ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2679/2018

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 08 martie 2018, sub nr. x/2018, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, contestatoarea A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt, a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 2415 din 23 iunie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018.

Contestația în anulare a fost întemeiată pe prevederile art. 503 alin. (1) și alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., contestatoarea susținând că instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu încălcarea următoarelor texte de lege:

- art. 157 alin. (1) lit. c), h), și j) C. proc. civ., prin aceea că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, citația necuprinzând numărul și obiectul dosarului, indicarea taxei de timbru, precum și semnătura grefierului, iar contestatoarea nu a fost prezentă la judecată;

- art. 503 alin. (1) și alin. (2) C. proc. civ., întrucât contestația în anulare a fost corect motivată în fapt și în drept și trebuia admisă; nu există în lege contestație în retractare și nici contestație în anulare, iar instanța nu a motivat de ce contestația în anulre nu se încadra în ipotezele art. 503 C. proc. civ.

- art. 248 alin. (5) și art. 424 alin. (5) C. proc. civ., întrucât instanța a emis o "decizie", deși trebuia să pronunțe o "încheiere".

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 10 aprilie 2018, intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare, iar în subsidiar a solicitat respingerea căii de atac, ca nefondată.

Prin Rezoluția din data de 13.03.2018, Înalta Curte a fixat termenul pentru judecata contestației în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. la data de 15.04.2018, dispunând citarea contestatoarei cu mențiunea de a depune la dosarul cauzei taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă soluționării căii extraordinare de atac, potrivit art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Măsurile dispuse de instanță au fost comunicate contestatoarei la data de 19.03.2018, conform dovezii de înmânare aflate la dosar.

La data de 28.03.2018, contestatoarea a înregistrat la dosarul cauzei o cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, formulată în temeiul art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013, solicitând reducerea taxei de timbru de la 100 de RON, la 0 (zero) RON.

Prin încheierea de ședință din data de 25 aprilie 2018, Înalta Curte a respins cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, sub forma scutirii de la plata acestei taxe, formulată de contestatoarea A. S.R.L., dispunând amendarea reprezentantului legal al contestatoarei, cu amendă judiciară în cuantum de 500 de RON, potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.

Împotriva soluției de aplicare a amenzii din cuprinsul încheierii din 25 aprilie 2018, contestatoarea A. S.R.L. a formulat cerere de reexaminare, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018/a1, fără a contesta și soluția privitoare la respingerea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând cu prioritate cerința satisfacerii timbrajului aferent căii extraordinare de atac, Înalta Curte constată că în cauză nu s-a făcut dovada achitării de către contestatoare a taxei judiciare de timbru, având în vedere următoarele aspecte:

În cauză sunt incidente dispozițiile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 de RON.

Conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar potrivit art. 197 C. proc. civ.:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Prin adresa comunicată contestatoarei la data de 19.03.2018, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă contestației în anulare formulată împotriva deciziei nr. 2415 din 23 iunie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, obligație pe care contestatoarea nu a îndeplinit-o.

Înalta Curte reține că în cauză s-a formulat, de către contestatoarea A. S.R.L., o cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013, cerere care a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin încheierea din 25.04.2018, soluția fiind comunicată contestatoarei la data de 11.05.2018, conform dovezii de înmânare aflată la dosar.

Înalta Curte reține că, împotriva încheierii de respingere a cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, contestatoarea nu a formulat cerere de reexaminare, astfel încât obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON a fost definitiv stabilită în sarcina contestatoarei.

Cum dovada timbrării nu a fost atașată contestației în anulare, iar contestatoarea nu și-a îndeplinit această obligație nici ulterior, deși a fost citată cu această mențiune, devin aplicabile dispozițiile art. 197 teza a II-a C. proc. civ., care prevăd sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată.

Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 197 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea contestației în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L., ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează contestația în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 2415 din 23 iunie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, ca netimbrată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 iunie 2018.