ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 815/2020
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 815/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra cauzei penale de față;
În baza actelor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 207 din data de 24 noiembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 au fost constatate condițiile extrădării privind pe persoana extrădabilă A.
În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 a fost admisă cererea de extrădare formulată de autoritățile americane la data de 13.11.2020 în vederea judecării cetățeanului român A. de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico în Dosarul nr. x WJ pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului după comiterea faptei (capul de acuzare nr. 5) prev. de Titlul 18, Secțiunea 3 din Codul Statelor Unite.
S-a dispus extrădarea persoanei extrădabile, cu respectarea regulii specialității prev. de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
A fost menținută măsura arestării provizorii în vederea extrădării pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 07.12.2020 până la data de 05.01.2021, inclusiv.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a arătat că a fost învestită cu o procedură de extrădare a unui cetățean român, supusă condițiilor prevăzute de Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008 și art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004.
În cuprinsul cererii de extrădare se arată că autoritățile americane solicită extrădarea cetățeanului român A. pentru a fi judecat de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico în Dosarul nr. x WJ pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului după comiterea faptei, faptă prevăzută și pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, Secțiunea 3.
În cauză a fost emis Rechizitoriul suplimentar înlocuitor în Dosarul nr. x WJ, înregistrat la data de 24.09.2019 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico, în care A. este inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului după comiterea faptei (capul de acuzare nr. 5), faptă prevăzută și pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, Secțiunea 3.
S-a arătat că la data de 12.08.2019 a fost emis un mandat de arestare pe numele cetățeanului român A. în baza unei plângeri penale, iar la data de 24.09.2019 un al doilea mandat de arestare în baza rechizitoriului suplimentar înlocuitor înregistrat în acest caz.
Din descrierea faptelor rezultă că autoritățile de aplicare a legii din Statele Unite au desfășurat o investigație privitoare la o conspirație de fraudă cu dispozitive de acces comisă de cetățeni români aflați în Statele Unite. Participanții din această schemă (co-conspiratorii) s-au implicat în skimming la ATM-uri, când au plasat "un dispozitiv de skimming" la un ATM pentru a înregistra informațiile de pe un card de ATM când victime nebănuitoare își introduceau cardul de ATM pentru a efectua retrageri în numerar. Co-conspiratorii s-au deplasat în mai multe orașe din statul New Mexico pentru a plasa dispozitive de skimming la ATM-urile mai multor bănci. După ce dispozitivele de skimming înregistrau informațiile de la victime, co-conspiratorii transferau aceste informații pe dispozitive de acces contrafăcute pe care apoi le foloseau ca să efectueze retrageri în numerar din conturile bancare ale victimelor. După aceea, co-conspiratorii depuneau sumele de bani în conturi bancare controlate de co-conspiratori. Co-conspiratorii au fost arestați având asupra lor aproximativ 32 de carduri ATM contrafăcute. Investigația a stabilit până în prezent un prejudiciu de peste 170.000 USD ca urmare a conspirației.
Pe parcursul desfășurării schemei, A. a fost prezent în statul New Mexico și l-a ajutat pe un co-conspirator să abandoneze un vehicul folosit la skimming-ul la ATM. La data de 2 februarie 2019, FBI a fost contactat de agenții de aplicare a legii locali cu referire la un SUV x de culoare deschisă care a fost abandonat la adresa New Mexico. Autoritățile locale au estimat că vehiculul a fost abandonat acolo de vreo două săptămâni. În urma analizei înregistrărilor video de supraveghere de la bancă, FBI a stabilit că același vehicul x a fost folosit de RA (abreviat pentru confidențialitate) pentru a plasa un dispozitiv de skimming la un ATM în localitatea Santa Fe, New Mexico la data de 20 ianuarie 2019. Vehiculul a fost percheziționat în baza unui mandat de percheziție și amprentele digitale ridicate de pe parte șoferului l-au indicat pe A.
La data de 20 ianuarie 2019, RA a avut un schimb de mesaje personale pe B. cu un utilizator care a folosit numele de utilizator mashicahugoboss. Printre multiple apeluri telefonice pe B. efectuate la 20 ianuarie 2019, mashicahugoboss i-a trimis un mesaj lui RA în care se specifică "x". Această adresă se află la aproximativ 49 m de locul unde a fost abandonat vehiculul x. În baza unui mandat de percheziție pentru contul de B. mashicahugoboss, s-a stabilit că acest cont era controlat de A.. Mai multe fotografii din cont se potrivesc cu fotografia lui A. de pe permisul de conducere emis în statul California.
În baza acestor informații, A. a fost inculpat pentru favorizarea infractorului după comiterea faptei, deoarece el i-a pus la dispoziție lui RA locul unde RA poate să abandoneze vehiculul incriminat folosit la comiterea conspirației și pentru că că l-a ajutat pe RA să părăsească locul unde a fost abandonat vehiculul.
La data de 10 septembrie 2019, A. a fost arestat în localitatea Columbus, statul Ohio și eliberat în așteptarea procesului cu condiția ca în ziua următoare să se prezinte la serviciul de probațiune. El nu s-a prezentat și nici nu a răspuns la încercările autorităților de aplicare a legii de a-l contacta.
În ședința publică din 24 noiembrie 2020 s-a procedat la audierea persoanei extrădabile, A., aceasta declarând că nu este de acord cu extrădarea, întrucât familia locuiește în România, recunoaște săvârșirea faptei și dorește să colaboreze cu autoritățile americane, iar dacă va fi condamnat să execute pedeapsa în România.
Curtea de Apel a constatat că cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare americane cuprinde informațiile prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, este admisibilă, fiind îndeplinite și condițiile prev. de art. 2 din același tratat privind pedepsirea infracțiunilor reținute în sarcina persoanei extrădabile, faptele sunt prevăzute de legea ambelor părți, fiind sancționate cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an.
Pe de altă parte, s-a constatat că nu există niciunul dintre motivele de refuz obligatoriu la extrădare prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 sau de Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii.
În raport de dispozițiile din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii extrădarea nu poate fi refuzată pe considerentul cetățeniei persoanei extrădabile, astfel încât nu mai este necesar a fi îndeplinite condițiile suplimentare prevăzute de art. 20 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, ce reglementează garanția că, în caz de condamnare în Statele Unite ale Americii, persoana extrădabilă să fie trimisă în România pentru a executa pedeapsa.
Împotriva Sentinței penale nr. 207 din data de 24 noiembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, în termen legal, persoana extrădabilă A. a formulat contestația de față, solicitând admiterea contestației, desființarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de extrădare.
Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinței penale nr. 207 din data de 24 noiembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, atât în raport, cu susținerile apărătorului, cât și cu conținutul actelor și lucrărilor din dosar, constată că aceasta este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prioritar analizei motivelor invocate, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 111 din data de 21 mai 2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite, semnat la București la 10 septembrie 2007.
Pe de altă parte, Înalta Curte constată că potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 (republicată), dispozițiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române. De asemenea, conform art. 4, rezultă că Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaționale la care România este parte în situațiile nereglementate.
Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004 (republicată), statuează că în situația în care prin legea de cooperare judiciară internațională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate se îndeplinesc, conform normelor române de drept procesual penal.
Astfel, s-a reținut că la data de 18.09.2020 s-a înregistrat Adresa nr. x/2020 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova cu propunerea de luare a măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile A., cercetat pentru încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite, în vederea extrădării în SUA.
La propunere s-a anexat: solicitarea autorităților din S.U.A, cererea formulată de luare a măsurii arestului preventiv în vederea extrădării, copia adresei Biroului Național Interpol, traducerea în limba română, proces-verbal de identificare, ordonanța de reținere, declarația persoanei solicitate.
Prin încheierea nr. 77 din 19.09.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2020 s-a dispus arestarea provizorie cu o durată de 15 zile, începând cu data de 19.09.2020 până la 03.10.2020, inclusiv, s-a acordat termen în vederea înaintării cererii de extrădare și s-a emis adresă către Ministerul Justiției - Serviciul Cooperare judiciară internațională în materie penală pentru a comunica cererea de extrădare formulată în scris de către statul solicitant împreună cu informațiile prevăzute de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
Prin Încheierea nr. 84 din data de 02.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2019 a fost menținută arestarea provizorie pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 04.10.2020 până la 02.11.2020, inclusiv și ulterior până la data de 16.11.2020, inclusiv.
La data de 16.11.2020 Ministerul Justiției a înaintat atât instanței, cât și Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în copie, cererea de extrădare formulată de Statele Unite ale Americii, la care au fost anexate:
- Nota verbală nr. 326 din data de 13 noiembrie 2020 emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii la București înregistrată Ia Ministerul Justiției Ia data de 1 3 noiembrie 2020, prin care se solicită extrădarea cetățeanului român;
- certificat emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 9 noiembrie 2020;
- certificat emis la data de 9 noiembrie 2020 de către doamna C. director asociat în cadrul Oficiului pentru Afaceri Internaționale al Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii;
- declarația sub jurământ, în susținerea cererii de extrădare a domnului D., procuror în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico din data de 5 noiembrie 2020;
- rechizitoriu suplimentar înlocuitor emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite, Districtul din New Mexico în cauza cu numărul x;
- mandat de arestare emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico la data de 8 decembrie 2019 în dosarul cu nr. x;
- dispozițiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii;
- fotografiile cetățeanului român;
- declarația în sprijinul cererii de extrădare formulată la data de 5 noiembrie 2020 de către domnul E., agent special, Biroul Federal de Investigații.
Ulterior, la data de 20.11.2020 Ministerul Justiției a transmis un set de documente suplimentare la cererea de extrădare, respectiv:
- certificat emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 13 noiembrie 2020;
- declarația suplimentară sub jurământ, în susținerea cererii de extrădare a domnului D., procuror în cadrul Biroului de procuratură al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico din data de 12.11.2020;
- mandat de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico la data de 24.09.2019 în Dosarul nr. x;
- ordin prin care se permite dezvăluirea mandatului de arestare sigilat din data de 12.11.2020 emis în Dosarul nr. x WJ.
Înalta Curte constată că infracțiunea de care este acuzată persoana extrădabilă, astfel cum au fost descrisă în documentele înaintate de autoritățile americane, favorizarea infractorului după comiterea faptei (capul de acuzare nr. 5) prev. de Titlul 18, Secțiunea 3 din Codul Statelor Unite are corespondent în legea română.
De asemenea, infracțiunea pentru care este cercetată persoana extrădabilă este pedepsită, atât în statul solicitant, cât și în statul solicitat, cu pedeapsa închisorii mai mare de 1 an.
Se constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile extrădării și a dispus extrădarea persoanei solicitate, cu respectarea regulii specialității, prevăzută de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008 în vederea judecării cetățeanului român A. de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico în Dosarul nr. x WJ pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului după comiterea faptei (capul de acuzare nr. 5) prev. de Titlul 18, Secțiunea 3 din Codul Statelor Unite.
Totodată, în cadru acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.
Persoana extrădabilă nu a formulat obiecțiuni la identitate și nici nu au fost învederate până în prezent împrejurări care să se circumscrie motivelor de refuz al extrădării prevăzute de lege.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate. De asemenea, între Statele Unite ale Americii și România există un tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
Conform art. 1 al Tratatului, părțile convin să-și extrădeze reciproc, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.
Totodată, în art. 4 - 7 din Tratat sunt menționate situațiile în care extrădarea solicitată de una dintre părți poate fi refuzată, precum și motivele care nu pot justifica respingerea unei cereri de extrădare.
Raportat la articolele menționate din cuprinsul Tratatului, Înalta Curte constată că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 4 - 7 ale acestuia.
Astfel, faptele de care este acuzat numitul A. nu reprezintă infracțiuni politice sau militare, acesta nu a fost condamnat sau achitat în România pentru aceste fapte, nu a intervenit prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile respective, iar persoana extrădabilă nu riscă aplicarea pedepsei capitale în caz de admitere a extrădării.
Circumstanțele personale invocate de persoana extrădabilă A., că are cinci copiii nu pot fi apreciate condiții facultative de refuz.
Art. 12 din Legea nr. 111/2011 prevede că în caz de urgență, statul solicitant poate cere arestarea provizorie a persoanei căutate, în așteptarea cererii de extrădare și a documentelor anexate acesteia.
Înalta Curte reține că necesitatea luării celei mai severe măsuri preventive este impusă și prin raportare la exigențele art. 223 alin. (2) C. proc. pen. - aplicabil în temeiul art. 7 din Legea nr. 302/2004 modificată.
În context, măsura arestării provizorii este necesară pentru a împiedica sustragerea persoanei extrădabile de la această procedură, față de circumstanțele concrete ale cauzei și în lipsa unor elemente concrete, în raport, cu care să se aprecieze că o măsură mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului pentru care a fost dispusă.
Opțiunea instanței pentru luarea măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile în vederea predării către autoritățile din Statele Unite ale Americii, iar nu a unei alte măsuri mai blânde a fost determinată de caracterul urgent și de necesitatea împiedicării sustragerii persoanei solicitate procedurilor judiciare în curs.
În aceste condiții, Înalta Curte constată că sentința contestată este legală și temeinică, în cauză fiind îndeplinite condițiile pentru extrădare prevăzute de Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii și că motivele de opoziție invocate de persoana extrădabilă A. sunt neîntemeiate.
Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. contestatorul persoană extrădabilă va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul, în sumă de 964 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinței penale nr. 207 din data de 24 noiembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoana extrădabilă, în sumă de 964 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 decembrie 2020.