, he had raped the two girls.
11.
On an unspecified date another person was also charged that, together with the applicant and the co-accused, he had raped the two girls.
12.
On 21 July 1994 an indictment for rape against the applicant and the co-accused was submitted to the Pazardzhik District Court, which was revised in 2003 following further investigation.
13.
The Pazardzhik District Court conducted two hearings on 24 March and 23 April 2004, both of which were adjourned due to the defective summoning of some of the parties and the victims.
14.
On an unspecified date the criminal proceedings were discontinued apparently because the time-limit for prosecution under the statute of limitations had expired.
15.
On 4 July 2007 the Court received the following declaration signed by the applicant’s counsel:
“I, Valeri Stoyanov Stoyanov, lawyer, note that the Government of Bulgaria are prepared to pay
ex gratia
the sum of 11,250 euros to Mr Ivan Miroslavov Ivanov with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.
This sum EUR 10,500 of which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage and EUR 750 is for costs and expenses, will be converted into Bulgarian levs at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. These amounts will be payable within three months from the date of notification of the judgment by the Court pursuant to Article 39 of the European Convention on Human Rights, whereby EUR 10,500 will be disbursed to Mr
Ivan
Miroslavov Ivanov and EUR 750 will be transferred directly into the bank account of his lawyer, Mr Valeri Stoyanov Stoyanov. From the expiry of the above
‑
mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
I accept the proposal and waive any further claims against Bulgaria in respect of the facts of this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.
This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and the applicant have reached.
I further undertake not to request that the case be referred to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention after delivery of the Court’s judgment.”
16.
On 14 November 2007 the Court received the following declaration from the Government, which had been approved by the Council of Ministers of Bulgaria with a Decision of 8 November 2007 and had been signed by their Agent, Ms M. Kotzeva, of the Ministry of Justice:
“The Government of Bulgaria hereby offer to pay
ex gratia
11,250 euros (EUR) to Mr Ivan Miroslavov Ivanov with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.
This sum, EUR 10,500 of which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage and EUR 750 is for costs and expenses, will be converted into Bulgarian levs at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. These amounts will be payable within three months from the date of notification of the judgment by the Court pursuant to Article 39 of the European Convention on Human Rights, whereby EUR 10,500 will be disbursed to Mr
Ivan
Miroslavov Ivanov and EUR 750 will be transferred directly into the bank account of his lawyer, Mr Valeri Stoyanov Stoyanov. In the event of failure to pay these amounts within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on them, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.
The Government further undertake not to request that the case be referred to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention.”
17.
The Court takes note of the friendly settlement agreement reached between the parties (Article 39 of the Convention). It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1
in fine
of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of Court).
18.
Accordingly, the case should be struck out of the list.
1.
Decides
to strike the application out of its list of cases;
2.
Takes note
of the parties’ undertaking not to request a rehearing of the case before the Grand Chamber.
Done in English, and notified in writing on 10 January 2008, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court.
Claudia Westerdiek
Peer Lorenzen
Registrar
President