ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1374/2017

Prin decizia nr. 38/C/2016 - A din 4 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2009, a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant legal al S.C. A. S.R.L. pentru apelanta S.C. B. S.A.; a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant convențional al S.C.A. C. și S.C.A. D. pentru apelanta S.C. B. S.A.; a fost anulat apelul formulat de S.C. B. S.A., ca fiind formulat de persoane care nu au calitatea de reprezentant; a fost respinsă excepția inadmisibilității apelului formulat de S.C. E. S.R.L. și F.; a fost respins ca nefondat apelul declarat de apelanții S.C. E. S.R.L. și F., în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. G. S.A. și cu intimatul-reclamant H. împotriva încheierii de ședință din 28 ianuarie 2015 și a sentinței nr. 153/COM din 11 februarie 2015, pronunțate de Tribunalul Bihor, care au fost menținute în totalitate; a fost admisă excepția inadmisibilității cererii de aderare la apel formulată de intimatul H.; a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de aderare la apel formulată de intimatul H..

Împotriva acestei decizii au formulat recurs pârâții S.C. E. S.R.L., F. și intervenienta S.C. B. S.A.

Prin decizia nr. 198 din 3 februarie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2009, a fost admis recursul declarat de recurenții-pârâți S.C. E. S.R.L. și F. și recurenta-intervenientă S.C. B. S.A. împotriva deciziei nr. 38/C/2016 - A din 4 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și a fost modificată în parte decizia recurată în sensul că: a fost respinsă excepția lipsei calității de reprezentant legal a S.C. A. S.R.L. pentru S.C. B. S.A.; a fost respinsă excepția lipsei calității de reprezentant convențional a S.C.A. C. și S.C.A. D. pentru S.C. B. S.A. A fost admis apelul declarat de pârâții S.C. E. S.R.L. și F. și de intervenienta S.C. B. S.A. împotriva sentinței nr. 153/COM din 11 februarie 2015, pronunțată Tribunalului Bihor și a fost schimbată în parte sentința apelată în sensul că: a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul H.; a fost admisă cererea de intervenție formulată de S.C. B. S.A. în interesul pârâtei S.C. E. S.R.L. Au fost menținute dispozițiile din decizia recurată referitoare la soluționarea cererii de apel formulate de pârâții S.C. E. S.R.L. și F. împotriva încheierii de ședință din 28 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul Bihor și a cererii de aderare la apel formulate de intimatul H.. Au fost menținute dispozițiile din sentința nr. 153/COM din 11 februarie 2015, pronunțată Tribunalului Bihor privind soluționarea excepțiilor lipsei calității de reprezentant a domnului consilier juridic I. și a domnului avocat J. pentru pârâta S.C. E. S.R.L. A fost obligat intimatul-reclamant H. la plata sumei de 42.960,26 RON reprezentând taxa judiciară de timbru în recurs și apel către recurenta-intervenientă S.C. B. S.A.

La 10 martie 2017, reclamantul H. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 198 din 3 februarie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2009, precizând că motivele de revizuire vor fi depuse după redactarea și comunicarea acestei decizii.

La termenul de judecată din 3 octombrie 2017, reclamantul H. a depus o cerere intitulată "motive de revizuire" prin care a menționat că obiectul revizuirii îl constituie decizia nr. 38/C/2016 - A din 4 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2009.

Prin această cerere s-a solicitat declinarea cauzei la Curtea de Apel Oradea, precum și retractarea în parte a deciziei anterior menționate, în ceea ce privește soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de aderare la apel formulate de reclamantul H. și, în urma rejudecării, să fie respinsă excepția inadmisibilității, cu consecința rejudecării în fond a cererii de aderare la apel.

În drept, revizuirea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. din 1865.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, excepția necompetenței materiale invocată de revizuent, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 326 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, "cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată".

Totodată, art. 132 alin. (1) teza I din același act normativ prevede că la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi.

Din analiza coroborată a dispozițiilor anterior evocate, rezultă că cererea de revizuire poate fi modificată în aceleași condiții ca și cererea de chemare în judecată.

Dispozițiile art. 134 C. proc. civ. din 1865 stabilesc că prima zi de înfățișare este aceea în care părțile, legal citate, pot pune concluzii.

Prin raportare la aceste texte de lege, instanța supremă constată că, la termenul de judecată din 9 mai 2017, cauza a fost amânată la cererea apărătorului revizuentului pentru motivarea deciziei atacate și depunerea motivelor de revizuire.

Având în vedere că prima zi de înfățișare presupune ca părțile să fie legal citate și să poată pune concluzii pe fondul pretențiilor deduse judecății, rezultă că la termenul din 9 mai 2017 nu erau îndeplinite aceste cerințe.

În condițiile în care motivarea deciziei ce a făcut obiectul cererii de revizuire inițiale a fost efectuată după primul termen de judecată, iar motivele de revizuire au fost depuse la termenul din 3 octombrie 2017, instanța supremă constată că la acest din urmă termen au fost îndeplinite cerințele primei zile de înfățișare.

Astfel, depunerea de către revizuent a cererii de modificare a obiectului și temeiului de drept ale căii de atac, la prima zi de înfățișare din 3 octombrie 2017, respectă dispozițiile art. 132 alin. (1) teza I C. proc. civ. din 1865.

Cum motivul revizuire invocat prin cererea modificatoare este cel prevăzut la art. 322 pct. 5 C. proc. civ. din 1865, devin incidente dispozițiile art. 323 alin. (1) din același act normativ potrivit cărora, "cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere".

În condițiile în care obiectul cererii de revizuire, astfel cum a fost modificat la prima zi de înfățișare, îl reprezintă decizia nr. 38/C/2016 - A din 4 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2009, rezultă că instanța competentă să soluționeze revizuirea este Curtea de Apel Oradea.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 137 alin. (1) raportat la art. 323 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a cererii de revizuire a deciziei nr. 38/C/2016 - A din 4 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2009 în favoarea Curții de Apel Oradea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Declină competența de soluționare a cererii de revizuire îndreptate împotriva deciziei nr. 38/C/2016 - A din 4 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2009 în favoarea Curții de Apel Oradea.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 octombrie 2017.