ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1598/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2014 și ulterior, ca urmare a sentinței nr. 33/2015 de declinare a competenței, pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2015, reclamanta A., acționar majoritar al S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor Veterinari, a solicitat anularea hotărârii prin care a fost anulat Certificatul de înregistrare nr. x/21.03.2013 și anularea măsurilor de radiere din registrul unic al cabinetelor medicale veterinare a S.C. B. S.R.L.

Prin sentința nr. 164/2015 din 19 octombrie 2015, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei A. și excepția inadmisibilității pentru neîndeplinirea procedurii prealabile a formulării contestației administrative în privința reclamantei S.C. B. S.R.L. și, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta A. și S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor Veterinari și a obligat reclamantele la plata către pârât a sumei de 5711 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței nr. 164/2015 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamantele S.C. "B." S.R.L., prin administrator C. și A., care au invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din Noul C. proc. civ.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Iași și, în subsidiar, admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate și, rejudecând în fond pricina, să se dispună anularea sentinței civile nr. 164/2015.

Primul motiv de recurs invocat a fost cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. și s-a arătat că motivarea hotărârii este sumară și confuză, nu cuprinde referiri detaliate în dispozitivul sentinței privind legalitatea și temeinicia hotărârii prin care a fost anulat certificatul de înregistrare nr. x/21.03.2013 și a măsurii de radiere, generând astfel contrarietate între considerente și dispozitiv.

S-a susținut că radierea cabinetului medical veterinar aparținând S.C. B. S.R.L. s-a făcut în lipsa unei hotărâri de radiere sau a altui act administrativ prin care să se poată dispune această măsură și nu s-a respectat procedura de radiere legală și corectă, iar, în lipsa unui act administrativ, măsura radierii este lovită de nulitate absolută.

Pârâta nu a efectuat niciun fel de verificări și a admis dispunerea radierii în lipsa unui referat al Colegiului Județean al Medicilor Veterinari Iași prin care trebuia să se verifice motivele radierii și apoi să procedeze la înregistrarea cererii la Consiliul Național al CMVRO care, mai întâi, proceda la analizarea datelor și referatului primit și apoi să emită o hotărâre în acest sens.

Competența de a radia Cabinetul Medical Veterinar S.C. B. S.R.L. și de anulare a certificatului de înregistrare nr. x/21.03.2013 pentru motivația stipulată în cererea de radiere îi revenea ANSVSA prin DSVSA Iași, conform Ordinului nr. 17/2008 al ANSVSA.

Acțiunea de radiere a certificatului de înregistrare și anulare a cabinetului medical veterinar conduce la interzicerea desfășurării obiectului principal de activitate, respectiv activități veterinare, cu consecința modificării actului constitutiv al cabinetului medical cu privire la obiectul principal de activitate, modificare care nu poate fi făcută decât în baza Hotărârii Adunării Generale a Asociaților, hotărâre care se adoptă doar cu majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale conform art. 5 pct. 1 din Actul constitutiv al S.C. B. S.R.L., astfel că hotărârea luată de cei doi asociați nu îndeplinește condițiile de majoritate absolută a părților sociale.

Al doilea motiv de recurs invocat este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. (hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material).

Recurenta a considerat că instanța a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 privind pericolul pentru ordine publică pe care l-a extras din date și informații cu caracter personal privitor la o antecedență contravențională și/sau penală pentru fapte demult reabilitate, complet nerelevante situației.

Instanța de fond, susține recurenta, a interpretat în mod eronat principiul simetriei de forme ce impune a se aplica aceleiași condiții de radiere ca și la înregistrarea acestui gen de activități medico-veterinare și greșit a susținut că legea statuează că nu este necesară Hotărârea AGA la înregistrare și nici la radiere, deoarece la înregistrare i s-a impus să depună Hotărârea AGA pentru înregistrarea cabinetului veterinar.

S-a arătat de către recurentă, că au fost încălcate dispozițiile prevăzute în Actul Constitutiv, art. 5 pct. I și art. 70 din Legea nr. 31/1990, iar radierea este nulă de drept și din perspectiva art. 75, 76, 77 alin. (1), art. 79 și 179 alin. (3) și art. 55 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.

S-a solicitat admiterea recursului pentru că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, dar s-a apreciat și că cheltuielile de judecată în sumă de 5.711 RON stabilite de instanța de fond sunt excesive.

Intimatul Colegiul Medicilor Veterinari din România a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Recurenta a depus răspuns la întâmpinare.

A fost întocmit Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 12.10.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal s-a dispus comunicarea acestuia către părțile din litigiu.

Prin încheierea din 14.12.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a fost admis în principiu recursul declarat și s-a dispus soluționarea acestuia conform art. 499 alin. (7) C. proc. civ., cu citarea părților.

După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a fost învestită, prin declinare de competență de la Tribunalul Iași, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea cererii reclamantei A., acționar majoritar al S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor Veterinari, a solicitat anularea hotărârii prin care a fost anulat Certificatul de înregistrare nr. x/21.03.2013 și anularea măsurilor de radiere din registrul unic al cabinetelor medicale veterinare a S.C. B. S.R.L.

Acțiunea reclamantei a fost formulată având în vedere următoarea situație de fapt:

S.C. B. S.R.L. a fost înființată la data de 07.03.2013 având ca obiect principal de activitate "activități veterinare". La cererea administratorului, în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale Veterinare a fost înregistrat cabinetul medical veterinar S.C. B. S.R.L., fiind eliberat certificatul de înregistrare nr. x/21.03.2013.

Prin cererea înregistrată cu nr. x/06.06.2014, semnată de cei doi administratori cu puteri depline ai societății S.C. B. S.R.L., respectiv de D. și de E., s-a solicitat radierea autorizației de funcționare a Cabinetului Medical Veterinar S.C. B. S.R.L. din Registrul unic al cabinetelor medicale veterinare cu sau fără personalitate juridică, solicitarea de radiere fiind motivata de intenția de a deschide o altă unitate medical veterinară, într-o locație diferită.

Cererea de radiere a autorizației de funcționare a fost soluționată favorabil, radierea cabinetului și anularea Certificatului de înregistrare nr. x/21.03.2013 fiind comunicate Colegiului Medicilor Veterinari - Filiala Iași, prin Adresa Biroului executiv al Consiliului National al Colegiului Medicilor Veterinari nr. x/10.06.2014 .

Colegiului Medicilor Veterinari - Filiala Iași, prin adresa nr. x/2014, a informat cabinetul medical veterinar S.C. B. S.R.L. că în urma cererii de radiere nr. x/06.06.2014, certificatul de înregistrare nr. x/21.03.2013 a fost anulat și cabinetul medical veterinar S.C. B. S.R.L. a fost radiat din Registrul Unic al cabinetelor medicale veterinare cu sau fără personalitate juridică.

Acțiunea reclamantei a fost respinsă de către instanța de fond, iar în recursul declarat este criticată această soluție, dar criticile sunt nefondate.

Referitor la primul motiv de recurs, prin care se invoca nemotivarea corespunzătoare a hotărârii recurate, respectiv lipsa motivelor pe care se întemeiază soluția de respingere a cererii de chemare in judecată sau contrarietatea dintre considerente și dispozitiv, se constată că acesta este nefondat.

Conform art. 425 alin. (1) C. proc. civ.:

Hotărârea va cuprinde:

a) partea introductivă, în care se vor face mențiunile prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2). Când dezbaterile au fost consemnate într-o încheiere de ședință, partea introductivă a hotărârii va cuprinde numai denumirea instanței, numărul dosarului, data, numele, prenumele și calitatea membrilor completului de judecată, numele și prenumele grefierului, numele și prenumele procurorului, dacă a participat la judecată, precum și mențiunea că celelalte date sunt arătate în încheiere;

b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților;

c) dispozitivul, în care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate.

Din analiza sentinței rezultă că sentința atacată este amplu și temeinic motivata, atât în privința modului de soluționare a fondului, cât și în ceea ce privește admiterea sau respingerea argumentelor prezentate de părți, printr-o analiza punctuală a netemeiniciei fiecăruia din argumentele invocate de către reclamantă în susținerea cererii de chemare în judecata.

Au fost pe larg analizate atât probatoriul administrat cât și dispozițiile legale incidente,iar recurenții nu au făcut nicio referire concreta în legătura cu aspecte ale fondului ce au fost lăsate neanalizate. În fapt, se solicita o rejudecare a fondului și a argumentelor deja analizate de prima instanța, iar în cadrul acestui motiv de recurs, deși se critică nemotivarea hotărârii și se invocă art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., acestea nu au legătura cu motivul invocat, iar motivul de recurs este nefondat.

Al doilea motiv de recurs este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., dar se constată că nici acesta nu este fondat pentru următoarele considerente.

A fost criticată soluția instanței de fond în ceea ce privește anularea măsurilor de radiere din registrul unic al cabinetelor medicale veterinare a S.C. B. S.R.L. În legătură cu această măsură, instanța de fond a reținut că pârâta a procedat la radiere la cererea formulată de reprezentantul legal al cabinetului medical veterinar.

Cercetând legalitatea și temeinicia măsurii de radiere din registrul unic al cabinetelor medicale veterinare a S.C. B. S.R.L dispusă, s-a reținut că nu exista, la data formulării cererii de radiere, reglementată legal o procedură specială de radiere, fiind incidente în cauză, potrivit principiului simetriei de forme și analogiei, dispozițiile din Hotărârea nr. 37/2012 ce reglementează Procedura de înregistrare a unităților medicale veterinare cu sau fără personalitate juridică, pentru înregistrare în registrul unic al cabinetelor medicale veterinare a unui cabinet medical veterinar ce aparține unei societăți comerciale.

Susținerile recurenților cu privire la criticile aduse soluției instanței de fond referitoare la măsura radierii sunt nefondate pentru că nu este necesară o hotărâre de radiere sau un alt act administrativ prin care să se dispună această măsură și, prin urmare nu s-a dispus măsura radierii cu încălcarea Procedurii aprobată prin Hotărârea nr. 37/2012, nici a Legii nr. 160/1998 sau a Ordinului nr. 17/2008, așa cum susțin recurenții, care nici nu au indicat expres textele încălcate din aceste acte normative de către instanța de fond.

Recurenții au făcut ample trimiteri la conflictul între legea internă și CEDO, dar acestea sunt fără relevanță în cauză deoarece nu a fost indicat un text din Convenție care ar trebui aplicat de către judecătorul național cu prioritate față de norma de drept internă.

Recurenții au criticat soluția instanței de fond și pentru că nu a verificat motivele și temeinicia cererii de radiere formulată de administratorii S.C. B. S.R.L., printre care și reprezentantul legal al Cabinetului Medical Veterinar cu același nume, dar aceste critici nu pot fi reținute.

Reprezentantul legal al oricărui cabinet medical veterinar poate formula oricând o astfel de solicitare, fără ca aceasta să fie motivată, deoarece radierea la cerere nu este condiționată, fiind posibilă oricând, în baza unei simple solicitări semnată de reprezentantul legal, singurul aspect ce se verifică fiind acela al calității de reprezentant și nu există nicio normă legală care să impună obligația de verificare a motivelor cererii și dacă acestea sunt sau nu temeinice.

Un alt aspect criticat în motivele de recurs este cel referitor la necesitatea existenței unei hotărâri AGA pentru a se dispune radierea certificatului de înregistrare, dar nici aceste critici nu sunt fondate.

Instanța de fond a reținut, în mod corect, că înregistrarea și radierea din Registrul unic al cabinetelor medicale veterinare cu sau fără personalitate juridică sunt chestiuni ce țin în mod limitativ de autorizarea unei activități, fiind distincte de îndeplinirea formalităților cerute la înființarea sau dizolvarea/desființarea propriu-zisă a societății și a punctelor sale de lucru și că, nici pentru obținerea autorizării desfășurării activității medical veterinare și nici pentru încetarea acesteia, nu se solicită și nu este necesară Hotărârea AGA în sensul celor menționate în art. 111 și art. 113 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

În raport de aceste prevederi și de cele consemnate în actul constitutiv al S.C. B. S.R.L. rezultă că pentru demararea formalităților necesare pentru desfășurarea unei activități veterinare și implicit înființarea unui cabinet veterinar sau dimpotrivă radierea acestuia, nici dispozițiile legii speciale, nici cele ale actului constitutiv nu impun obligativitatea unei hotărâri AGA.

De altfel, nici Norma aprobata prin Ordinul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și Pentru Siguranța Alimentelor nr. 17/2008, care reglementează procedura de înregistrare și controlul oficial al unităților în care se desfășoară activități de asistentă medical-veterinară, nu este menționată Hotărârea AGA în sfera documentelor necesare pentru realizarea mențiunilor în Registrul unic al cabinetelor medicale veterinare cu sau fără personalitate juridică.

Potrivit art. 6.2 din Hotărârea nr. 37/2012 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a unităților medicale veterinare cu sau fără personalitate juridică, pentru înregistrare în registrul unic al cabinetelor medicale veterinare a unui cabinet medical veterinar ce aparține unei societăți comerciale, nu este necesară hotărârea AGA, dacă medicul veterinar semnatar al cererii de înregistrare este și administrator al societății, pentru că pentru înregistrarea autorizării, cererea tip trebuie semnată fie de către medicul veterinar care are calitatea de reprezentant legal al societății comerciale, fie de către medicul veterinar care, deși nu are calitatea de reprezentant legal, este împuternicit prin Hotărâre AGA.

Prin urmare, Hotărârea AGA este ceruta doar în cazul în care semnatarul cererii de înregistrare nu este în același timp medic veterinar și administrator legal, dar, în cauză, unul dintre semnatarii cererii de radiere a autorizării societății B. S.R.L., DL E., era în același timp și administrator cu puteri depline și medic veterinar titular, astfel încât nu era necesară Hotărârea AGA pentru formularea cererii de radiere.

Nu vor fi reținute nici criticile recurenților ce vizează consecințele pe care le produce acțiunea de radiere a certificatului de înregistrare a cabinetului medical veterinar.

Așa cum arătat și instanța de fond, este posibil ca cererea de radiere a cabinetului medical veterinar să producă prejudicii pentru societatea comercială, dar aceasta nu poate duce la nulitatea măsurii dispuse ci, în măsura în care va aprecia că se impune, problema va putea fi rezolvată potrivit Legii nr. 31/1991 a societăților comerciale.

Nu este fondată nici susținerea recurenților referitoare la o modificare a actului constitutiv al societății comerciale deoarece, chiar dacă a fost radiată autorizarea pentru cabinetul medical veterinar, societatea comercială își poate desfășura celelalte activități din obiectul de activitate, iar activitatea veterinară va putea fi desfășurată după obținerea unei noi autorizări conform legii.

Recurenții susțin că s-ar impune anularea măsurii radierii pentru că unul dintre semnatarii cererii, d-l D., ar fi fost indus în eroare de către celălalt administrator, dar aceste aspecte sunt fără relevanță în cauză deoarece la momentul înaintării cererii de radiere, aceasta era semnată de cei doi administratori și de către reprezentantul legal al cabinetului medical veterinar a cărui radiere s-a solicitat. Toate celelalte aspecte vizează raporturile dintre administratorii și asociații unei societăți comerciale ce se soluționează potrivit Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale.

Au fost formulate critici și cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată, dar și acestea sunt nefondate.

Conform art. 451 alin. (1) C. proc. civ., cheltuielile de judecată constau, între altele, în onorariile avocaților, cheltuielile de transport sau cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.

În speță, cheltuielile de judecată au constat în onorariu de avocat și cheltuielile de transport și cazare, toate dovedite.

Este adevărat că potrivit art. 451 alin. (2) C. proc. civ., onorariul de avocat poate fi redus de către instanță, dar recurenții s-au limitat să susțină că sumele sunt excesive. Însă, în raport de complexitatea cauzei, de munca desfășurată de avocat se poate considera că acesta nu este disproporționat.

Toate acestea dovedesc că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea și interpretarea corectă a prevederilor legale și nu este incident nici motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

De aceea, în baza art. 497 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul declarat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantele A. și S.C. "B." S.R.L. împotriva sentinței nr. 164/2015 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 aprilie 2018.