ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 406/2020

Asupra contestației de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 102/2020 din data de 25 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a fost admisă cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare americane- Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Sud al Statului California, în dosarul nr. x, privind pe cetățeanul român A., în vederea judecării pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1- Capătul de acuzare 1 - conspirație la aducerea unor migranți în scopul obținerii unui câștig financiar, cu încălcarea prevederilor din Titlul 8 din Codul Statelor Unite ale Americii, Secțiunea 1324 (a) (l) (A) (i), (a) (l) (A) (v) (I) și (a) (l) (B) (i), care prevăd o pedeapsă maximă de 10 ani închisoare.

2 - Capetele de acuzare 2-6: trafic de migranți - aducerea de migranți nedocumentați în S.U.A. în scopul obținerii unui câștig financiar cu încălcarea prevederilor din Titlul 8 al Codului S.U.A., Secțiunea 1324 (a) (2) (B) (ii) și Titlul 18 al Codului S.U.A., Secțiunea 2, care prevăd o pedeapsă maximă de 10 ani închisoare pentru prima și a doua infracțiune și câte 15 ani închisoare pentru fiecare infracțiune suplimentară.

A dispus extrădarea persoanei extrădabile, cu respectarea regulii specialității prevăzute de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

În baza art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 republicată a revocat măsura controlului judiciar dispusă prin încheierea nr. 48 din data de 14 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia nr. 367 din 23 iunie 2020, pronunțată de ÎCCJ în Dosarul nr. x/2020.

A dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării pe o durată de 30 zile, începând cu data de 25 iunie 2020 până la data de 24 iulie 2020, inclusiv.

A dispus emiterea mandatului de arestare.

În acest sens, s-a reținut că la data de 14 iunie 2020 s-a înregistrat adresa din 14 iunie 2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova cu propunerea de luare a măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile A., căutată pentru arestare în vederea extrădării în Statele Unite ale Americii pentru următoarele:

Capătul de acuzare 1: - infracțiunile de conspirație la aducerea unor migranți în scopul obținerii unui câștig financiar, cu încălcarea prevederilor din Titlul 8 din Codul Statelor Unite ale Americii, Secțiunea 1324 (a) (l) (A) (i), (a) (l) (A) (v) (I) și (a) (l) (B) (i), care prevăd o pedeapsă maximă de 10 ani închisoare.

Capetele de acuzare 2 - 6: - infracțiunile de trafic de migranți - aducerea de migranți nedocumentați în SUA în scopul obținerii unui câștig financiar cu încălcarea prevederilor din Titlul 8 al Codului SUA, Secțiunea 1324 (a) (2) (B) (ii) și Titlul 18 al Codului S.U.A., Secțiunea 2, care prevăd o pedeapsă maximă de 10 ani închisoare pentru prima și a doua infracțiune și câte 15 ani închisoare pentru fiecare infracțiune suplimentară, constând în aceea că:

Capătul de acuzare 2: - în jurul datei de 4 decembrie 2013, în Districtul de Sud al Statului California și în alte părți, inculpatul A., cu intenția de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-știință, ignorând faptul că migrantul B. nu a obținut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în S.U.A., l-a introdus pe acesta în SUA, cu scopul de a obține un avantaj comercial sau un câștig personal.

Capătul de acuzare 3: - în jurul datei de 4 decembrie 2013, în Districtul de Sud al Statului California și în alte părți, inculpatul A., cu intenția de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-știință, ignorând faptul că migrantul C. nu a obținut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în SUA, l-a introdus pe acesta în SUA, cu scopul de a obține un avantaj comercial sau un câștig personal.

Capătul de acuzare 4: - în jurul datei de 5 ianuarie 2014, în Districtul de Sud al Statului California și în alte părți, inculpatul A., cu intenția de a încălca legile de imigrare ale S.U.A., cu bună-știință, ignorând faptul că migrantul D. nu a obținut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în SUA, l-a introdus pe acesta în SUA, cu scopul de a obține un avantaj comercial sau un câștig personal.

Capătul de acuzare 5: - în jurul datei de 24 ianuarie 2014, în Districtul de Sud al Statului California și în alte părți, inculpatul A., cu intenția de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-știință, ignorând faptul că migrantul E. nu a obținut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în SUA, l-a introdus pe acesta în SUA, cu scopul de a obține un avantaj comercial sau un câștig personal.

Capătul de acuzare 6: - în jurul datei de 3 august 2017, în Districtul de Sud al Statului California și în alte părți, inculpatul A., cu intenția de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-știință, ignorând faptul că migrantul F. nu a obținut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în SUA, l-a introdus pe acesta în SUA, cu scopul de a obține un avantaj comercial sau un câștig personal.

S-a menționat în propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova că prin Ordonanța nr. 21/2020 din 14 iunie 2020, în conformitate cu prevederile art. 45 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus reținerea pe timp de 24 de ore a numitului A., care se află în Centrul de Reținere și Arest Preventiv Dolj cu începere de la data de 14 iunie 2020, ora 01:30 până la 15 iunie 2020, ora 01:30.

La propunere s-au anexat: adresa din 14 iunie 2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Ordonanța de reținere a persoanei extrădabile nr. 21/2020 din 14 iunie 2020, proces-verbal din data de 14 iunie 2020, declarație, informare și adresa Ministerului Justiției nr. x/2020 însoțită de cererea de extrădare și înscrisurile anexate acesteia.

A fost audiată persoana extrădabilă, declarația fiind consemnată în scris și atașată la dosar.

Analizând actele de la dosarul cauzei, Curtea a constatat că, autoritățile judiciare din SUA au emis o cerere de extrădare pe numele cetățeanului român A., formulată în baza mandatului de arestare emis la data de 25.10.2019 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii - Districtul de Sud al Statului California, în dosarul nr. x, căutată pentru arestare în vederea extrădării în Statele Unite ale Americii pentru comiterea infracțiunilor de conspirație la aducerea unor migranți în scopul obținerii unui câștig financiar, cu încălcarea prevederilor din Titlul 8 din Codul Statelor Unite ale Americii, Secțiunea 1324 (a) (l) (A) (i), (a) (l) (A) (v) (I) și (a) (l) (B) (i), și infracțiunilor de trafic de migranți - aducerea de migranți nedocumentați în SUA. în scopul obținerii unui câștig financiar cu încălcarea prevederilor din Titlul 8 al Codului SUA., Secțiunea 1324 (a) (2) (B) (ii) și Titlul 18 al Codului SUA, Secțiunea.

Din descrierea faptelor a rezultat că A., în perioada 21 noiembrie 2012 - 2 februarie 2019, în Districtul de Sud al Statului California și în alte părți, cu intenția de a încălca legile de imigrare ale Statelor Unite, cu bună-știință, ignorând faptul că anumiți migranți nedocumentați nu au obținut o autorizare anterioară de a veni, a intra sau a locui în Statele Unite, a conspirat cu alții ca să aducă în S.U.A. pe următorii cetățeni români:

- în luna decembrie a anului 2013, pe cetățenii români E., G. și un copil minor;

- în jurul datei de 5 ianuarie 2014 a înlesnit intrarea ilegală în S.U.A., aproape de Calexico, Statul California, a cetățenilor români D.V., G.G.M. și I.B.C.;

- în luna iulie 2018, a făcut aranjamente ca un coconspirator să-l ajute pe H. și familia lui, cetățeni români, să intre ilegal în S.U.A., lângă punctul de control de trecere frontieră din Ysidoro, Statul California;

- în luna august 2018, în schimbul sumei de 5000 USD, a făcut aranjamente ca un coconspirator să-l ajute pe F. și familia lui, cetățeni români, să intre ilegal în S.U.A., în apropierea punctului de control trecere frontieră din Calexico, Statul California;

- în luna septembrie 2018, în schimbul sumei de 3000 USD, a făcut aranjamente ca un coconspirator să-i ajute pe I. și J., cetățeni români, să intre ilegal în S.U.A. în apropierea Rio Grande City, statul Texas;

- la începutul lunii februarie 2019, a aranjat ca un coconspirator - K. să se întâlnească cu 7 cetățeni români în Canada pentru a discuta cum ar putea fi aduși ilegal în S.U.A.;

- în jurul datei de 2 februarie 2019, la indicațiile sale, coconspiratorul K. a călăuzit 7 cetățeni români, pe jos, dintr-un loc aflat în Canada într-un loc în nordul statului Vermont, în S.U.A.;

- în jurul datei de 4 decembrie 2013, în Districtul de Sud al Statului California și în alte părți, inculpatul A., cu intenția de a încălca legile de imigrare ale S.U.A., cu bună-știință, ignorând faptul că migrantul B. nu a obținut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în S.U.A., l-a introdus pe acesta în S.U.A., cu scopul de a obține un avantaj comercial sau un câștig personal.

De asemenea, în jurul datei de 4 decembrie 2013, în Districtul de Sud al Statului California și în alte părți, persona extrădabilă A., cu intenția de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-știință, ignorând faptul că migrantul C. nu a obținut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în S.U.A., l-a introdus pe acesta în SUA, cu scopul de a obține un avantaj comercial sau un câștig personal.

Mai mult, în jurul datei de 5 ianuarie 2014, în Districtul de Sud al Statului California și în alte părți, inculpatul A., cu intenția de a încălca legile de imigrare ale S.U.A., cu bună-știință, ignorând faptul că migrantul D. nu a obținut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în S.U.A., l-a introdus pe acesta în SUA., cu scopul de a obține un avantaj comercial sau un câștig personal.

În jurul datei de 24 ianuarie 2014, în Districtul de Sud al Statului California și în alte părți, inculpatul A., cu intenția de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-știință, ignorând faptul că migrantul E. nu a obținut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în S.U.A., l-a introdus pe acesta în SUA., cu scopul de a obține un avantaj comercial sau un câștig personal.

Totodată, în jurul datei de 3 august 2017, în Districtul de Sud al Statului California și în alte părți, inculpatul A., cu intenția de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-știință, ignorând faptul că migrantul F. nu a obținut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în SUA., l-a introdus pe acesta în SUA., cu scopul de a obține un avantaj comercial sau un câștig personal.

Prin Încheierea nr. 48 din data de 14 iunie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2020 s-a respins propunerea de arestare provizorie a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 30 de zile față de persoana extrădabilă A., începând cu data de 14 iunie 2020, încheiere definitivă prin Decizia nr. 367 din 23 iunie 2020, pronunțată de ÎCCJ în Dosarul nr. x/2020

În ședința publică din 25 iunie 2020 s-a procedat la audierea persoanei extrădabile A., aceasta declarând că nu este de acord cu extrădarea voluntară, arătând că a fost deja judecat de instanțele din România pentru aceleași fapte și a menționat expres că, în cazul în care se va admite cererea de extrădare, nu renunță la regula specialității.

Curtea a constatat că cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare americane cuprinde informațiile prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, este admisibilă, fiind îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 2 din același tratat privind pedepsirea infracțiunilor reținute în sarcina persoanei extrădabile, faptele fiind prevăzute de legea ambelor părți și fiind sancționate cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an.

Susținerile persoanei extrădabile în sensul că în legislația română a existat un text de lege care a avut ca scop protejarea, inclusiv a controlului frontierei de stat a unui stat străin, respectiv art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 112/2001, dar că acesta a fost abrogat și, în consecință, nu ar fi îndeplinită condiția dublei condamnări, nu pot fi reținute.

Astfel, procesul de analiză a respectării condiției dublei incriminări, implică o anumită flexibilitate, în sensul de a aprecia dacă elementele de fapt care stau la baza infracțiunii, astfel cum sunt reglementate în legislația statului solicitant, ar fi pasibile de o sancțiune și pe teritoriul statului solicitat dacă s-ar fi produs pe acest teritoriu.

În aceste condiții Curtea a considerat necesar a se verifica dacă faptele reținute în sarcina persoanei extrădabile și pentru care se desfășoară urmărirea penală de autoritățile americane (faptele menționate anterior) ar fi pasibile de sancțiune penală și pe teritoriul României, dacă s-ar fi produs pe acest teritoriu.

În speță, persoana extrădabilă este acuzată că a desfășurat activități menite să asigure intrarea ilegală în Statele Unite ale Americii a mai multor cetățeni români, iar art. 263 alin. (1) din C. pen., incriminează traficul de migranți, constând în racolarea, îndrumarea, călăuzirea, transportarea, transferarea sau adăpostirea unei persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României.

De altfel, infracțiunile la regimul frontierei de stat sunt prin specificul lor marcate de protecția granițelor proprii, fiind normal ca legislația internă a unui stat care sancționează abateri de la regimul frontierei de stat să se refere la frontiera propriului stat. Astfel, statul român pentru a-și proteja propriile frontiere de stat incriminează fapte identice cu cele de care este acuzată persoana extrădabilă că ar fi comis în Statele Unite ale Americii.

Prin urmare, cât timp statul român incriminează fapte identice pentru a-și proteja aceleași valori situate pe teritoriul său, condiția dublei incriminări trebuie considerată ca îndeplinită în cazul traficului de migranți presupus a fi săvârșit cu privire la frontiera Statelor Unite ale Americii, deoarece traficul de migranți ar fi pasibil de o sancțiune penală pe teritoriul României, conform art. 263 din C. pen., dacă ar fi fost săvârșit cu privire la frontiera de stat a României.

Curtea a mai apreciat că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile art. 5 din tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, pentru a refuza extrădarea, deoarece faptele pentru care inculpatul a fost achitat prin Sentința penală nr. 940 din 8 iulie 2014 a Curții de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 1080 din 23 iulie 2015, viza perioada 2011 - 2012, iar faptele pentru care s-a solicitat extrădarea vizează perioada 2013 - 2019, nefiind în discuție aceleași fapte.

De asemenea, susținerile persoanei extrădabile, în sensul că este nevinovată și că nu ar exista probe cu privire la acuzațiile ce i se aduc, exced acestei proceduri, art. 52 alin. (2) din Legea 304/2002 republicată, dispunând următoarele:

"Curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării".

Pe de altă parte, Curtea a constatat că nu există niciunul din celelalte motive de refuz obligatoriu la extrădare prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 sau de Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

În raport cu dispozițiile din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, extrădarea nu poate fi refuzată pe considerentul cetățeniei persoanei extrădabile, astfel încât nu mai este necesar să fie îndeplinite condițiile suplimentare prevăzute de art. 20 alin. (2) din Legea 302/2004, ce reglementează garanția că, în caz de condamnare în SUA, persoana extrădabilă să fie trimisă în România pentru a executa pedeapsa.

Împotriva Sentinței penale nr. 102/2020 din data de 25 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a declarat contestație persoana extrădabilă A.

Analizând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată următoarele:

Prealabil, Înalta Curte va analiza primul motiv invocat de apărătorul ales, respectiv nulitatea absolută a Sentinței penale nr. 102/2020 din data de 25 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

În argumentare, apărarea a menționat că au fost încălcate dispozițiile art. 42 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 și ale art. 43 alin. (3) din același act normativ. A invocat faptul că încheierea prin care a fost respinsă propunerea parchetului de arestare provizorie a fost pronunțată de președintele completului de judecată L., în cauza nr. 541/54/2020/a1, iar ulterior, cererea de extrădare a fost analizată și admisă de către un alt judecător din cadrul Curții de Apel Craiova, respectiv de președintele de complet M..

În acest sens, Înalta Curte reține că art. 42 alin. 3 din Legea nr. 302/2004 prevede că:, Cererea de arestare provizorie în vederea extrădării și cererea de extrădare se soluționează de un complet format dintr-un judecător al secției penale a curții de apel competente" iar art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 prevede că: arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune și este prelungită de același complet învestit cu soluționarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii să poată depăși 180 de zile.

Față de aspectele invocate de apărătorul ales și în raport cu textele legale precitate, Înalta Curte constată că la dosarul Curții de Apel Craiova, la fila x, se află procesul-verbal încheiat la data de 14 iunie 2020, din care reiese că la data menționată s-a primit cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare americane, privind pe persoana extrădabilă A., dosar ce a fost repartizat aleatoriu completului condus de domnul judecător M.. Totodată, în cuprinsul procesului-verbal se menționează că, întrucât, s-a acordat termen la data de 14 iunie 2020, duminică, pentru soluționarea propunerii de arestare preventivă, deoarece măsura preventivă a reținerii expira la data de 15 iunie 2020, s-a dispus înlocuirea domnului judecător M. cu primul judecător de pe lista de permanență aferentă datei de 14 iunie 2020, respectiv cu domnul judecător L., în conformitate cu prevederile art. 110 alin. (8) din ROI.

În acest context, existând un motiv ce reclama urgența, s-a procedat în conformitate cu prevederile art. 110 alin. (8) din ROI, astfel că Înalta Curte nu poate reține că ar fi incident vreun caz de nulitatea absolută.

Pe fondul cauzei, motivul principal invocat în susținerea contestației este acela că nu este îndeplinită condiția dublei incriminări, având în vedere că, infracțiunea de trafic de migranți, pentru care este cercetată în prezent persoana extrădabilă A. nu are corespondent în dispozițiile art. 263 din C. pen. român. Or, deși, în legislația română a existat un text de lege care a avut drept scop protejarea inclusiv a controlului frontierei de stat a unui stat străin, concretizat în art. 2 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 112/2001, acesta a fost abrogat. Prin urmare, apărarea a susținut că, atâta timp cât în dispozițiile art. 263 din C. pen. se reglementează trecerea frauduloasă a frontierei statului român nu există o echivalență între această infracțiune și cea pentru care persoana extrădabilă este cercetată, aceea de a fi acordat sprijin unor persoane să treacă fraudulos frontiera unui stat străin.

Față de acest aspect, completul de la Înalta Curte învestit cu prezenta cauza face trimitere la practica completului, respectiv la considerentele Deciziei nr. 348/A din data de 7 noiembrie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019 care au fundamentat soluția dată în acea cauză.

Înalta Curte reține că faptele pentru care se solicită extrădarea, pentru a fi cercetată persoana extrădabilă A., de autoritățile judiciare americane, Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Sud al Statului California, se circumscriu infracțiunii de trafic de migranți.

În acest sens, Înalta Curte observă că potrivit legislației din România fapta pentru care urmează a fi cercetată persoana extrădabilă nu are o corespondență perfectă între toate elementele componente ale infracțiunii, în sensul că frontiera trecută de acesta cu migranții a fost frontiera statului american, însă procesul de conversie implică o anumita flexibilitate în cadrul căreia fapta respectivă este examinată prin trimitere la infracțiunile disponibile în statul de executare.

Astfel, în cauza Jozef Grundza contra Cehiei - cauza C-289/15, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat:

"Condiția dublei incriminări trebuie considerată îndeplinită în cazul în care elementele de fapt care stau la baza infracțiunii, astfel cum sunt reflectate în hotărârea judecătorească pronunțată de autoritatea competentă din statul emitent, ar fi pasibile, ca atare, de o sancțiune penală și pe teritoriul statului de executare dacă s-ar fi produs pe acest teritoriu." Or, în considerentele hotărârii în Cauza Jozef Grundza contra Cehiei s-a precizat că: "Astfel cum reiese din chiar modul de redactare a acestui articol 7 alin. (3), condiția necesară și suficientă pentru aprecierea dublei incriminări este ca faptele pentru care s-a pronunțat pedeapsa în statul emitent să constituie infracțiune și în statul de executare. Prin urmare, nu este necesar ca infracțiunile să fie identice în cele două state membre vizate.

Această interpretare este confirmată de termenii "oricare ar fi elementele constitutive ale acesteia și oricum ar fi descrisă" infracțiunea în statul de executare, de unde reiese cu claritate, (...), că o corespondență perfectă nu este necesară nici între elementele constitutive ale infracțiunii, astfel cum este descrisă de dreptul statului emitent și de cel al statului de executare, nici în denumirea sau în clasificarea acestei infracțiuni potrivit legislațiilor naționale respective.

Prin urmare, această dispoziție consacră o abordare flexibilă din partea autorității competente din statul de executare cu ocazia aprecierii condiției dublei incriminări, atât în ceea ce privește elementele constitutive ale infracțiunii, cât și descrierea acesteia.

În acest sens, elementul relevant pentru aprecierea dublei incriminări constă, potrivit chiar textului articolului 7 alin. (3) din Decizia-cadru 2008/909, în corespondența dintre, pe de o parte, elementele de fapt care stau la baza infracțiunii, astfel cum sunt reflectate în hotărârea judecătorească pronunțată în statul emitent, și, pe de altă parte, definirea infracțiunii conform legislației statului de executare.

Rezultă din considerațiile care precedă că, în cadrul aprecierii dublei incriminări, autorității competente din statul de executare îi revine sarcina de a verifica dacă elementele de fapt care stau la baza infracțiunii, astfel cum sunt reflectate în hotărârea judecătorească pronunțată de autoritatea competentă din statul emitent, ar fi de asemenea, ca atare, în ipoteza în care ar fi avut loc pe teritoriul statului de executare, pasibile de o sancțiune penală pe acest teritoriu".

Astfel, din această perspectivă, Înalta Curte consideră că este necesar a se verifica dacă faptele de care este acuzată persoana extrădabilă și care sunt sancționate de autoritățile americane ar fi pasibile de o sancțiune penală și pe teritoriul României, dacă s-ar fi produs pe acest teritoriu.

În aceste condiții, Înalta Curte reține, pe de o parte, că faptele pentru care persoana extrădabilă A. este cercetată, constau în încălcarea legilor de imigrare ale S.U.A, cu intenție, în sensul că a introdus pe teritoriul acestui stat mai multe persoane, ignorând faptul că migranții nu au obținut autorizarea anterioară, cu scopul de a obține un avantaj comercial sau un câștig personal.

Pe de altă parte, potrivit art. 263 alin. (1) din C. pen., traficul de migranți este incriminat în legislația românească și este fapta ce constă în racolarea, îndrumarea, călăuzirea, transportarea, transferarea sau adăpostirea unei persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României.

Or, infracțiunile la regimul frontierii de stat sunt prin specificul lor marcate de protecția granițelor proprii, având un caracter teritorial. Este normal că legislația internă care sancționează abateri de la regimul frontierii de stat să se refere la frontiera propriului stat. Astfel, statul român, pentru a-și proteja propriile frontiere de stat, incriminează fapte identice cu cele presupus comise de persoana extrădabilă. Astfel, statul român, incriminează fapte identice pentru a-și proteja aceleași valori situate pe teritoriul său.

În această ordine de idei, Înalta Curte apreciază ca fiind îndeplinită condiția dublei incriminări în cazul traficului de migranți presupus a fi săvârșit cu privire la frontiera Statelor Unite ale Americii, fapta reținută în sarcina persoanei extrădabilă A. având corespondent în legislația penală română, aceasta realizând conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 263 din C. pen.

Cât privește celelalte condiții necesare pentru a se admite cererea de extrădare, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite.

Astfel, în analiza condițiilor pentru extrădare prevăzute în Legea nr. 302/2004, republicată și art. 1 - 23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, Înalta Curte constată că, în mod corect prima instanță a constatat că, în cauză, sunt întrunite condițiile extrădării privind pe persoana extrădabilă A., reținându-se, în concret, următoarele:

- persoana extrădabilă A. are cetățenia română;

- raportat la dispozițiile art. 3 din Tratatul bilateral este îndeplinită condiția reciprocității prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004;

- între România și Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare semnat la București la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008,

- cererea de extrădare și documentația aferentă au fost transmise, prin intermediul Ministerului Justiției, de către autoritățile judiciare americane, în conformitate cu dispozițiile legale în materie, fiind atașate documentele prevăzute de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română;

- din datele deținute rezultă că nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 republicată;

- nu este incident niciunul din motivele obligatorii sau opționale de refuz privind extrădarea, prevăzute în art. 21 și 22 din Legea nr. 302/2004 republicată;

- faptele de care este acuzată persoana extrădabilă au corespondent în legea penală română, fiind incriminate de disp. art. 263 alin. (1) din C. pen.

- faptele anterior menționate sunt sancționate de legea penală a ambelor state cu pedepse mai mari de 1 an închisoare, fiind, așadar, îndeplinită condiția prevăzută de art. 2 alin. (1) din Tratat.

De altfel, Înalta Curte nu poate reține nici critica apărătorului ales care a arătat că persoana extrădabilă a fost deja judecată de instanțele din România pentru aceleași fapte, deoarece, în acord cu prima instanță, constată că faptele pentru care inculpatul a fost achitat prin Sentința penală nr. 940 din 8 iulie 2014 a Curții de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 1080 din 23 iulie 2015, viza perioada 2011 - 2012, iar faptele pentru care s-a solicitat extrădarea vizează perioada 2013 - 2019, nefiind în discuție aceleași fapte.

În concluzie, instanța de control judiciar constată că, în mod legal și temeinic motivat, prima instanță a constatat ca fiind întrunite condițiile extrădării, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 modificată și în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 și art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 și a admis cererea de extrădare formulată de S.U.A., dispunând extrădarea și predarea către autoritățile judiciare americane a persoanei extrădabile A..

Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinței penale nr. 102/2020 din data de 25 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinței penale nr. 102/2020 din data de 25 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 9 iulie 2020.

GGC - LM