ÎCCJ, decizie (scj.ro #83078)

Societate pe acțiuni. Acțiuni nominative.

Revendicare mobiliară. Termenul de prescripție aplicabil.

Cuprins pe materii:

Drept comercial. Prescripție extinctivă.

Index alfabetic:

revendicare mobiliară

- prescripție

- posesie

- bună-credință

- imprescriptibilitate

- societate pe acțiuni

C.

civ

., art.474, art.480, art.1909

Legea nr.31/1990,

art.91, art.98 alin.1, art.99

Potrivit

art.91 din Legea nr.31/1990 republicată, în societatea pe acțiuni, capitalul

social este reprezentat prin acțiunile emise de societate care, după modul de

transmitere, pot fi nominative sau la purtător.

Regula

cuprinsă în art.1909 C.

civ

. se aplică numai

bunurilor mobile care pot fi posedate, adică bunurile mobile corporale. Dintre

bunurile corporale, numai titlurile la purtător cad sub incidența art.1909 C.

civ

. iar acțiunile nominative, fiind bunuri mobile

incorporale

nu intră sub incidența acestor prevederi.

Secția comercială,

Decizia

nr

. 916 din 5 martie 2010

Reclamanta AVAS a chemat în judecată pe pârâții R.Ș. și SC M.&C SA,

solicitând instanței să dispună obligarea pârâților să lase  în deplină

proprietate și posesie pachetul de 42.440 acțiuni deținut de pârâtul R.Ș. la SC

M.&C SA București.

Prin sentința civilă nr.2735/22 aprilie 2004 a Judecătoriei Sector 6 București

a fost declinată competența de soluționare a  cauzei în favoarea

Tribunalului București, Secția comercială.

Tribunalul

București, Secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr.11405/29

octombrie 2008, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune iar cererea

formulată de AVAS în contradictoriu cu pârâții R.Ș. și SC M.&C SA București

a fost respinsă ca prescrisă. Instanța de fond a reținut, în raport de

precizarea acțiunii, respectiv acțiune în revendicare, că în cauză sunt

aplicabile dispozițiile art.1909  alin.2 C.

civ

.

Termenul de prescripție a dreptului material la acțiune, de 3 ani, prevăzut de

art.1909 alin.2 C.

civ

., începe să curgă de la data

pierderii dreptului de proprietate de către reclamantă, aceasta invocând ca

dată de referință data de 22 martie 2004, când pârâta SC M.&C SA București

a solicitat efectuarea mențiunilor rezultând din hotărârea

AGA

din 12 martie 2004

și din actul adițional la contractul de societate din data 17 martie 2004, prin

care aceasta își arogă în mod public calitatea de proprietar al  unui

pachet de 42.440 acțiuni.

Cererea cu care reclamanta a investit instanța este formulată la 10 iulie 2007,

cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani reținut de instanță.

Curtea de Apel București, Secția a VI-a comercială, prin decizia nr.129/2009, a

respins ca

nefondat

apelul formulat de reclamanta

AVAS împotriva sentinței nr.11405/2008.

Instanța de apel a reținut că, în mod corect, a fost aplicată norma specială

instituită de dispozițiile

art

. 1909 C.

civ

. în raport cu dispozițiile

art

.

1890 C.

civ

. care constituie norma generală. Față de

prevederile exprese ale dispozițiilor art.1909 C.

civ

.,

nu s-a putut reține  imprescriptibilitatea acțiunii în revendicare

mobiliară, similar acțiunii în revendicare imobiliară. Deoarece dispozițiile

art.1909 C.

civ

. nu disting cu privire la buna sau

reaua-credință a posesorului  bunului mobil, nu are relevanță aspectul

relei sau bunei-credințe a posesorului bunurilor mobile revendicate.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs reclamanta AVAS

invocand

art.304 pct.9 C.

proc

.

civ

.

Recurenta

a arătat că instanța a interpretat și aplicat greșit legea,  întrucât în

cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.1909 C.

civ

.

Și, în consecință, nici termenul de prescripție de 3 ani.  SC M.&C SA

este posesor de rea-credință a acțiunilor în litigiu, iar posesia de

rea-credință nu are valoarea unui titlu de proprietate. Astfel, prin contractul

de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.545/1994, AVAS a vândut către SC C.P.I. SA

un număr de 174.472 acțiuni la SC M.&C SA.

Prin

sentința nr.5305/2002 a Tribunalului București, irevocabilă prin decizia

nr.1374/2003 a Curții de Apel București, s-a dispus

rezoluțiunea

contractului de vânzare-cumpărare nr.545/1994, părțile fiind puse în situația

anterioară. La data de 7 noiembrie 2003, AVAS a solicitat SC M.&C SA

înscrierea ca acționar în Registrul Acționarilor. Ulterior cererii de

reînscriere

, SC M.&C SA reprezentată de pârâtul R.Ș. a

formulat cerere de executare silită prin poprire împotriva debitoarei SC C.P.I.

SA

,

asupra acțiunilor despre care știa că nu mai aparțin acesteia, ci

sunt proprietatea AVAS.

Încheierea de încuviințare a executării silite a popririi a fost pronunțată de

Judecătoria Sector 6 la data de 10 decembrie 2003.

Reaua-credință a SC M.&C SA rezultă și din faptul că, deși avea la

cunoștință faptul că SC C.P.I. SA

pierduse retroactiv calitatea de

proprietar al acțiunilor, SC M.&C SA a acceptat să primească, în

contul  unei creanțe, un număr de 42.440 acțiuni al căror proprietar era

AVAS, astfel cum rezultă din  Hotărârea

AGA

din 12 martie 2004

și din cererea de înscrieri mențiuni nr.105023 din 22 martie 2004, prin care

s-a solicitat modificarea structurii

acționariatului

,

conform actului adițional din 17 martie 2004.

Ca urmare, fiind vorba că posesorul de rea-credință, în cauză nu este aplicabil

termenul general de prescripție de 3 ani prevăzut de Decretul nr.167/1958 și

nici dispozițiile art.1909 C.

civ

., reținute greșit

de ambele instanțe.

Înalta Curte a constatat că recursul este fondat.

Astfel, prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat obligarea pârâților SC

M.&C SA București și R.Ș. să lase în deplină proprietate și posesie

pachetul de 42.440 acțiuni deținute de aceștia la SC M.&C SA.

Temeiul de drept invocat în susținerea acțiunii și precizat la data de  3

aprilie 2008 au fost dispozițiile art.480 C.

civ

.

privind revendicarea mobiliară.

Este evident că cele 42.440 acțiuni revendicate de reclamantă sunt bunuri

mobile prin determinarea legii, conform art.474 C.

civ

.,

și

incorporale

.

Potrivit art.91 din Legea nr.31/1990 republicată, în societatea pe acțiuni,

capitalul social este reprezentat prin acțiunile emise de societate care, după

modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtător.

Art.98 alin.(1) din Legea nr.31/1990, republicată, dispune că dreptul de

proprietate asupra acțiunilor nominative emise în formă materializată se

transmite prin declarație făcută în registrul acționarilor și prin mențiunea

făcut pe titlu, semnată de cedent

și de cesionar. Dreptul de proprietate

asupra acțiunilor nominative, emise în formă dematerializată se transmite prin

declarație făcută în registrul acționarilor, iar potrivit art.99 din același

act normativ - dreptul de  proprietate asupra acțiunilor la purtător se

transmite prin simpla tradițiune  a  acestora.

Regula cuprinsă în art.1909 C.

civ

. se aplică numai

bunurilor mobile care pot fi posedate, adică bunurile mobile corporale. Dintre

bunurile corporale, numai titlurile la purtător cad sub incidența art.1909 C.

civ

.

Cele 42.440 acțiuni revendicate de AVAS sunt acțiuni nominative, bunuri mobile

incorporale

, care nu intră sub incidența dispozițiilor

art

. 1909 C.

civ

., întrucât

această regulă se aplică numai bunurilor mobile corporale.

Ca urmare, în mod greșit, atât instanța de fond cât și instanța de apel au dat

eficiență unor dispoziții legale care nu sunt aplicabile în speță, ambele

hotărâri fiind lipsite de temei legal.

Având în vedere că ambele instanțe au soluționat cauza pe excepția

prescripției, ce nu era aplicabilă în speță, fără a cerceta fondul cauzei,

Înalta Curte, în temeiul art.312 alin.1 teza

a-II-a

C.

proc

.

civ

., a admis

recursul formulat de AVAS împotriva deciziei comerciale nr.129 a Curții de Apel

București, Secția a VI-a comercială, a casat decizia și sentința apelată, cauza

fiind trimisă spre

rejudecare

Tribunalului București,

Secția a VI-a comercială.