ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 56/2020

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la data de 14.07.2016, reclamanta Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București, în contradictoriu cu pârâții A. și B., a formulat acțiune în regres, prin care a solicitat obligarea celor doi foști salariați la plata sumei de 260.645 RON.

Sentința pronunțată de tribunal Prin Sentința nr. 1201 din 3 octombrie 2016, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis cererea formulată de reclamanta Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București, și a obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 260.645 RON.

Încheierea pronunțată de curtea de apel Împotriva acestei sentințe, pârâții B. și A. au declarat apel, iar cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București. La data de 10 februarie 2017, în cursul soluționării apelului, apelantul-pârât A. a decedat. Prin încheierea din 13 martie 2018, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanța a suspendat judecata apelului, până la introducerea în cauză a moștenitorilor apelantului A.. Ulterior, intimata reclamantă Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București a depus cerere de repunere a cauzei pe rol, prin care a solicitat și disjungerea cauzei cu privire la pârâtului decedat A. și continuarea judecății cu pârâta B.. La data de 11 septembrie 2018, instanța a rămas în pronunțare asupra cererii de repunere pe rol și a amânat pronunțarea, iar prin încheierea din 2 octombrie 2018, curtea de apel a respins cererea de repunere pe rol și a menținut măsura suspendării judecării apelurilor.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva acestei încheieri, pârâta B. a declarat recurs, care face obiectul prezentului dosar. În susținerea cererii de recurs, pârâta a arătat că în mod greșit instanța a respins repunerea pe rol și disjungerea cauzei, întrucât de la data suspendării și până la data cererii de repunere pe rol s-au întreprins toate măsurile în vederea arătării moștenitorilor defunctului A., indicând, în acest sens, corespondența cu Uniunea Națională a Notarilor Publici și cu Direcția de Evidență a Populației, precum și cea cu fii defunctului, care au declarat că renunță la succesiune.

Procedura de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar prin încheierea din 19 septembrie 2019 completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de pârâta B. împotriva încheierii din 2 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, și a fixat termen de judecată în ședință publică pentru soluționarea recursului la data de 16 ianuarie 2020.

Apărările formulate în cauză Intimata reclamantă Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București a depus întâmpinare. Recurenta pârâtă B. a depus răspuns la întâmpinare. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse: Potrivit art. 412 alin. (1) C. proc. civ. "Judecarea cauzelor se suspendă de drept: 1. prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora". De asemenea, conform art. 415 C. proc. civ. "Judecata cauzei suspendate se reia: 1. prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor; 2. prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, după caz, a părții interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6". În cauză, Înalta Curte reține că pârâții B. și A. au declarat apel împotriva Sentinței nr. 1201 din 3 octombrie 2016 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, cauza înregistrându-se pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. La data de 1 martie 2017 a fost trimis la dosar certificatul de deces al apelantului pârât A., decedat la data de 11 februarie 2017. În ședința de judecată din data de 21 martie 2017, instanța a acordat termen pentru indicarea moștenitorilor. Prin cererea depusă la dosar la data de 19 aprilie 2017, intimata Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București a solicitat introducerea în cauză a urmașilor defunctului, respectiv C. și D. În ședința de judecată din 12 septembrie 2017, apelanta pârâtă B. a solicitat suspendarea cauzei, în temeiul art. 412 alin. (1) C. proc. civ., iar instanța a dispus emiterea de adrese către Biroul de Evidență a Populației și către Serviciile de Stare Civilă. La data de 11 ianuarie 2018, C. și D. au depus la dosar declarații autentificate de renunțare la succesiunea defunctului A.. Totodată, din datele comunicate de Direcția pentru Evidența Persoanelor, s-a reținut și că soția defunctului este decedată din data de 14 noiembrie 2000. La data de 9 martie 2018, apelanta pârâtă B. a solicitat în scris suspendarea cauzei, în temeiul art. 412 alin. (1) C. proc. civ. Ca urmare, prin încheierea din 13 martie 2018, în raport de toate înscrisurile depuse la dosar, în aplicarea prevederilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanța a suspendat judecata cauzei. La data de 11 aprilie 2018, intimata reclamantă Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București a depus cerere de repunere a cauzei pe rol, solicitând disjungerea cauzei cu privire la pârâtului decedat A. și continuarea judecății cu pârâta B.. La data de 11 septembrie 2018, Curtea de Apel a rămas în pronunțare asupra cererii de repunere pe rol, iar prin încheierea din 2 octombrie 2018, curtea de apel a respins cererea de repunere pe rol și a menținut măsura suspendării judecății apelurilor. În motivarea încheierii, curtea de apel a arătat că instanța de judecată are posibilitatea de a reveni asupra măsurii procesuale dispuse în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. doar în condițiile prevăzute de art. 415 alin. (2) C. proc. civ. Așadar, C. proc. civ. nu permite reluarea judecății decât prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor. În cauză însă, motivele din cererea de redeschidere a judecății, astfel cum sunt ele indicate de intimată la dosar apel, sunt străine total de acest singur motiv legal care ar permite reluarea judecății, astfel încât din această perspectivă, cererea de repunere pe rol, este nefondată, impunându-se menținerea măsurii suspendării judecății apelurilor Prin criticile aduse celor două încheieri, pârâta a arătat că soluția respingerii cererii de repunere pe rol este nelegală, fiindcă au fost întreprinse toate măsurile pentru arătarea moștenitorilor defunctului. În acest sens, a menționat răspunsul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, în sensul că nu s-a solicitat deschiderea succesiunii defunctului, precum și relațiile de la Evidența Persoanei, cu privire la împrejurarea că soția defunctului era predecedată și la domiciliile celor doi fii. Recurenta susține că, față de declarațiile de neacceptare a succesiunii defunctului date de cei doi fii, este greșită reținerea în cauză a prevederilor art. 415 C. proc. civ., soluția corectă fiind disjungerea cauzei cu privire la pârâtă și continuarea judecății. Înalta Curte reține că aceste critici sunt nefondate, iar măsura respingerii cererii de repunere pe rol a cauzei este una legală. În acest sens, instanța are în vedere prevederile art. 415 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., mai sus citate, care instituie modul în care poate fi reluată judecata cauzei, suspendată pentru decesul uneia dintre părți. Din interpretarea acestui text de lege, se reține că la redeschiderea procesului nu este suficient să se indice anumite persoane ca fiind moștenitori ai părții decedate, ci trebuie dovedită calitatea lor, fie prin depunerea certificatului de moștenitor, cum este el definit de art. 116 din Legea nr. 36/1995, fie prin depunerea de acte de stare civilă în dovedirea acestei calități. Totodată, se are în vedere și că, potrivit art. 103 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, "Procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate". Înalta Curte reține că, în cauză pendinte, nu au fost întrunite condițiile legale pentru repunerea cauzei pe rol, sens în care este legală măsura curții de apel de respingere a cererii de repunere a cauzei pe rol. Aceasta deoarece măsurile întreprinse de părți, dovedite cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv, răspunsul Uniunii Naționale a Notarilor Publici și relațiile de la Evidența Persoanei, nu constituie în realitate "arătarea moștenitorilor", ci doar demersuri efectuate în acest sens. Mai mult, se observă că cei doi fii ai defunctului au depus la dosar declarații de renunțare la succesiune, efectul fiind că acești succesibili sunt străini de succesiune și considerați că nu au fost niciodată moștenitori, cum prevede art. 1121 C. civ. Așadar, nu se poate reține că indicarea domiciliilor acestor doi străini de succesiune duce la îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 415 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru a da posibilitatea instanței să repună cauza pe rol și să dispună alte măsuri procedurale, cum ar fi disjungerea cauzei. Față de cele ce preced, reținând că sunt nefondate criticile pârâtei și că încheierea recurată este legală, Înalta Curte urmează să respingă recursul, ca nefondat.