ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1103/2017

HOTĂRÂRE

14.06.2017

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1103/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Judecătoriei Baia Mare, reclamanții A., B. au solicitat în contradictoriu cu intimata C. S.A. PRIN AGENȚIA BAIA MARE:

1.să se constate caracterul abuziv al următoarelor clauze contractuale din contractul de credit nr. x/23.01.2008 încheiat între părți cu consecința sancționării acestora cu nulitatea absolută și a înlăturării lor din cuprinsul contractului de credit:

- art. 1.3. pagina 1 din contract: comisionul de acordare a creditului în valoare de 1.148,8 CHF;

- art. 5.1. pagina 3 din contract: exclusiv în privința posibilității băncii de a modifica dobânda în funcție de marja aplicată unilateral de către aceasta;

2.să se constate nulitatea absolută a actului adițional nr. x/17.04.2009 prin care pârâta modifică unilateral contractul prin impunerea a doua puncte procentuale, constând în marja băncii la dobânda menționată în contractul de credit nr. x din 23.01.2008, la punctul 1.2. exonerând pe reclamanți în viitor de la plata dobânzii astfel majorate;

3.să se dispună obligarea pârâtei la restituirea comisionului de acordare a creditului în valoare de 1.148,8 CHF (în RON) cu dobânda legală de la data perceperii și până la restituirea efectivă;

4.obligarea pârâtei la restituirea contravalorii celor două puncte procentuale încasate prin perceperea unei dobânzi majorate începând cu data de 21.05.2009 și până la data înlăturării acestei majorări, cu dobânda legală de la data perceperii și până la restituirea efectivă;

5.stabiliarea (înghețarea) cursului de schimb CHF - leu la momentul semnării contractului curs care să fie valabil pe toată perioada derulării contractului;

6.denominarea în moneda națională a plăților, în virtutea principiului din regulamentul valutar conform căruia prețul mărfurilor sau al serviciilor între rezidenți se plătește în moneda națională;

Prin întâmpinarea formulată pârâta S.C. C. S.A. a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Baia Mare în soluționarea prezentei cauze solicitând declinarea prezentului dosar la Judecătoria Sector 1 București.

La termenul de judecată din data de 14.03.2016, Judecătoria Baia Mare a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Baia Mare invocată de pârâtă prin întâmpinare și apoi a respins-o, având în vedere dispozițiile noului C. proc. civ.

Ulterior acestui moment, instanța a încuviințat și a administrat probe în cauză și la termenul din data de 14.11.2016 a rămas în pronunțare pe fondul cauzei.

La data de 29.11.2016, a repus pe rol cauza pentru a se discuta excepția de necompetență teritorială invocată de pârâtă prin întâmpinare.

Prin sentința civilă nr. 453 din 16.01.2017, Judecătoria Baia Mare a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, reținând, în esență, că potrivit art. 8.2 din Contractul de credit încheiat între reclamantă și pârâtă, părțile, de comun acord, au înțeles să aleagă ca și instanță competentă teritorial pentru soluționarea diferendelor privitoare la contract, instanța de la sediul pârâtei, respectiv Judecătoria Sectorului 1 București.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 1 București a apreciat că, în raport cu prevederile art. 131 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei a rămas câștigată de Judecătoria Baia Mare, instanța nemaiputând-o pune în discuție ulterior, chiar dacă ar fi constatat că a greșit atunci când a respins-o, întrucât încheierea are caracter interlocutoriu.

Astfel, prin sentința civilă nr. 2275 din 29.03.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 București, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată competența de soluționare a cauzei având ca obiect anulare clauze abuzive privind pe reclamanții A., B., în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Baia Mare competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Competența teritorială este reglementată, în principiu, de norme dispozitive care prezintă anumite particularități în ceea ce privește posibilitatea de invocare a excepției de necompetență.

În cazul încălcării normelor de competență teritorială, în afară de cea exclusivă, excepția de necompetență de ordine privată (relativă) poate fi invocată numai de pârât și numai prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe (art. 130 alin. (3) C. proc. civ.).

În speță, în fața primei instanțe sesizate (Judecătoria Baia Mare) pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale, excepție care a fost analizată de către instanță, iar prin încheierea de ședință din data de 14.03.2016 a fost respinsă, avându-se în vedere dispozițiile noului C. proc. civ.

Urmare a soluționării excepției teritoriale, Judecătoria Baia Mare a rămas competentă să judece litigiul, aceasta neavând dreptul să mai pună în discuție ulterior excepția necompetenței sale teritoriale, chiar dacă ar fi constatat că a greșit atunci când a respins-o, întrucât încheierea are caracter interlocutoriu.

Potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ.:

"La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu".

În consecință, în urma soluționării excepției de necompetență teritorială la data de 14 martie 2016 și a constatării că Judecătoria Baia Mare este competentă teritorial să judece cauza, această instanță era obligată să soluționeze litigiul cu care a fost învestită.

Așa fiind, față considerentele expuse, în raport și cu prevederile art. 131 C. proc. civ., văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii formulată de reclamanții A. și B. în favoarea Judecătoriei Baia Mare.