ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 325/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 325/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate
Prin încheierea de ședință din data de 13 ianuarie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a dispus disjungerea și formarea unui nou dosar având ca părți reclamanții A., B., C., D., E., F., G., prin Sindicatul Angajaților din Ministerul Culturii "Culturalia", în contradictoriu cu pârâții Ministerul Culturii și Identității Naționale și Direcția Județeană pentru Cultură Gorj.
Obiectul acțiunii reclamanților l-a reprezentat obligarea pârâților la recalcularea, stabilirea salariului de bază și la emiterea unor noi ordine de numire în funcție pentru reclamanți la nivelul maxim cu cel pentru funcții similare din cadrul aceleiași familii ocupaționale și categorii profesionale aflat în plată din administrația publică centrală, începând cu luna august 2016 și pentru viitor; obligarea pârâților la recalcularea și plata drepturilor salariale cuvenite reprezentând diferențe salariale dintre sumele reprezentând salarii de bază/indemnizații de încadrare cuvenite reclamanților membri de sindicat, potrivit dispozițiilor art. 3 indice 1 din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene precum și unele măsuri bugetare și considerarea deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016 și sumele efectiv achitate de către fiecare angajator pentru fiecare reclamant membru de sindicat, începând cu luna august 2016, sume de bani actualizate cu indice de inflație până la data plății efective.
Dosarul nou format a fost înregistrat sub nr. x/2020, iar prin sentința nr. 263 din data de 20 ianuarie 2020 Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a prezentei cauze privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. prin Sindicatul Angajaților din Ministerul Culturii "Culturalia", în contradictoriu cu pârâții Ministerul Culturii și Direcția Județeană Pentru Cultură Gorj, în favoarea Tribunalului Gorj și a dispus înaintarea, de îndată, a dosarului.
Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că pentru stabilirea competenței nu trebuie avut în vedere sediul sindicatului care îi reprezintă pe reclamanți, ci domiciliul acestora din județul Gorj, care determină, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004, competența Tribunalului Gorj de soluționare a cauzei.
Hotărârea celei de-a doua instanțe
Prin sentința nr. 554 din data de 8 octombrie 2020 Tribunalul Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal a admite excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., toți prin prin Sindicatul Angajaților din Ministerul Culturii "Culturalia", în contradictoriu cu pârâții Ministerul Culturii și Identității Naționale și Direcția Județeană pentru Cultură Gorj, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a constatat intervenit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a apreciat că a fost învestită prin declinare cu o acțiune unică, prin care reclamanții au pretins același drept salarial, fiind vorba în speță despre o coparticipare procesuală facultativă, reglementată de art. 59 C. proc. civ. și, față de dispozițiile art. 112 C. proc. civ., luarea măsurii disjungerii raporturilor juridice individuale nu putea să atragă și consecința pierderii competenței instanței inițial învestite, pentru a se justifica măsura declinării dosarului .
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:
Prin acțiunea dedusă judecății reclamanții, funcționari publici în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Gorj, au solicitat obligarea pârâților la calcularea și acordarea unor drepturi salariale, prin raportare la prevederile mai multor acte normative succesive.
Având în vedere acest obiect al acțiunii și calitatea de funcționari publici a reclamanților, Înalta Curte reține că revine secției de contencios administrativ a tribunalului competența de soluționare a cauzei, iar din punct de vedere teritorial aceasta trebuie stabilită potrivit dispozițiiilor art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004:
"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului. (4) Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."
Rezultă astfel, că instanța competentă să soluționeze acțiunea vizând raportul de serviciu al funcționarului public este cea de la domiciliul reclamantului și nu cea de la sediul sindicatului care îl reprezintă, reclamantul neavând un drept de opțiune între mai multe instanțe.
Dispozițiile art. 10 anterior menționate sunt de strictă interpretare, ele reglementează o competență teritorială exclusivă în materia contenciosului administrativ, de la care nu se poate deroga și care nu poate fi înlăturată prin aprecieri făcute asupra legalității măsurii de disjungere a cererilor formulate de mai mulți membri de sindicat reprezentați de Sindicatul Angajaților din Ministerul Culturii "Culturalia".
Pentru considerentele expuse, având în vedere domiciliul din județul Gorj al reclamanților din prezenta acțiune, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe Sindicatul Angajaților din Ministerul Culturii "Culturalia", în numele și pentru reclamanții A., B., C., D., E., F., G., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Culturii și Identității Naționale și Direcția Județeană pentru Cultură Gorj, în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2021.