ÎCCJ, decizie (scj.ro #84015)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84015) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Recurs. Cazul de casare prevăzut în
art
.
385
9
alin. (1)
pct
. 10 C.
proc
.
pen
. Condiții
Cuprins pe materii:
Drept procesual
penal. Partea specială. Judecata. Căile de atac ordinare. Recursul
Indice alfabetic:
Drept
procesual penal
- recurs
-
cazul de casare prevăzut în
art
. 385
9
alin. (1)
pct
.
10 C.
proc
.
pen
.
C.
proc
.
pen
.,
art
. 385
9
alin. (1)
pct
.
10
Omisiunea instanței de apel de a se pronunța
asupra motivului de apel prin care inculpatul a solicitat schimbarea încadrării
juridice - din tentativa la infracțiunea de omor deosebit de grav prevăzută în
art
. 20 raportat la
art
. 174 și
art
. 176 alin. (1)
lit
. b) C.
pen
. în două infracțiuni de vătămare corporală prevăzute în
art
. 181 C.
pen
. sau
vătămare corporală gravă prevăzute în
art
. 182 C.
pen
. - atrage incidența cazului de casare prevăzut în
art
. 385
9
alin. (1)
pct
.
10 C.
proc
.
pen
., referitor
la omisiunea instanței de a se pronunța asupra unor cereri esențiale pentru
părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția
procesului.
În acest caz, prin omisiunea instanței de apel
de a se pronunța asupra cererii de schimbare a încadrării juridice a fost
încălcat dreptul la apărare al inculpatului, iar omisiunea este de natură să
influențeze soluția procesului, întrucât, în urma examinării cererii, există posibilitatea
de a se pronunța o altă soluție, nu numai cu privire la încadrarea juridică,
dar și cu privire la stabilirea pedepsei, date fiind limitele de pedeapsă
prevăzute de lege pentru infracțiunile de vătămare corporală sau vătămare
corporală gravă.
I.C.C.J., Secția penală, decizia
nr
. 3919 din 25 noiembrie 2009
Prin sentința penală
nr
. 179/S din 6 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul
Brașov
a fost admisă, în baza
art
.
522
1
C.
proc
.
pen
.,
cererea de
rejudecare
a cauzei formulată de
condamnatul N.G. și, în consecință, a fost anulată sentința penală
nr
. 278/2001 a Tribunalului
Brașov
prin care s-a dispus condamnarea inculpatului N.G. la pedeapsa de 10 ani
închisoare, definitivă prin decizia penală
nr
.
42/2002 a Curții de Apel
Brașov
și decizia penală
nr
. 2835/2002 a Curții Supreme de Justiție, precum și
mandatul de executare a pedepsei închisorii
nr
.
382/2002 emis de Tribunalul
Brașov
, dispunându-se
punerea de îndată în libertate a inculpatului N.G. dacă nu este arestat în altă
cauză.
Rejudecând
cauza:
S-a
respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din tentativă
la infracțiunea de omor deosebit de grav prevăzută în
art
.
20 raportat la
art
. 174,
art
.
176 alin. (1)
lit
. b) C.
pen
.
în infracțiunea de vătămare corporală - două fapte, prevăzute în
art
. 181 alin. (1) C.
pen
.
În
baza
art
. 20 raportat la
art
.
174,
art
. 176 alin. (1)
lit
.
b) C.
pen
., a fost condamnat inculpatul N.G. la
pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea tentativei la
infracțiunea de omor deosebit de grav și 5 ani interzicerea drepturilor
prevăzute în
art
. 64 alin. (1)
lit
.
a) și b) C.
pen
.
S-a făcut aplicarea
art
.
71,
art
. 64 alin. (1)
lit
.
a) și b) C.
pen
.
În
baza
art
. 11
pct
. 2
lit
. b) raportat la
art
. 10 alin.
(1)
lit
. g) C.
proc
.
pen
., s-a încetat procesul penal privind pe același
inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută în
art
. 217 alin. (1) C.
pen
. -
parte vătămată V.I.
În
baza
art
. 350 C.
proc
.
pen
., s-a dispus față de inculpatul N.G. măsura obligării
de a nu părăsi localitatea C. fără încuviințarea instanței.
Curtea de Apel
Brașov
,
Secția penală și pentru cauze cu minori, în baza
art
.
379
pct
. 2
lit
. a) C.
proc
.
pen
., prin decizia
nr
. 80 din 10 septembrie 2008, a admis apelurile formulate de
procuror și de inculpatul N.G. împotriva sentinței penale
nr
.
179/S din 6 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul
Brașov
,
pe care a desființat-o sub aspectul conținutului pedepsei complementare și a
celei accesorii aplicate inculpatului N.G.
Rejudecând
în
aceste limite:
În
baza
art
. 20 raportat la
art
.
174,
art
. 176 alin. (1)
lit
.
b) C.
pen
., a aplicat inculpatului, pe lângă
pedeapsa principală stabilită de prima instanță, pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute în
art
. 64
alin. (1)
lit
. a) teza a II-a și b) C.
pen
. pe o durată de 5 ani.
În baza
art
. 71 C.
pen
., a aplicat
inculpatului, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare,
pedeapsa accesorie a
interzicerii drepturilor prevăzute
în
art
. 64 alin. (1)
lit
.
a) teza a II-a și
lit
. b) C.
pen
.
A
menținut restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a
formulat recurs, între alții, inculpatul N.G., susținând, în principal, că
instanța de apel a omis să se pronunțe cu privire la cererea de schimbare a
încadrării juridice din tentativă la omor deosebit de grav în două infracțiuni
de vătămare corporală sau vătămare corporală gravă, motiv de recurs întemeiat
pe dispozițiile
art
. 385
9
alin. (1)
pct
. 10 C.
proc
.
pen
.
Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând
hotărârea instanței de apel sub motivul invocat, constată că în cauză este
incident cazul de casare prevăzut în
art
. 385
9
alin. (1)
pct
. 10 C.
proc
.
pen
.
În cauză, se constată că instanța de apel a omis
să se pronunțe asupra cererii formulate de inculpatul N.G. referitoare la
schimbarea încadrării juridice dată faptei dintr-o tentativă la infracțiunea de
omor deosebit de grav, prevăzută în
art
. 20 raportat
la
art
. 174,
art
. 176 alin.
(1)
lit
. b) C.
pen
., în
două infracțiuni de vătămare corporală, prevăzute în
art
.
181 C.
pen
. sau două infracțiuni de vătămare
corporală gravă, prevăzute în
art
. 182 C.
pen
., cu consecința
reindividualizării
pedepselor.
Inculpatul a depus motivele de apel formulate în
scris, în care apare solicitarea de schimbare a încadrării juridice, întemeiată
pe dispozițiile
art
. 334 C.
proc
.
pen
., motive aflate la dosar, susținând, în esență,
că nu a avut intenția de a suprima viața părții vătămate.
Cererea de schimbare a încadrării juridice dată
faptei a fost susținută de apărătorul ales al inculpatului cu prilejul
dezbaterilor în fond ale apelurilor declarate, care au avut loc în ședința din
3 septembrie 2008.
Cum în cauză instanța de apel nu a examinat
motivul principal de apel invocat de inculpatul N.G. (schimbarea încadrării
juridice dată faptei), ci doar motivul subsidiar (greșita individualizare a
pedepsei), decizia atacată cu recurs este afectată de cazul de casare prevăzut
în
art
. 385
9
alin. (1)
pct
.
10 C.
proc
.
pen
., constând
în omisiunea instanței de a se pronunța asupra unei cereri esențiale de natură
să garanteze drepturile părților și să influențeze soluția procesului.
Înalta Curte de Casație și Justiție constată că
în cauză sunt întrunite cele două condiții ale cazului de casare menționat.
Astfel, prin omisiunea instanței de apel de a se
pronunța asupra cererii de schimbare a încadrării juridice, Înalta Curte de
Casație și Justiție apreciază că a fost încălcat dreptul la apărare al
inculpatului, în sens larg, fiindu-i lezate interesele legitime în proces, ceea
ce echivalează, practic, cu o
nesoluționare
a
fondului cauzei cu care a fost învestită instanța de apel.
Cu privire la cea de-a doua cerință a textului,
respectiv ca omisiunea să influențeze soluția procesului, Înalta Curte de
Casație și Justiție constată că există posibilitatea (dacă nu ar fi existat
această omisiune) să se pronunțe o altă soluție decât cea care a fost
pronunțată, cu consecințe nu numai asupra încadrării juridice, dar și asupra
stabilirii pedepsei, date fiind limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru
infracțiunile de vătămare corporală sau vătămare corporală gravă.
În consecință, având în vedere că instanța de
apel a încălcat prevederile
art
. 378 alin. (3) C.
proc
.
pen
. care prevede
obligativitatea pronunțării asupra tuturor motivelor de apel invocate, Înalta
Curte de Casație și Justiție constată că decizia atacată este supusă casării,
cu trimiterea cauzei spre
rejudecare
.
Față de
considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul
art
. 385
15
pct
. 2
lit
. c) C.
proc
.
pen
., a admis recursul, a casat decizia penală
nr
. 80 din 10 septembrie 2008 a Curții de Apel
Brașov
, Secția penală și pentru cauze cu minori, și a
trimis cauza aceleiași instanțe pentru
rejudecarea
apelurilor formulate.