ÎCCJ, decizie (scj.ro #82726)

Contract de vânzare-cumpărare încheiat în baza Legii nr. 112/1995. Compunerea apartamentului ce poate forma obiect al contractului Chiriașul are dreptul să cumpere apartamentulul, astfel cum este definit prin art. 3 din Legea nr. 112/1995, însă numai în limitele în care acesta a format obiectul contractului de închiriere. Secția civilă, decizia nr.363 din 5 februarie 2002 Prin sentința civilă nr.5172 din 20 aprilie 2000, Judecătoria Timișoara a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții A.E., A.F. și A.A., a obligat pe pârâtul C.L.M.Timișoara să încheie cu aceștia contractul de vânzare-cumpărare pentru garajul nr.6, sub sancțiunea unor daune comintorii de 500.000 de lei pe fiecare zi de întârziere, și a respins capătul de cerere privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare.

Instanța de fond a reținut că reclamantei și fostului său soț le-a fost vândută de către pârât locuința, în temeiul Legii nr.112/1995, fără garaj, că la data de 8 noiembrie 1998 a decedat A.I., soțul reclamantei, de pe urma căruia au rămas moștenitori reclamanta și cei doi fii, A.A. și A.F., și că demersurile reclamantei în vederea cumpărării garajului au rămas fără rezultat, deși, conform art.3 din Legea nr.112/1995, din locuință fac parte și garajul, precum și anexele gospodărești aferente. Apelul declarat de pârât împotriva sentinței a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr.3010/A din 23 noiembrie 2000, pronunțată de Tribunalul Timiș, Secția civilă.

Prin decizia nr.759 din 26 martie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, Secția civilă, a fost admis recursul declarat de pârâtul C.L.M.Timișoara, au fost casate ambele hotărâri și a fost respinsă acțiunea, reținându-se că, potrivit art.9 din Legea nr.112/1995, chiriașii sunt îndreptățiți să cumpere doar apartamentul deținut în baza contractului de închiriere, iar nu și garajul care nu este menționat în acest contract.

Împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, în temeiul art.330 pct.2 din C.proc.civ., susținând, în esență, că, prin soluția curții de apel, a fost încălcată esențial legea, ceea ce a determinat o greșită soluționare a cauzei pe fond, deoarece prin art.3 din Legea nr.112/1995 a fost definită noțiunea de „apartament”, ca fiind compusă din locuință, garajele și anexele gospodărești aferente care la data trecerii în proprietatea statului constituiau o singură unitate locativă; cum, în speță, în extrasul de carte funciară garajul este trecut ca anexă a apartamentului proprietarea reclamanților, acțiunea acestora este fondată.

Recursul în anulare este nefondat, pentru considerentele ce vor urma. Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.11116 din 19 decembrie 1996, încheiat în temeiul Legii nr.112/1995, reclamanta și fostul său soț au dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului în care locuiau în calitate de chiriași. Garajul, situat la subsolul imobilului, nu le-a fost vândut, deoarece nu l-au deținut în calitate de chiriași, ci fusese închiriat numitului K.C., prin contractul de închiriere încheiat la data de 31 martie 1980. Prin prevederile art.3 din Legea nr.112/1995 a fost definită noțiunea de „apartament” ca fiind locuința compusă din una sau mai multe camere, cu dependințe, garajele și anexele gospodărești aferente, iar, conform art.9 alin.1 din aceeași lege, chiriașii titulari ai contractului de închiriere a apartamentelor ce nu se restituie în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora pot opta pentru cumpărarea acestor apartamente.

Din coroborarea acestor două texte de lege rezultă că au vocația legală de a cumpăra apartamentele, în baza Legii nr.112/1995, doar persoanele care le ocupă în calitate de chiriași. Or, în prezenta cauză, reclamantei și fostului său soț nu le-a fost închiriat garajul, acesta fiind deținut pe bază de contract de închiriere de o altă persoană. Așa fiind, se constată, că prin soluția pronunțată, curtea de apel a făcut o corectă aplicare a legii, chiriașii neavând dreptul să cumpere decât apartamentul astfel cum a fost definit prin art.3 din Legea nr.112/1995, numai în limitele în care a format obiectul contractului de închiriere.

Este lipsită de relevanță împrejurarea că, în extrasul de carte funciară, pentru perioada în care apartamentul era proprietate de stat este menționat și garajul, deoarece proprietarul, respectiv Statul Român, a înțeles să închirieze apartamentul și, respectiv, garajul unor persoane diferite, exercitându-și astfel prerogativele dreptului de proprietate.