ÎCCJ, decizie (scj.ro #85458)

Impozit

pe profit. Veniturile nerezidenților. Plata impozitului în lei proveniți din

schimb valutar

Impozitul pe profit, în cazul în care plata veniturilor către beneficiar

se face în valută, se calculează în lei proveniți din schimb valutar la data

cursului în vigoare când se plătește impozitul

Decizia

nr.641 din 20 februarie 2002

Reclamanta S.C. „W.T.C.” a chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor

Publice București, solicitând anularea dispoziției nr.224/2000 și a notei

nr.55374/1997 de completare a procesului verbal nr.50996/1997 și restituirea

sumei de 148.494.222,62 lei reprezentând impozit pe profit, prin reținere la

sursă, achitat în urma executării sale silite.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că prin procesul verbal

nr.50996/28 februarie 1997, s-a dispus corect obligarea societății la plata

impozitului pe veniturile persoanelor nerezidente și a majorărilor de

întârziere. Ulterior, însă, prin nota nr.55374/1997 a cărei anulare se

solicită, s-a completat procesul verbal de control, procedându-se greșit la

actualizarea obligațiilor în funcție de data efectuării viramentelor,

stabilindu-se, eronat, că societatea avea obligația achitării debitelor,

stabilite în lei, proveniți din schimb valutar în vigoare la data plății

efective a impozitului și nu la data plății externe.

Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ, prin sentința

civilă nr.613 din 9 mai 2001, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Instanța a reținut că potrivit art.18 din Ordonanța Guvernului nr.70/1994

republicată, reclamanta avea obligația să achite debitele în lei proveniți din

schimbul valutar în vigoare la data achitării impozitului și nu la data plății

facturii externe către firma franceză.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta  susținând că plata

impozitului datorat prin reținere la sursă nu se raportează la momentul virării

lui la bugetul statului, ci la data plății facturii externe, făcând parte

integrantă din valoarea acesteia.

Curtea constată că recursul este nefondat.

Susținerea reclamantei în sensul că sentința ar cuprinde motive contradictorii

nu poate fi reținută, instanța argumentând și concluzionând că obligațiile

trebuiau stabilite în raport de data plății impozitului către bugetul de stat

și nu de data plății facturii externe.

Prin nota nr.55374 din 23 octombrie 1997, s-a analizat modul de achitare a

obligațiilor stabilite, procedându-se numai la actualizarea lor în funcție de

data efectuării viramentelor. Organul de control nu a stabilit debite

suplimentare față de procesul verbal, reținându-se că societatea datorează

bugetului de stat impozit pe veniturile nerezidenților în sumă de 70.224,65

franci crancezi și efectuându-se doar actualizarea obligațiilor.

Principala critică formulată de reclamantă privind calcularea impozitului

datorat prin reținere la sursă la data plății efective a acestuia și nu la data

plății externe cum a susținut societatea, este neîntemeiată.

Textul art.18 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr.70/1994 republicată, invocat

și de reclamantă, prevede că plata impozitelor în cazul în care plata

veniturilor către beneficiar se face în valută se efectuează în lei proveniți

din schimb valutar la cursul în vigoare la data plății.

Dovada plății se face cu documentul de plată la extern însoțit de documentele

de schimb valutar.

În cauză, societatea nu a contestat că datorează impozit pe veniturile nerezidenților

și nici că nu a îndeplinit condiția legală referitoare la proveniența sumelor

în lei pentru care nu a efectuat schimbul valutar.

În lipsa buletinului de schimb valutar  și având în vedere că reclamanta a

achitat parțial debitele datorate la 31 decembrie 1995 până la 31 martie 1997,

instanța a reținut în mod întemeiat ca fiind corect procedeul organului de

control de a lua în considerare plățile făcute în contul impozitului la cursul

de schimb de la data efectuării viramentelor.

Recursul fiind nefondat, a fost respins.