ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 529/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 529/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București la data de 12 iunie 2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Finanțelor Publice a chemat în judecată pe intimații A., B., C. și D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea executării silite înseși demarate în cadrul dosarului de executare nr. 180/2019, instrumentat de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați E., anularea actelor de executare silită emise în cadrul dosarului execuțional anterior menționat, anularea încheierii de încuviințare a executării silite nr. 2617/2020/CS, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. x/2020, în sensul înlăturarii acestora, iar în subsidiar cenzurarea cheltuielilor de executare, precum și întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare. Totodată, contestatorul a solicitat suspendarea executării silite în cadrul dosarului de executare nr. 180/2019 instrumentat de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați E., până la soluționarea contestației la executare.
În motivarea acțiunii, contestatorul a arătat că, în fapt, la data de 26 mai 2020, au fost înregistrate la sediul Ministerului Finanțelor Publice actele de executare emise de către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați E. în dosarul execuțional nr. x/2019, în baza titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 1192/2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2008, lămurită prin încheierea nr. 318/2019 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2008, la cererea creditorilor A., B., C. și D., în vederea efectuării plății drepturilor salariale rezultate prin aplicarea majorării salariale de 18%, stabilită prin sentința civilă nr. 1403/2007, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2007, începând cu data de 22 noiembrie 2007 și până la data pronunțării sentinței nr. 1192/2009 de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2008, actualizate în raport de rata inflației la data de plății, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale creditorilor, precum și plata sumei de 120 RON, din care suma de 20 RON reprezentând taxă judiciară de timbru și suma de 100 RON reprezentând cheltuieli de executare silită.
Prin sentința civilă nr. 4911 din 14 septembrie 2020, Judecătoria sectorului 5 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulate de contestatorul Ministerul Finanțelor Publice, în favoarea Judecătoriei Iași.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, reiese că la data de 23 decembrie 2019, a fost declanșată executarea silită în cadrul dosarului execuțional nr. x/2019 instrumentat de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați E., la solicitarea creditorilor A., B., C. și D., împotriva debitorilor Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1192/2009 din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2008, lămurită prin încheierea nr. 318/2019 din 01 aprilie 2019, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2008.
În raport de prevederile art. 651 alin. (1) și art. 127, coroborate cu dispozițiile art. 116 din C. proc. civ., având în vedere pluralitatea de debitori și faptul că încuviințarea executării silite a fost dispuse de Judecătoria Iași prin încheierea nr. 2617/2020/CS din 04 martie 2020, pronunțată de Judecătoria Iași în cadrul dosarului nr. x/2020, competența teritorială aparține acestei din urmă instanțe.
Învestită prin declinare, Judecătoria Iași, prin sentința civilă nr. 11171/2020 din 08 decembrie 2020, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului instanței competente, în vederea soluționării conflictului ivit, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că în raport de prevederile art. 651, coroborate cu cele ale art. 712 (1) din C. proc. civ. și având în vedere că Judecătoria Sectorului 5 București este instanța în a cărei circumscripție se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului - Ministerul Finanțelor Publice - cu sediul în municipiul București Bd. x nr. 16 Sector 5, competența teritorială aparține acestei din urmă instanțe.
Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul cauzei de față îl reprezintă cererea prin care contestatorul Ministerul Finanțelor Publice a chemat în judecată pe intimații A., B., C. și D., solicitând instanței anularea executării silite demarate în cadrul dosarului de executare nr. 180/2019 instrumentat de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați E., anularea actelor de executare silită emise în cadrul dosarului execuțional anterior menționat, anularea încheierii de încuviințare a executării silite nr. 2617/2020/CS pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. x/2020, iar în subsidiar, cenzurarea cheltuielilor de executare, precum și întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare. Totodată, contestatorul a solicitat suspendarea executării silite în cadrul dosarului de executare nr. 180/2019 instrumentat de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați E., până la soluționarea contestației la executare.
Potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare.
Art. 651 C. proc. civ. prevede că "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".
Din aceste prevederi legale rezultă că, în cazul contestației la executare, competența teritorială este una exclusivă, astfel încât în cazul încălcării acesteia, sunt aplicabile dispozițiile procedurale care reglementează necompetența de ordine publică, potrivit 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.
Având în vedere că debitorul contestator Ministerul Finanțelor Publice are sediul în București, Bd. x, Înalta Curte reține că instanța de executare competentă să soluționeze contestația la executare este Judecătoria Sectorului 5 București.
Împrejurarea că potrivit actelor de executare, la data de 23 decembrie 2019, a fost declanșată executarea silită în cadrul dosarului execuțional nr. x/2019 instrumentat de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați E., la solicitarea creditorilor A., B., C. și D., împotriva debitorilor Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1192/2009 din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2008, lămurită prin încheierea nr. 318/2019 din 01 aprilie 2019, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2008, iar Judecătoria Iași, prin încheierea nr. 2617/2020/CS din 04 martie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, a încuviințat executarea silită împotriva tuturor debitorilor, nu este de natură să atragă în mod automat competența acesteia și pentru soluționarea contestației la executare, atâta timp cât sediul debitorului se află în sectorul 5 al municipiului București, neexistând niciun text de lege care să statueze că instanța care a pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite este competentă să soluționeze toate cererile ulterioare în materie de executare silită, inclusiv contestațiile la executare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de contestatorul Ministerul Finanțelor Publice, în contradictoriu cu intimații D., A., C. și B., având ca obiect "contestație la executare", în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de contestatorul Ministerul Finanțelor Publice, în contradictoriu cu intimații D., A., C. și B., având ca obiect "contestație la executare", în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 martie 2021.