ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2436/2019

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26 octombrie 2018 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția I civilă, revizuenții A., B. și C., au formulat cerere de revizuire a Sentinței nr. 1140 din 23.02.2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017 de Judecătoria Târgu Jiu, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 1214 din 01.10.2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, solicitând admiterea cererii și anularea Sentinței civile nr. 1140 din 23.02.2018.

În motivarea cererii, revizuenții au susținut, în esență, că Sentința nr. 1140/23.02.2018, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 1214 din 01.10.2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, încalcă autoritatea de lucru judecat de care se bucură Decizia nr. 1404/01.06.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010, astfel că cele două hotărâri sunt potrivnice, situație în care, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se impune admiterea cererii de revizuire și anularea celei din urmă hotărâri.

Au mai arătat că, în fapt, prin Decizia civilă nr. 1404/01.06.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010, instanța a obligat Comisia județeană Gorj de fond funciar să procedeze la emiterea procesului-verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate în favoarea revizuenților, pentru terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 720 ha, pe amplasamentul din Procesul-verbal nr. x/28 mai 2007, iar Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Gorj să pună la dispoziție terenul validat în suprafață de 720 ha, cu vegetație forestieră.

Ulterior, prin Sentința nr. 1140/23 februarie 2018, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2017, definitivă prin Decizia civilă nr. 1214/01.10.2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, instanța a anulat procesul-verbal de punere în posesie, încheiat la data de 14.10.2011, de către Comisia județeană Gorj și anexa 42 la HCJ nr. 3900 din 17.03.2006, întocmită la data de 10.06.2011 de către Comisia județeană Gorj.

Prin Decizia civilă nr. 3013 din 20 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, s-a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenții A., B. și C. împotriva Sentinței nr. 1140 din 23.02.2018, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2017, definitivă prin Decizia nr. 1214 din 01.10.2018, pronunțată de Tribunalul Gorj.

În considerentele deciziei, Curtea de Apel Craiova a reținut că în litigiul finalizat cu pronunțarea Deciziei civile nr. 1214 din 01.10.2018, atacată cu revizuire, prin care s-au soluționat apelurile declarate împotriva Sentinței civile nr. 1140 din 23.02.2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Târgu Jiu, a fost invocată autoritatea de lucru judecat a celei dintâi hotărâri indicată de revizuenți ca fiind potrivnică, și anume Decizia civilă nr. 1404 din 01.06.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010, iar instanța s-a pronunțat asupra acestei excepții, apreciind-o ca fiind neîntemeiată, și, ca atare, respingând-o.

Astfel, prin motivele de apel formulate de apelanții pârâți B., A., D. și C. s-a susținut ca motiv de apel și nesocotirea autorității de lucru judecat a Deciziei civile nr. 1404/2011, iar instanța de apel, în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac, a examinat această critică, apreciind-o ca nefondată, cu argumentele dezvoltate în considerentele subsumate analizării acestui motiv de apel, întemeiate în esență pe concluzia potrivit căreia în cadrul litigiului finalizat cu pronunțarea acestei hotărâri nu a fost discutată îndreptățirea la reconstituire, ci doar punerea în executare a HCJ nr. 3900/2006.

S-a constatat, așadar, că în cadrul celui de-al doilea litigiu a fost invocată autoritatea de lucru judecat față de Decizia civilă nr. 1404/1.06.2011, iar instanța s-a pronunțat în considerentele Deciziei nr. 1214 din 1 octombrie 2018 asupra acesteia, prin urmare nu este îndeplinită această condiție de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Totodată, curtea de apel a reținut că instanța de revizuire nu poate exercita un veritabil control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor contradictorii, ci doar verifică dacă ultima hotărâre pronunțată a încălcat principiul puterii de lucru judecat de care se bucură prima hotărâre.

Or, față de considerentele expuse, curtea de apel a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că a respins cererea de revizuire, ca nefondată.

Împotriva Deciziei civile nr. 3013 din 20 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, au declarat recurs revizuenții A., B. și C.

Recurenții-revizuenți au invocat motivele de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ. și au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, iar pe fond, anularea Sentinței nr. 1140/23.02.2018, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziilor nr. 1404/01.06.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010 și nr. 1417/01.06.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010, irevocabile.

În motivarea cererii de recurs, recurenții-revizuenți au arătat că hotărârea judecătorească nu este legală întrucât excepția autorității de lucru judecat a titlurilor executorii (Decizia nr. 1404/01.06.2011, Decizia nr. 1417/01.06.2011 și Decizia nr. 189/26.01.2012, pronunțate de Tribunalul Gorj) nu a fost analizată de Judecătoria Târgu Jiu care a pronunțat Sentința civilă nr. 1140/23.02.2018, a cărei anulare o solicită. Această excepție a fost analizată în considerentele Deciziei nr. 1214/01.10.2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, care nu a făcut obiectul prezentei cereri de revizuire.

În opinia recurenților, Sentința nr. 1140/23.02.2018, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2017, definitivă, încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziilor nr. 1404/01.06.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010 și nr. 1417/01.06.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010, irevocabile.

La pronunțarea acestei sentințe, Judecătoria Târgu Jiu a reținut autoritatea de lucru judecat a Deciziei irevocabile nr. 112/22.06.2016 a Tribunalului Gorj, dar a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești pronunțate în perioada 2009 - 2011.

Deși instanța a pronunțat o soluție care reprezintă fondul cauzei, niciun titlu executoriu, din cele patru invocate drept probă de pârâți, nu a fost analizat. Așadar, prin Sentința civilă nr. 1140/23.02.2018, în mod nelegal, s-au anulat hotărâri judecătorești învestite cu titlu executoriu.

În concluzie, recurenții au arătat că cererea de revizuire formulată pentru contrarietate de hotărâri îndeplinește cumulativ condițiile pentru a fi admisă, respectiv existența unor hotărâri judecătorești definitive pronunțate în dosare diferite, care să fie contradictorii, tripla identitate de părți, obiect și cauză, iar în cel de-al doilea proces, soluționat prin Sentința nr. 1140/23.02.2018, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, deși a fost invocată autoritatea de lucru judecat, instanța de fond nu a analizat-o.

Prin întâmpinările formulate în cauză, intimații R.N.P. - Romsilva - Direcția Silvică Gorj și Prefectul județului Gorj au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a reținut că, în opinia raportorului, recursul îndeplinește condițiile de formă prevăzute de lege, este declarat în termen legal, este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar părțile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei atacate. De asemenea, s-a reținut că, în temeiul dispozițiilor art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează să dispună asupra încadrării criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. și asupra admisibilității în principiu a recursului.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

La data de 03 iulie 2019, raportul cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părților, conform dovezilor aflate la dosar iar la data de 15 iulie 2019, recurenții-revizuenți au formulat punct de vedere la raport prin care au solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Prin hotărârea recurată, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondată, cererea de revizuire a Sentinței civile nr. 1140 din 23.02.2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017 de Judecătoria Târgu Jiu, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 1214 din 01.10.2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, formulată de revizuenții A., B. și C., instanța reținând că în cadrul celui de-al doilea litigiu a fost invocată autoritatea de lucru judecat față de Decizia civilă nr. 1404/1.06.2011, iar tribunalul s-a pronunțat în considerentele Deciziei nr. 1214 din 1 octombrie 2018 asupra acesteia, prin urmare nu este îndeplinită această condiție de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În prezenta cauză, Înalta Curte constată că recurenții-revizuenți au indicat formal motivele de casare prevăzute la art. 488 pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., întrucât, prin cererea de recurs, nu au arătat care sunt, în concret, motivele de nelegalitate ale deciziei recurate.

Raportat la susținerile recurenților din cuprinsul memoriului de recurs cu privire la respingerea, în mod nelegal, a cererii de revizuire față de împrejurarea că excepția autorității de lucru judecat a titlurilor executorii reprezentate de Deciziile nr. 1404 din 26.01.2011, nr. 1417/01.06.2011 și nr. 189/26.01.2012, pronunțate de Tribunalul Gorj nu a fost analizată de Judecătoria Târgu Jiu care a pronunțat Sentința civilă nr. 1140 din 23.02.2018 și a cărei anulare o solicită, Înalta Curte constată că recurenții-revizuenți nu contestă modalitatea în care Curtea de Apel Craiova a aplicat și interpretat dispozițiile legale cu privire la soluționarea cererii de revizuire, ci modalitatea în care instanțele anterioare, respectiv Judecătoria Târgu Jiu și Tribunalul Gorj s-au raportat la puterea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești pretins a fi contradictorii.

De asemenea, se mai reține că la soluționarea cererii de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 din C. proc. civ., Curtea de Apel Craiova a constatat îndeplinită condiția privind invocarea și analiza autorității de lucru judecat a primei hotărâri în cel de-al doilea litigiu, celelalte condiții privind tripla identitate de părți, obiect și cauză nemaifiind verificate. Din această perspectivă, analiza comparativă din punct de vedere al triplei identități de părți, obiect și cauză între hotărârile judecătorești pretins a fi contradictorii din cuprinsul memoriului de recurs nu pot face obiect de examinare în recurs, atâta vreme cât aceste chestiuni nu au fost avute în vedere de instanța de revizuire la pronunțarea soluției, iar cerința ca autoritatea de lucru judecat să nu fi fost deja analizată în litigiul ulterior, în care s-a pronunțat hotărârea pretins potrivnică, vizează însăși admisibilitatea cererii de revizuire, chestiune ce primează analizei faptelor pe care se întemeiază cererea de revizuire.

În calea extraordinară de atac a recursului nu are loc o devoluare a fondului, iar această cale extraordinară de atac poate fi exercitată în condițiile expres și limitativ prevăzute de C. proc. civ., prin dispoziții speciale, de strică interpretare, nu constituie motiv de recurs orice nemulțumire a părții cu privire la soluția pronunțată, instanța de recurs putând examina numai criticile privitoare la decizia atacată care fac posibilă încadrarea în art. 488 din C. proc. civ.

În acest context, se constată că recurenții-revizuenți ignoră specificul căii de atac a recursului, prin intermediul căreia pot fi valorificate doar critici de nelegalitate, care vizează greșita aplicare a legii de către instanța anterioară și care trebuie subsumate argumentelor care au justificat soluția adoptată prin hotărârea recurată.

Așadar, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

În acest sens, Înalta Curte menționează că simpla indicare a unor texte de lege nu este suficientă pentru declanșarea mecanismului de exercitare a recursului, ci este necesar a fi indicate motivele pentru care titularul cererii de recurs apreciază că dezlegarea dată de instanța care a pronunțat hotărârea atacată nu este conformă cu prevederile legale invocate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de revizuenții C., A. și B. împotriva Deciziei civile nr. 3013 din 20 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de revizuenții C., A. și B. împotriva Deciziei civile nr. 3013 din 20 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Conform dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se va comunica părților, în temeiul prevederilor art. 427 alin. (1) din C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 decembrie 2019.

GGC - NN