ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 624/2020

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 septembrie 2019 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în Dosarul nr. x/2019, a fost admisă propunerea formulată de Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș, Poliția Municipiului Curtea de Argeș, și, în baza art. 579 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat că bunurile mobile constând în 1 pereche papuci, mărimea 44, de culoare albastră, confecționată din material plastic și uzată și 1 șapcă, confecționată din material textil, verde, uzată, care au aparținut intimatului A., au trecut în patrimoniul statului, urmând a fi valorificate în condițiile legii.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Curtea de Argeș a reținut că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 579 C. proc. pen., având în vedere că, deși prin Ordonanța nr. 1871/P/2015 din 11 octombrie 2016 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș s-a dispus restituirea către proprietar a celor două bunuri, ordonanță care i-a fost înmânată numitului A. sub semnătură la data de 18 decembrie 2018, acesta nu s-a prezentat la unitatea de poliție în termenul de 6 luni prevăzut de lege pentru a le ridica, astfel că respectivele bunuri au trecut în proprietatea statului.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație numitul A., criticând-o pentru nelegalitate.

Prin decizia penală nr. 246 din 13 noiembrie 2019 pronunțată de Tribunalul Argeș, în temeiul art. 597 alin. (7) C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii pronunțate la data de 19 septembrie 2019 de Judecătoria Curtea de Argeș în Dosarul nr. x/2019, reținându-se, în esență, că, deși prin adresa din 13 decembrie 2018, primită la 18 decembrie 2018, a fost invitat să se prezinte la sediul Poliției Municipiului Curtea de Argeș, de luni până vineri, între orele 11:00 - 13.00, pentru a i se restitui următoarele bunuri: 1 pereche de papuci, mărimea 44, de culoare albastră, din material plastic, uzată, și 1 șapcă din material textil, culoare verde, uzată, ce fuseseră ridicate ca mijloace de probă în Dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș și depuse la camera de Corpuri Delicte din cadrul Poliției municipiului Curtea de Argeș, conform dovezii seria x nr. x din 4 august 2016, acesta nu a dat curs invitației, așa încât bunurile în discuție au trecut în proprietatea statului.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație petentul A., solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Argeș, întrucât respectiva hotărâre nu este în conformitate cu realitatea și cu actele depuse la dosar.

Prin Decizia penală nr. 49/C/CC/CP din 24 aprilie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 246 din 13 noiembrie 2019 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. x/2018, reținându-se, în esență, că, în conformitate cu dispozițiile art. 597 alin. (7) și (8) C. proc. pen., această hotărâre este definitivă, nefiind supusă vreunei căi de atac.

Împotriva Deciziei penale nr. 49/C/CC/CP din 24 aprilie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, la data de 9 iunie 2020, a formulat contestație contestatorul A., învederând că din completul de judecată care a pronunțat această hotărâre a făcut parte și un judecător pe care l-a recuzat în toate dosarele aflate pe rolul Curții de Apel Pitești.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. x/2019, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 4 cu termen de judecată la 8 octombrie 2020. La acest termen, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac, învederând că a fost declarată împotriva unei decizii penale definitive.

Examinând contestația formulată de contestatorul A. prin prisma excepției invocate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru motivele arătate în continuare.

Dând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituția României, revizuită, precum și exigențelor determinate prin art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiționată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele și pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.

Așadar, revine părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

În prezenta cauză, Înalta Curte constată că a fost sesizată cu o contestație formulată de contestatorul A. împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Decizia penală nr. 49/C/CC/CP din 24 aprilie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres. Totodată, potrivit art. 4251 alin. (7) C. proc. pen., hotărârea pronunțată în contestație nu este supusă niciunei căi de atac.

În aceste condiții, raportat la dispozițiile legale anterior menționate, se constată că numitul A. a promovat o cale de atac împotriva unei hotărâri pronunțată într-o contestație ce a vizat o altă decizie definitivă, conform art. 597 alin. (8) C. proc. pen., învestind Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea acesteia, deși nu întrunește cerințele legale.

Or, atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea exercitării unei căi de atac și împotriva hotărârilor definitive pronunțate în contestație, o asemenea procedură nu este admisibilă, întrucât în situația contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile… pot exercita căile de atac, în condițiile legii". În consecință, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, Înalta Curte, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 49/C/CC/CP din 24 aprilie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., față de culpa sa procesuală, contestatorul petent va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 49/C/CC/CP din 24 aprilie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 octombrie 2020.

Procesat de GGC - LM