ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 966/2018

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 21.01.2016, reclamantul Orașul Siret prin Primar a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, acordarea unui termen de grație de 6 luni și eșalonarea plății pe o perioadă de minim 36 de luni, în cazul creanței creditorului MDRAP, în sumă de 356.618,22 RON, pusă în executare.

Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 54 din 16 martie 2016, a acordat termenul de grație de 6 luni solicitat de reclamantul Orașul Siret prin Primar în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, a dispus eșalonarea plății ce formează obiectul Dosarului de executare nr. 544/2014, instrumentat de Administrația Finanțelor Publice Siret, și a suspendat executarea dispusă în acest dosar, până la soluționarea prin hotărâre definitivă a cererii privind acordarea termenelor de plată a sumei datorate, reținând că iminența producerii unui prejudiciu în patrimoniul reclamantului prin recurgerea la executarea creanței pârâtei a fost dovedită.

În considerentele hotărârii, instanța a reținut că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu are calitate procesuală pasivă, întrucât executarea silită a fost declanșată de Administrația Finanțelor Publice Siret și nu de către minister.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul-pârât a arătat că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii și este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Astfel, a arătat că deși în considerentele sentinței atacate se reține faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu are calitate procesuală pasivă întrucât executarea silită a fost declanșată de Administrația Finanțelor Publice Siret și nu de către minister, precizându-se că instanța admite excepția invocată de acest pârât, în dispozitivul hotărârii se dispune acordarea termenul de grație de 6 luni solicitat de reclamant în contradictoriu cu ambii pârâți.

În subsidar, recurentul a criticat sentința atacată pentru greșita aplicare a prevederilor O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, făcând trimitere la dispozițiile art. 6 alin. (1) din ordonanță.

A învederat astfel că beneficiul termenului de grație în favoarea instituțiilor publice este condiționat de dovada neexecutării benevole a obligației din cauza lipsei de fonduri, dar și de dovada demersurilor făcute pentru obținerea fondurilor necesare achitării obligațiilor.

În speță, intimatului-reclamant i s-a comunicat titlul executoriu (nota de constatare) încă din anul 2013, iar demersurile acestuia, reținute de prima instanță, au fost făcute în anul 2016, strict pentru cauza de față, or, acesta avea obligația să întreprindă demersuri din anul 2013 și până în prezent pentru obținerea fondurilor necesare achitării debitului datorat.

În concluzie, recurentul a solicitat casarea hotărârii recurate și, în principal, pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar, în subsidiar, respingerea acțiunii, ca nefondată.

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 9 noiembrie 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 25 ianuarie 2018.

II.Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Intimatul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând acordarea unui termen de grație de 6 luni și eșalonarea plății pe o perioadă de minim 36 de luni, în cazul creanței creditorului Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în sumă de 356.618,22 RON, pusă în executare.

În fața primei instanțe, pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar instanța a reținut că această instituție nu are calitate procesuală pasivă, întrucât executarea silită a fost declanșată de Administrația Finanțelor Publice Siret și nu de către minister.

Prin sentința nr. 54 din 16 martie 2016, Curtea de Apel Suceava a acordat termenul de grație de 6 luni solicitat de reclamant în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, a dispus eșalonarea plății ce formează obiectul Dosarului de executare nr. 544/2014, instrumentat de Administrația Finanțelor Publice Siret, și a suspendat executarea dispusă în acest dosar, până la soluționarea prin hotărâre definitivă a cererii privind acordarea termenelor de plată a sumei datorate.

Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a atacat această hotărâre, solicitând, în principal, casarea acesteia și, pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, întrucât, deși s-a reținut în considerente că excepția invocată a fost admisă, în dispozitivul hotărârii recurate s-a acordat termenul de grație de 6 luni solicitat de reclamant în contradictoriu cu ambii pârâți: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice.

Instanța de control judiciar reține că, în cauză, criticile formulate vizează, în principal, soluția asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a autorității pârâte, critici pe care le apreciază ca fiind întemeiate.

Potrivit art. 36 din C. proc. civ. "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății,,.

Altfel spus, calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).

Calitatea procesuală se determină în concret, în raport cu litigiul dedus judecății, astfel, numai o anumită persoană poate fi reclamant, respectiv pârât în cadrul respectivului raport juridic.

Prin indicarea pretenției sale și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție, reclamantul justifică îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.

Analizând conținutul cererii de chemare în judecată, rezultă că reclamantul Orașul Siret contestă demersurile întreprinse de Administrația Finanțelor Publice Siret în dosarul de executare nr. 544/2014.

Prin urmare, având în vedere împrejurarea că executarea silită a fost declanșată de Administrația Finanțelor Publice Siret, se constată că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu are calitate procesuală pasivă.

În raport cu soluția preconizată, instanța de control judiciar constată că nu se mai impune analizarea criticilor formulate în subsidiar, pe fondul cauzei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa, în parte, sentința atacată și, rejudecând, va respinge acțiunea ca formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Totodată, va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene împotriva sentinței nr. 54 din

16 martie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează, în parte, sentința atacată și, rejudecând, respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 martie 2018.