ÎCCJ, decizie (scj.ro #84064)

Emiterea mandatului european de arestare. Instanța competentă Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Proceduri prevăzute în legi speciale. Mandatul european de arestare Indice alfabetic : Drept procesual penal - emiterea mandatului european de arestare - instanța competentă Legea nr. 302/2004, art. 81 alin. (1) În conformitate cu prevederile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, instanța română competentă să emită mandatul european de arestare este instanța care a emis mandatul de arestare preventivă în cursul urmăririi penale sau al judecății, dacă mandatul european de arestare se emite în vederea efectuării urmăririi penale ori a judecății, sau instanța de executare, dacă mandatul european de arestare se emite în vederea executării pedepsei.

În consecință, în cazul în care mandatul de arestare preventivă a fost emis în cursul urmăririi penale de către instanța competentă să judece cauza în primă instanță, care ulterior l-a condamnat pe inculpat, această instanță este competentă să emită mandatul european de arestare, chiar dacă la momentul emiterii unui astfel de mandat cauza se află în cursul judecății în apel. I.C.C.J., secția penală, încheierea nr. 1054 din 2 iunie 2008 Prin încheierea din 10 martie 2004 a Tribunalului Buzău, pronunțată în dosarul nr. 428/2004, s-a admis propunerea parchetului și s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului R.D., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută în art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, pe o durată de 30 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare.

Inculpatul a fost trimis în judecată, iar prin sentința penală nr. 7 din 29 ianuarie 2008 a Tribunalului Buzău a fost condamnat la 5 ani și 4 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen ., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen . Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, cauza fiind trimisă spre competentă soluționare la Curtea de Apel Ploiești, la data de 10 martie 2008. La 6 martie 2008, Tribunalul Buzău a fost sesizat prin adresa Centrului de Cooperare Polițienească - Biroul Național Interpol, solicitându-se examinarea oportunității emiterii unui mandat european de arestare, întrucât inculpatul a fost localizat pe teritoriul Spaniei.

Prin încheierea din 7 martie 2008, Tribunalul Buzău și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Ploiești, apreciind că această instanță, având de soluționat apelul declarat de inculpat împotriva hotărârii de condamnare, are competența să se pronunțe și asupra solicitării de emitere a mandatului european de arestare. La rândul său, Curtea de Apel Ploiești, prin încheierea din 21 mai 2008, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Buzău și a sesizat instanța supremă pentru soluționarea conflictului negativ de competență. Pentru a dispune astfel, instanța de apel a considerat că, potrivit art. 81 din Legea nr. 302/2004, competența revine tribunalului.

În soluționarea conflictului de competență se constată următoarele: Potrivit art. 81 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, instanța care a emis mandatul de arestare preventivă în cursul urmăririi penale ori al judecății sau instanța de executare emite, din oficiu sau la cererea procurorului, un mandat european de arestare în vederea efectuării urmăririi penale sau a judecății, dacă fapta este pedepsită de legea penală română cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an ori în vederea executării pedepsei, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 4 luni. Pe de altă parte, conform art. 108 din aceeași lege, dispozițiile acestui act normativ se aplică mandatelor europene de arestare și predare care se emit ulterior intrării sale în vigoare, chiar atunci când se referă la faptele anterioare acestei date.

Față de aceste dispoziții imperative se constată că instanța care a emis mandatul de arestare preventivă în cursul urmăririi penale, respectiv Tribunalul Buzău, are competența de a aprecia asupra oportunității emiterii unui mandat european de arestare. Împrejurarea că între timp, în cauză, soluția primei instanțe de condamnare a persoanei împotriva căreia s-a emis mandat de arestare preventivă a fost atacată cu apel, nu poate atrage competența instanței de control judiciar, întrucât s-ar înfrânge regula de competență statornicită de legea specială evocată. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 43 alin. (7) C. proc . pen ., a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.