ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 1378 din data de 22 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul A. împotriva Sentinței penale nr. 624 din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Sectorului 6 București, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat apelantul la plata către stat a sumei de 900 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului cuvenit avocatului din oficiu în cuantum de 868 RON, cheltuieli care au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel București a reținut următoarele:

Prin Sentința penală nr. 624 din 28 noiembrie 2018 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 în dosarul nr. x/2018, în baza art. 193 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 113 și următoarele din C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la măsura educativă a stagiului de formare civică prevăzut de art. 117 din C. pen. pe o perioadă de 4 (patru) luni pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe (faptă din 13 aprilie 2016).

Conform art. 117 alin. (2) din C. pen., s-a dispus ca măsura educativă să se desfășoare sub coordonarea Serviciului de Probațiune Teleorman.

În temeiul art. 121 alin. (1) lit. e) din C. pen., instanța a stabilit în sarcina inculpatului B. obligația de se prezenta la Serviciul de probațiune la datele fixate de acesta.

S-a atras atenția inculpatului B. asupra dispozițiilor art. 123 alin. (1) și (3) din C. pen. privind posibilitatea înlocuirii măsurii educative cu o măsura educativă neprivativă de libertate mai severă sau cu internarea într-un centru educativ în cazul nerespectării cu rea-credință a condițiilor de executare sau a obligațiilor impuse sau în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.

În baza art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 19 din C. proc. pen., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă C., iar în baza art. 1357 din C. civ. și art. 1382 din C. civ., a fost obligat inculpatul B. la plata către această parte civilă a sumei de 2.000 RON, cu titlu de daune morale.

În baza art. 193 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 113 și următoarele din C. pen., a fost condamnat inculpatul C. la măsura educativă a stagiului de formare civică prevăzută de art. 117 din C. pen. pe o perioadă de 4 (patru) luni pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe (faptă din 13 aprilie 2016).

Conform art. 117 alin. (2) din C. pen., s-a dispus ca măsura educativă să se desfășoare sub coordonarea Serviciului de Probațiune București.

În temeiul art. 121 alin. (1) lit. e) din C. pen., instanța a stabilit în sarcina inculpatului obligația de se prezenta la Serviciul de probațiune la datele fixate de acesta.

S-a atras atenția inculpatului C. asupra dispozițiilor art. 123 alin. (1) și (3) din C. pen. privind posibilitatea înlocuirii măsurii educative cu o măsura educativă neprivativă de libertate mai severă sau cu internarea într-un centru educativ în cazul nerespectării cu rea-credință a condițiilor de executare sau a obligațiilor impuse sau în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.

S-a luat act că persoana vătămată B. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 272 raportat la art. 274 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul B. la plata către stat a sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În temeiul art. 272 raportat la art. 274 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul C. la plata către stat a sumei de 350 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul B., în cuantum de 690 RON, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției și a rămas în sarcina statului.

Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul C., în cuantum de 360 RON, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției și a rămas în sarcina statului.

Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 13 aprilie 2016, inculpatul C., având vârsta de 16 ani și 6 luni și inculpatul B., având vârsta de 15 ani și 11 luni, aflându-se pe holul de la etajul doi al clădirii Colegiului Tehnic "Iuliu Maniu" situat pe b-dul x, București, pe fondul unui conflict anterior, s-au îmbrâncit reciproc, inculpatul C. l-a lovit succesiv pe inculpatul B. cu palma și cu genunchiul în zona abdominală, iar acesta din urmă l-a lovit pe primul cu pumnul în zona ochiului stâng, producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12 - 14 zile de îngrijiri medicale.

Astfel, la data de 13 aprilie 2016, lucrători de poliție din cadrul D.G.P.M.B. - Poliția Sectorului 6, secția 21 Poliție, au fost sesizați prin intermediul S.N.U.A.U. 112 cu privire la faptul că în incinta Colegiului Tehnic "Iuliu Maniu", situat în București, a avut loc o altercație fizică între doi elevi ai acestei instituții de învățământ, fiindu-le astfel solicitată prezența.

Având în vedere cele sesizate, organele de poliție s-au deplasat în locul mai sus indicat unde au găsit și identificat pe cei implicați în conflict, respectiv inculpatul C. și inculpatul B..

Conform datelor consemnate în procesul-verbal încheiat de către organele de poliție cu acest prilej, în contextul redat mai sus, între cei doi a izbucnit un conflict de natură verbală și fizică pe fondul căruia B. l-a lovit pe C. în zona feței, provocându-i astfel un hematom.

Atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței, inculpatul C. a arătat că, aflându-se pe holul situat la etajul doi al clădirii în care funcționează Colegiul Tehnic "Iuliu Maniu" din sectorul 6, București, pe fondul unui conflict desfășurat anterior între el și inculpatul B., acesta a venit la el și fără să-i adreseze vreun cuvânt, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona ochiului stâng.

Ca urmare a examinării medico-legale efectuată asupra inculpatului-persoană vătămată C., s-a stabilit că aceasta a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12 - 14 zile de îngrijiri medicale.

Aspectele relatate de inculpatul B. referitoare la faptul că inculpatul C. l-ar fi lovit, fără să-i adreseze vreun cuvânt, au fost contrazise prin declarațiile inculpatului C., dar și ale martorilor audiați în cauză.

În acest sens, fiind audiat în cursul urmăririi penale, martorul ocular D. a arătat că, la data de 13 aprilie 2016, aflându-se împreună cu persoana vătămată în locul indicat anterior (în capătul holului situat la etajul doi al clădirii Colegiului Tehnic "Iuliu Maniu" ai cărui elevi sunt amândoi), inculpatul B. a venit la ei și i-a reproșat persoanei vătămate că "este cam tupeist", totodată atingându-l cu palma peste față, astfel că persoana vătămată C. l-a împins pe acesta.

În continuare, martorul a precizat că, în contextul creat, inculpatul B. i-a aplicat o lovitură cu palma în zona feței aceleiași persoane vătămate C., care a ripostat lovindu-l pe respectivul inculpat cu genunchiul în zona abdomenului, în acest moment cel din urmă agresându-l din nou fizic pe colegul său C., aplicându-i o lovitură cu pumnul în zona ochiului stâng. Martorul D. și-a menținut declarația în fața instanței.

Martorul E. a arătat că, la data de 13 aprilie 2017, aflându-se pe același hol al clădirii instituției școlare în care învață împreună cu ceilalți colegi ai săi printre care se numără persoana vătămată C. și inculpatul B., a auzit că între aceștia doi are loc o altercație verbală, adresându-și jigniri unul celuilalt, însă nu a observat momentul în care persoana ar fi fost agresată fizic, abia ulterior văzând-o pe aceasta ținând mâna în dreptul ochiului stâng. Declarația a fost menținută și în fața instanței.

Fiind audiat în calitate de suspect la data de 24 iunie 2016, inculpatul B. a arătat în fața organelor de urmărire penală că este elev al Colegiului Tehnic "Iuliu Maniu" din sectorul 6, București. La data de 12 aprilie 2016, în cadrul orei de educație fizică programată conform orarului de la clasa sa, respectiv în timpul desfășurării jocului de fotbal la care a participat împreună cu alți colegi de clasă, fiind împărțiți în două echipe, în echipa adversă celei din care el făcea parte aflându-se colegul său, C., acesta l-a lovit cu cotul în zona spatelui, situație pe fondul căreia odată ajunși la vestiar s-au jignit reciproc, C. afirmând către el:

"Lasă că vezi tu!".

A mai declarat în cursul urmăririi penale că, la data de 13 aprilie 2016, aflându-se pe holul de la etajul doi al clădirii colegiului al cărui elev este, împreună cu colegul său, martorul E., loc în care se afla și C. alături de un alt coleg al lor, martorul D., s-a deplasat pe lângă aceștia din urmă, context în care C. i s-a adresat:

"Pleacă mă de aici că te bat!", el refuzând să dea curs acestei solicitări, din declarația sa rezultând că, deși nu intenționa să rămână în apropierea acestuia, a preferat să facă acest lucru, astfel alimentând conflictul ce se născuse anterior între ei. Pe fondul situației descrise, B. a declarat în continuare că C. l-a împins cu ambele palme în zona pieptului, determinându-l astfel să se retragă un pic în spate, apoi l-a împins și el pe acesta cu palma în zona umărului, moment în care C. a reacționat lovindu-l cu genunchiul în zona abdomenului, context în care el l-a lovit pe acesta cu pumnul în zona feței.

În fața instanței, inculpatul a prezentat practic aceeași situație de fapt relatată în cursul urmăririi penale.

Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. x din 23 mai 2017 emis de către I.N.M.L. "Mina Minovici", inculpatul B., care avea vârsta de 15 ani și 11 luni la data incidentului, a avut păstrată capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și a consecințelor social-negative ale faptei reținute în sarcina sa și în raport cu care discernământul a fost păstrat.

Tot cu prilejul audierii sale la data de 24 iunie 2016, inculpatul B., în calitate de persoană vătămată a solicitat efectuarea de cercetări față de același coleg al său, inculpatul C., sub aspectul comiterii infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (1) din C. pen., constând în faptul că, în contextul descris anterior, acesta din urmă l-a agresat fizic și a inițiat acel conflict.

Fiind audiată de organele de urmărire penală, martora F. a arătat că este sora inculpatului C., fiind și ea elevă în cadrul aceleiași instituții de învățământ, Colegiul Tehnic "Iuliu Maniu", iar la data de 13 aprilie 2016, aflându-se în incinta clădirii acestui grup școlar, fratele său a contactat-o telefonic, comunicându-i că fusese agresat fizic de un alt elev al liceului. În continuare, martora F. a arătat că s-a deplasat apoi la fratele său, care se afla la cabinetul medical al școlii, ocazie cu care a observat că acesta prezenta o umflătură în zona ochiului stâng, astfel aflând că B. îl agresase fizic.

Instanța a reținut că, din ansamblul probelor administrate în cauză, rezultă faptul că, pe fondul unui incident ce a avut loc anterior între cei doi, inculpatul B. și inculpatul C., aceștia s-au implicat în mod activ în conflictul din data de 13 aprilie 2016, fiecare exercitând împotriva celuilalt acte de agresiune fizică, existând astfel riposte reciproce.

De asemenea, instanța nu a reținut existența cauzei justificative a legitimei apărări cu privire la vreunul dintre inculpați, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege referitoare la atac sau la apărare.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., întrucât faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpații minori, instanța a dispus condamnarea acestora, în sensul că le-a aplicat câte o măsura educativă.

În continuare, în vederea determinării în concret a măsurii educative, instanța a evaluat gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea făptuitorilor, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 74 din C. pen.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că inculpatul/persoană vătămată C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 14.000 RON, reprezentând daune morale, întrucât ar fi rămas cu un semn la ochiul stâng în urma loviturii primite de la celălalt inculpat.

Prima instanță a conchis că sunt întrunite toate cerințele necesare antrenării răspunderii civile a inculpatului, motiv pentru care, în baza art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 19 din C. proc. pen., a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C., iar în baza art. 1357 din C. civ. și art. 1382 din C. civ., a fost obligat inculpatul B. la plata către această parte civilă a sumei de 2.000 RON, cu titlu de daune morale, sumă pe care instanța a apreciat-o ca fiind suficientă și îndestulătoare pentru repararea prejudiciului moral suferit.

Totodată, instanța a luat act că persoana vătămată B. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Împotriva Sentințe penale nr. 624 din 28 noiembrie 2018 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 în dosarul nr. x/2018 a declarat apel apelantul A., care a solicitat anularea sentinței penale pronunțate de instanța de fond, cu precizarea că fiul său este nevinovat, G. fiind cel care l-a lovit și l-a jignit.

La termenul din data de 22 octombrie 2019, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității apelului, întrucât împotriva Sentinței penale nr. 624/2018 a fost exercitată o cale de atac, respectiv un apel de către apelantul A., cale de atac soluționată prin Decizia penală nr. 747/2019 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, astfel încât împotriva aceleiași sentințe penale, aceeași persoană, respectiv A. a declarat din nou apel. În consecință, dat fiind că și-a epuizat deja acest drept, această cale de atac apare ca fiind inadmisibilă.

Examinând sentința atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate, precum și conform art. 417 și următoarele din C. proc. pen., Curtea de Apel București a constatat următoarele:

Referitor la excepția inadmisibilității apelului invocată de reprezentantul Ministerului Public, Curtea de Apel București a observat că prin Decizia penală nr. 747 din 29 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2018, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de A. împotriva Sentinței penale nr. 624 din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Sectorului 6 București, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2018.

În considerentele deciziei menționate s-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 409 alin. (1) din C. proc. pen., pot face apel: a) procurorul, referitor la latura penală și latura civilă; b) inculpatul, în ceea ce privește latura penală și latura civilă; c) partea civilă, în ceea ce privește latura penală și latura civilă și partea responsabilă civilmente, în ceea ce privește latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluția din această latură a influențat soluția în latura civilă; d) persoana vătămată, în ceea ce privește latura penală; e) martorul, expertul, interpretul și avocatul, în ceea ce privește amenzile judiciare aplicate prin sentință, precum și în ceea ce privește cheltuielile judiciare și indemnizațiile cuvenite acestora; f) orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanței, în ceea ce privește dispozițiile care au provocat asemenea vătămare.

Potrivit art. 409 alin. (2) din C. proc. pen., pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) - f), apelul poate fi declarat și de către reprezentantul legal ori de către avocat, iar pentru inculpat, și de către soțul acestuia.

Legea stabilește prin urmare expres și limitativ care sunt titularii dreptului de a ataca o hotărâre cu apel și posibilitatea ca pentru aceștia, în condițiile art. 409 alin. (2) din C. proc. pen., apelul să fie declarat de reprezentantul legal sau de avocat, iar pentru inculpat și de către soțul acestuia.

Astfel, apelul poate fi declarat în numele și în interesul titularului dreptului de apel de către reprezentantul legal în cazul în care titularul este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă ori o persoană juridică sau de către reprezentantul convențional, cu împuternicire specială.

Apelul poate fi declarat pentru inculpat și de către soțul acestuia, în nume propriu și în interesul inculpatului, iar pentru oricare dintre titularii dreptului de apel de către avocat, în nume propriu și în interesul titularului.

În cauza de față, persoana care a declarat apel, A., nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane enumerate limitativ de art. 409 C. proc. pen. și care ar avea deschisă calea de atac a apelului împotriva sentinței menționate în declarația de apel.

Din cuprinsul cererii de apel depuse la dosar a rezultat că apelantul a înțeles să formuleze calea de atac în calitate de reprezentant legal al inculpatului - persoană vătămată C..

Instanța a reținut că, în cauză, inculpatul - persoană vătămată C., fiul apelantului A., a fost cercetat sub aspectul săvârșirii, în stare de minoritate, a infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 113 alin. (3) din C. pen., iar prin hotărârea pronunțată, instanța de fond i-a aplicat acestuia o măsură educativă neprivativă de libertate.

Conform înscrisurilor existente la dosarul cauzei, inculpatul C. este născut la data de 25 octombrie 1999, astfel încât acesta a împlinit vârsta de 18 ani la data de 25 octombrie 2017, inculpatul fiind prin urmare major la data formulării căii de atac și chiar și la data sesizării primei instanțe cu soluționarea acestei cauze.

În aceste împrejurări, în condițiile în care titularul căii de atac - C. - nu este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, apelul nu poate fi declarat de tatăl acestuia, în calitate de reprezentant legal.

Revenind la excepția inadmisibilității apelului ce face obiectul dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel București, secția I penală, instanța de control judiciar a observat că argumentele de mai sus ce reprezintă considerentele Deciziei penale nr. 747 din 29 mai 2019 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. x/2018, își păstrează valabilitatea, în condițiile în care prezentul apel a fost declarat de numitul A. în calitate de tată/reprezentant legal al numitului C., minor la data faptelor pentru care a fost trimis în judecată în dosarul nr. x/2019, major la această dată, astfel încât sunt incidente dispozițiile art. 409 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.

De asemenea, atâta timp cât prin Decizia penală nr. 747 din 29 mai 2019 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. x/2018, s-a soluționat cu autoritate de lucru judecat chestiunea inadmisibilității apelului declarat de numitul A. în calitate de tată/reprezentant legal al numitului C., împotriva Sentinței penale nr. 624 din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Sectorului 6 București, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2018, în care numitul C. a avut calitatea de inculpat, este evident că un nou apel declarat de aceeași persoană, împotriva aceleiași sentințe, apare cu atât mai mult ca fiind inadmisibil.

Împotriva Deciziei penale nr. 1378 din data de 22 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019, a declarat apel C. prin reprezentant legal A..

La termenul din data de 7 ianuarie 2020 reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac formulată, având în vedere că, în această cauză, au fost epuizate căile ordinare de atac.

Examinând excepția inadmisibilității căii de atac invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte reține următoarele:

Dând eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și a celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În urma unui scurt istoric al cauzei, se constată următoarele:

- prin Sentința penală nr. 624 din 28 noiembrie 2018 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 în dosarul nr. x/2018, printre altele, în baza art. 193 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 113 și următoarele din C. pen., a fost condamnat inculpatul C. la măsura educativă a stagiului de formare civică prevăzută de art. 117 din C. pen. pe o perioadă de 4 (patru) luni pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe (faptă din 13 aprilie 2016);

- prin Decizia penală nr. 747 din 29 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2018, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de A. împotriva Sentinței penale nr. 624 din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Sectorului 6 București, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2018;

- prin Decizia penală nr. 1378 din data de 22 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul A. împotriva Sentinței penale nr. 624 din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Sectorului 6 București, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2018.

În prezenta cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu apelul formulat de inculpatul C. împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Decizia penală nr. 1378 din data de 22 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019.

Prin urmare, în privința deciziei penale atacate, care este definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac.

Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Drept urmare, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 421 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., urmează să respingă, ca inadmisibil, apelul declarat de inculpatul C. prin reprezentant legal A. împotriva Deciziei penale nr. 1378 din data de 22 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat inculpatul C. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În ceea ce privește onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se reține că, potrivit art. 451 alin. (2) C. proc. civ., instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.

Înalta Curte apreciază că este disproporționat cuantumul onorariului avocatului desemnat din oficiu (627 RON) față de circumstanțele cauzei, respectiv caracterul inadmisibil al căii de atac formulată în cauză. Drept urmare, instanța va reduce cuantumul onorariului apărătorului desemnat din oficiu la suma de 313 RON.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat C., în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului de Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de inculpatul C. prin reprezentant legal A. împotriva Deciziei penale nr. 1378 din data de 22 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019.

Obligă inculpatul C. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat C., în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului de Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 ianuarie 2020.

Procesat de GGC - CL