ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față;

În baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 138/A din data de 05.02.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2015, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București și de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 1079/F din data de 22 mai 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală în Dosarul nr. x/2015.

A fost desființată, în parte, sentința penală apelată și în rejudecare în fond, în temeiul art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 50/2013) cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 74 alin. (2) raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) și art. 80 alin. (1), (2) C. pen./1969 coroborat cu art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) (de a fi administrator al unei societăți comerciale din România) C. pen./1969, pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată.

A fost menținută dispoziția de anulare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare și a pedepsei accesorii, aplicate prin Sentința penală nr. 217/S din data de 28 noiembrie 2016 a Tribunalului Brașov (rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 236/A din data de 23 martie 2017 a Curții de Apel Brașov).

În temeiul art. 36 alin. (1) raportat la art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen./1969 au fost contopite pedepsele anterior menționate cu pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 217/S din data de 28 noiembrie 2016 a Tribunalului Brașov (rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 236/A din data de 23 martie 2017 a Curții de Apel Brașov) și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale din România), pe o perioadă de 2 ani după rămânerea definitivă a acestei hotărâri.

În temeiul art. 71 alin. (1), (2) C. pen./1969, a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969.

În temeiul art. 81 C. pen./1969, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, pe un termen de încercare de 4 ani, care curge începând cu data de 23 martie 2017, conform art. 85 alin. (3) C. pen./1969.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen./1969, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

Au fost puse în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 și art. 84 C. pen./1969, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul A. a fost obligat să plătească părții civile A.N.A.F., Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București suma de 528.000 RON, la care se adaugă obligațiile fiscale accesorii, calculate de la data scadenței și până la achitarea integrală a debitului.

În temeiul art. 11 din Legea nr. 241/2005 și art. 249 C. proc. pen., a fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, în vederea reparării prejudiciului produs prin infracțiune (suma de 528.000 RON, la care se adaugă obligațiile fiscale accesorii, calculate de la data scadenței și până la achitarea integrală a debitului) și în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare în cuantum de 4.000 RON.

A fost înlăturată aplicarea dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 241/2005 și au fost menținute restul dispozițiilor sentinței penale apelate.

Împotriva Deciziei penale nr. 138/A din data de 05.02.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, condamnatul a formulat revizuire.

În motivarea cererii, petentul a arătat că un martor, respectiv expertul desemnat în cauză, ar fi comis infracțiunea de mărturie mincinoasă, constând în faptul că la obiectivul nr. 4 stabilit de instanță prin care s-a cerut identificarea unui eventual prejudiciul adus bugetului consolidat al statului în legătura cu care urma să se stabilească cuantumul acestuia și mecanismul de producere, expertul s-ar fi rezumat să formuleze o opinie, constând în faptul că "factura fiscală nr. x/2010, emisă de SC. B. S.R.L., supusă verificării nu reprezintă o operațiune economică reală, nefiind o cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit".

Prin Sentința penală nr. 324 din data de 27.02.2019, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2019, în baza art. 459 alin. (5) C. proc. pen. a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentul A.

Împotriva Sentinței penale nr. 324 din data de 27.02.2019, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, petentul a formulat apel.

Prin Decizia penală nr. 698/A din data de 21 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2019, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul revizuent A. împotriva Sentinței penale nr. 324 din 27.02.2019, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. revizuentul a fost obligat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 868 RON a rămas în sarcina statului.

Împotriva Deciziei penale nr. 698/A din data de 21 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2019, condamnatul A. a formulat "contestație", care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală sub nr. x/2019, fiind repartizată aleatoriu completului nr. 8.

La termenul de judecată din data de 25 septembrie, Înalta Curte a recalificat calea de atac exercitată de petent ca fiind apel.

Înalta Curte de Casație și Justiție examinând apelul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 698/A din data de 21 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2019 constată că aceasta este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și a celui la liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III din C. proc. pen. admisibilitatea căii ordinare a apelului este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Astfel, potrivit art. 408 din C. proc. pen. sentințele pot fi atacate cu apel dacă legea nu prevede altfel.

În prezenta cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu apelul declarat de petentul A., împotriva unei hotărâri definitive, respectiv, Decizia penală nr. 698/A din data de 21 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2019, decizie prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de petent împotriva sentinței de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de cele menționate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 698/A din data de 21 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2019.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 RON.

Conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 698/A din data de 21 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2019.

Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 septembrie 2019.

Procesat de GGC - NN