ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 387/2017

Analizând cererea de revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 16 decembrie 2016 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, revizuentul A. a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 82 din 30 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria Sinaia în dosarul nr. x/2013.

În motivare, autorul a invocat nulitatea absolută a hotărârii atacate pentru a fi fost dată de un judecător care, ulterior soluționării cauzei, a fost cercetat penal de Direcția Națională Anticorupție pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, împotriva lui dispunându-se măsura controlului judiciar și fiind suspendat din funcție de Consiliul Superior al Magistraturii.

În drept, a invocat art. 322 pct. 1, 2, 4 și 7 C. proc. civ. și art. 6 C.E.D.O.

La 27 februarie 2017 intimata B. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Înalta Curte a rămas în pronunțare pe excepția necompetenței sale materiale în soluționarea cererii de revizuire, reținând următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 323 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere".

În speță, hotărârea a cărei revizuire se cere a fost pronunțată de Judecătoria Sinaia, aceasta fiind efectiv contestată de către revizuent, care nu a invocat niciun motiv distinct referitor la hotărârile pronunțate în celelalte cicluri procesuale; ca atare, competența soluționării căii extraordinare de atac de retractare aparține Judecătoria Sinaia, având în vedere că revizuentul nu a dezvoltat critici care să poată fi încadrate pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. și care să determine eventual o competență materială diferită de cea a primei instanțe.

În considerarea celor anterior expuse, Înalta Curte reține că în mod greșit revizuentul A. a îndreptat către instanța supremă cererea de revizuire formulată împotriva sentinței civile nr. 82 din 30 ianuarie 2014 a Judecătoriei Sinaia, competența soluționării acesteia revenind instanței care a pronunțat-o, în conformitate cu dispozițiile art. 323 alin. (1) C. proc. civ., argumente în considerarea cărora va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sinaia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și în consecință:

Declină în favoarea Judecătoriei Sinaia competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva sentinței civile nr. 82 din 30 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria Sinaia în dosarul nr. x/2013.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 07 martie 2017.