ÎCCJ, decizie (scj.ro #83776)

Măsuri asigurătorii. Salarii și alte venituri periodice realizate din muncă Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Măsurile preventive și alte măsuri procesuale. Alte măsuri procesuale. Măsurile asigurătorii Indice alfabetic: Drept procesual penal - măsuri asigurătorii - salarii și alte venituri periodice realizate din muncă C. proc. civ., art. 409 alin. (1) Potrivit dispozițiilor art. 409 alin. (1) C. proc. civ., s alariile și alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite: a) până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii și b) până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Dispozițiile invocate privesc exclusiv urmărirea silită a bunurilor mobile pe calea popririi, care presupune indisponibilizarea sumelor datorate, ce vor fi plătite debitorului în viitor, iar nu și sumele de bani realizate anterior, care se află deja în patrimoniul debitorului la momentul instituirii sechestrului asigurător. În consecință, s alariile și alte venituri periodice realizate din muncă aflate în conturile inculpatului, realizate anterior instituirii sechestrului asigurător, pot fi indisponibilitate în totalitate prin instituirea sechestrului, dispozițiile art. 409 alin. (1) C. proc. civ. nefiind aplicabile. I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 1741 din 24 mai 2012 Prin încheierea din 9 mai 2012 a Curții de Apel București, Secția a ll-a penală, a fost admisă cererea inculpatului B.R.

În temeiul art. 168 C. proc. pen. raportat la art. 409 alin. (1) C. proc. civ., s-a dispus ridicarea parțială a sechestrului asigurător asupra a 2/3 din sumele de 108.679,99 lei de la banca B. și respectiv de 7.859,40 lei de la banca C. aflate în conturile inculpatului. S-a reținut că inculpatul B.R. a solicitat ridicarea parțială a sechestrului asigurător asupra a 2/3 din sumele deținute de el în conturile bancare de la băncile B. și C., susținându-se că respectivele conturi conțin sume de bani parțial insesizabile în sensul art. 409 - 410 C. proc. civ., întrucât reprezintă salarii.

Curtea de apel a reținut că din extrasele de cont depuse la dosar de către inculpat rezultă, cu privire la contul deschis la banca B., că toate sumele cu care acesta a fost alimentat reprezintă „încasare salariu prin fișierul de plăți”, iar în ce privește contul deschis la banca C., că acesta a fost alimentat cu „salarii ASE”, la care se adaugă o decontare a unei asigurări în valoare de 1.300 lei emisă de societatea „I. Asigurări de viață” și o depunere în numerar de 7.000 lei. Curtea de apel a reținut că, potrivit art. 409 C. proc. civ., salariile și alte venituri periodice realizate prin muncă pot fi urmărite până la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii.

Or, în opinia instanței de fond, întreaga sumă aflată în contul deschis la banca B. provine din salarii, ca de altfel și cea mai mare parte din suma aflată în contul deschis la banca C. S-a mai reținut că prezumția de dobândire licită a averii, care are forța unui principiu constituțional, nu a fost răsturnată în cauza de față nici cu privire la sumele respective. Pe de altă parte, susținerile reprezentantului parchetului, în sensul că, datorită rulajului, nu se mai poate stabili proveniența sumelor, sunt contrazise de înscrisurile depuse. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, susținând că textele invocate de prima instanță nu sunt aplicabile în cauză, întrucât ele se referă la salariile și alte venituri periodice realizate din muncă, care pot fi indisponibilizate, însă nu la sumele de bani care intră în cont ca urmare a salariilor cuvenite și care se găseau în cont.

Recursul este fondat. Potrivit art. 409 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., salariile și alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii decât sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii. Rezultă, așadar, că veniturile obținute de debitor cu caracter periodic (regulat) sunt parțial insesizabile, în considerarea scopului prezumat de legiuitor pentru care acestea urmează a fi folosite, respectiv asigurarea mijloacelor de trai ale debitorului.

În mod evident, însă, această regulă privește numai situația urmăririi silite a acestor venituri pe calea popririi, ceea ce presupune indisponibilizarea sumelor datorate și care vor fi plătite în viitor debitorului, de la data primirii actului prin care se înființează sechestrul. În consecință, ea nu privește veniturile realizate anterior de debitor și care se aflau deja în patrimoniul său la momentul instituirii sechestrului, acestea putând fi indisponibilizate în totalitate, iar nu doar în parte. În aceste condiții, împrejurarea că în conturile inculpatului, indisponibilizate pe calea sechestrului, se aflau în tot sau în parte sume provenite din salariile obținute și plătite acestuia anterior instituirii măsurii asigurătorii este fără relevanță din perspectiva art. 409 C. proc.

civ. A accepta soluția contrară ar echivala cu o „primă de încurajare” pentru toți infractorii care realizează (și) venituri din muncă, căci pe această cale ei s-ar bucura nestingheriți de produsul infracțiunii comise, știind că oricum veniturile realizate anterior (și economisite, datorită existenței unor surse ilicite care în mod evident sunt consumate cu prioritate) nu ar putea fi sechestrate decât în parte. Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în mod greșit, instanța de fond a admis contestația inculpatului, considerând a fi aplicabile dispozițiile art. 409 C. proc. civ. În consecință, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva încheierii din 9 mai 2012 a Curții de Apel București, Secția a ll-a penală, a casat, în parte, încheierea atacată și, rejudecând, a respins cererea inculpatului B.R., menținând celelalte dispoziții ale încheierii atacate.