ÎCCJ, decizie (scj.ro #85428)

Taxă

pe valoare adăugată. Bunuri importate în sistem de leasing

Scutirea de taxe vamale a operațiunilor de leasing, conform Ordonanței

Guvernului nr.51/1997, nu atrage și scutirea de plată a TVA datorată în baza

Ordonanței Guvernului nr.3/1992.

Decizia

nr.291 din 30 ianuarie 2002

Reclamanta Societatea Comercială  „P” a solicitat anularea pct.2 lit.b din

procesul-verbal de control nr.2664 din 4 mai 1999 întocmit de Garda Financiară

– Secția Dâmbovița și a deciziei nr.102 din 17 ianuarie 2000 emisă de

Ministerul Finanțelor – Direcția Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița,

susținând că, prin aceste acte administrative, nelegal a fost obligată să

plătească statului sumele de 137,593,884 lei reprezentând TVA și 30.270.655 lei

cu titlu de majorări de întârziere aferente ratelor datorate pentru importul

unor bunuri introduse în țară în regim de leasing.

Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și comercial

a admis acțiunea, prin sentința nnr.226 din 11 septembrie

2000, și a anulat actele contestate, reținând că, potrivit Ordonanței

Guvernului nr.51/1997, cu modificările ulterioare, operațiunile de leasing sunt

exonerate de plata TVA.

Au declarat recursuri pârâtele Garda Financiară – Secția Dâmbovița și D.G.F.P.

a județului Dâmbovița.

Recursurile sunt întemeiate.

În baza contractului de leasing din 2 noiembrie 1995, a fost importat

echipament de panificație și patiserie în valoare totală de 616.329,59 DEM,

sumă care trebuia achitată în șase rate semestriale. Modul de determinare a

obligațiilor datorate bugetului de stat pentru primele cinci rate a fost

stabilit prin procesul-verbal încheiat la 6 noiembrie 1998 de organele de

control ale Curții de Conturi.

Pentru ultima rată, în sumă de 625.426.747 lei, reprezentând contravaloarea a

93.710,93 DEM, plătită cu ordinul de plată din 12 ianuarie 1999, în actele de

control, contestate în cauză, s-a reținut că intimata-reclamantă nu a achitat

TVA și în temeiul art.25 lit.D din Ordonanța Guvernului nr.3/1992 republicată,

a fost stabilită obligația de a se vira cu acest titlu la bugetul statului suma

de 137.593.655 lei.

Obligația intimatei-reclamante de a plăti TVA a fost stabilită în conformitate

cu dispozițiile art.25 lit.D/C din Ordonanța Guvernului nr.3/1992 republicată,

astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanțele Guvernului

nr.34/1997 și nr.2/1998 și în care se prevede că plătitorii de TVA au obligația

să achite TVA aferentă bunurilor din import introduse în țară în regim de

leasing.

Instanța de fond nu a avut în vedere aceste dispoziții legale,, invocate în

întâmpinările depuse la dosar de recurentele-pârâte și pe care s-au întemeiat

actele lor de control, considerând eronat că intimata reclamantă beneficiază de

scutire de plata TVA aferentă ratelor de leasing în baza Ordonanței Guvernului

nr.51/1997.

Potrivit art.25 din Ordonanța Guvernului nr.51/1997, bunurile mobile importate

în scopul utilizării în sistem de leasing se încadrează în regimul vamal de

admitere temporară pe toată durata contractului de lasing, cu exonerarea totală

de plată a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garanțiilor

vamale.

Pentru bunurile importate în sistem de leasing a fost astfel instituit un regim

vamal suspensiv, care are ca efect suspendarea plății drepturilor de import

până la termenul fixat de închidere a operațiunii de import.

A fost exonerată de plata drepturilor de import numai operațiunea de import

temporar, în care decizia de import este condiționată de evenimente ulterioare introducerii

bunurilor în țară.

Această reglementare are un obiect diferit de cea cuprinsă  în Ordonanța

Guvernului nr.3/1992, referitoare la TVA și care, se aplică tuturor

utilizatorilor de bunuri în sitem de leasing, indiferent dacă operațiunea a

fost încheiată cu locatori și finanțatori români sau străini.

În reglementarea dată prin Ordonanța Guvernului nr.3/1992, baza de calcul a TVA

nu este valoarea în vamă a bunului importat, ci rata de leasing, ca redevență

plătită de utilizatorul român pentru folosința mașinilor, utilajelor,

mijloacelor de transport importate.

În consecință, instanța de fond a exonerat greșit societatea intimată de plata

TVA aferentă ultimei rate de leasing, confundând operațiunea de import cu cea de

leasing, care reprezintă un contract de finanțare și de închiriere de bunuri.

S-au admis ambele recursuri și s-a modificat hotărârea instanței de fond, în

sensul că s-a respins acțiunea.