ÎCCJ, Secția penală

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra cauzei

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I.1. Prin rechizitoriul Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticoruptie,

secția de combatere a corupției, din 27 octombrie 2010, inculpatul Z.C.C. a fost

trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev.

de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, constând

în aceea că, în vara anului 2009, a acceptat promisiunea unei recompense bănești

de la martorul T.Z.P.D., angajat al SC S.G. SRL, în scopul de a intermedia, prin

traficarea influenței pe care o are prin prisma relațiilor de prietenie, precum

și din poziția sa de prim-procuror, pe lângă R.C.I., manager al SC Z.I. România

SRL, încheierea unui contract de prestări servicii de pază între SC S.G. SRL - prestator

și SC Z.I. România SRL - beneficiar, iar ulterior a primit, în baza acestei înțelegeri,

în tranșe lunare, suma totală de 4.500 euro, în perioada aprilie-septembrie 2010.

S-a reținut că,

la data de 9 iunie 2010, organele de urmărire penală din cadrul Direcției Naționale

Anticorupție s-au sesizat din oficiu, în temeiul art. 221 C. proc. pen., cu privire

la săvârșirea de către Z.C.C. a unor fapte de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000.

În fapt, prezenta

cauză penală s-a constituit ca urmare a unui denunț formulat la 9 aprilie 2010 de

numitul L.L.M. cu privire la implicarea magistratului Z.C.C., prim-procuror la Parchetul

de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, în comiterea unor fapte de corupție în

legătură cu un dosar penal care îl privea pe numitul S.C., dosar instrumentat de

procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare.

În baza actelor

premergătoare efectuate, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, prin încheierea

nr. 14 din 19 aprilie 2010, interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice

purtate de Z.C.C., S.C. și L.L.M., precum și a înregistrării audio-video a comunicărilor

purtate în mediul ambiental între persoanele anterior menționate, precum și cu alte

persoane, în legătură cu faptele ce fac obiectul cauzei.

Autorizația a

fost emisă pe o perioadă de 28 de zile, de la 19 aprilie 2010 până la 16 mai 2010,

fiind ulterior prelungită cu 30 de zile, începând cu 17 mai 2010 până la 15

iunie 2010, conform încheierii nr. 20 din 14 mai 2010, emisă de aceeași instanță.

Din analiza înregistrărilor

ambientale realizate în biroul situat în clădirea Parchetului de pe lângă Judecătoria

Sânnicolau Mare, utilizat de magistratul Z.C.C., prim-procuror, a rezultat existența

a două situații de fapt cu posibil caracter infracțional, petrecute la data de 13

mai 2010.

Astfel, inculpatul

Z.C.C. a primit vizita numitului F.M., viceprimarul orașului Sânnicolau Mare, acesta

solicitându-i sprijin în soluționarea favorabilă a unui dosar privind pe numitul

T.T., conducător auto în cadrul Primăriei, implicat în agresarea unor persoane.

De asemenea, s-a

constatat că, în aceeași zi, o persoană neidentificată la acel moment (însă identificată

ulterior în persoana martorului T.Z.P.D.) i-a înmânat inculpatului Z.C.C. un plic

în care se găsea suma de 4.200 RON, din discuțiile purtate între cei doi reieșind

că scopul remiterii banilor era acela de intermediere a unor afaceri cu Primăria

Sânnicolau Mare, persoana respectivă desfășurând activități de pază și protecție

printr-o firmă specializată și fiind interesată de realizarea unor legături de afaceri

cu primarul din localitate, în scopul obținerii mai multor contracte pentru obiective

de pază precum școli, spitale, primărie etc. După primirea banilor, inculpatul Z.C.C.

l-a asigurat pe interlocutor că va discuta cu primarul ori cu viceprimarul, după

care discuțiile dintre cei doi au continuat în legătură cu punerea în practică a

unor afaceri în domeniul salubrizării, inculpatul Z.C.C. arătând că se așteaptă

la un profit de 2.000 euro lunar.

În declarația

cu caracter de denunț dată în fața organelor de urmărire penală la data de 27

iulie 2010, precum și în declarația de martor dată la 8 septembrie 2010, martorul

T.Z.P.D. a arătat că l-a cunoscut pe inculpatul Z.C.C. în vara anului 2009, când

mai mulți agenți ai firmei SC S.G. SRL, pe care martorul o reprezintă în calitate

de director zonal, au fost implicați în prinderea unor hoți, context în care aceștia

au fost audiați la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare. În aceste

împrejurări, martorul l-a transportat pe inculpat cu autoturismul personal la sediul

Parchetului, timp în care a purtat cu acesta unele discuții privitoare la afacerile

derulate de firmă, precum și la interesul încheierii unor contracte pentru asigurarea

pazei cu diverse firme din zonă.

Martorul T.Z.P.D.

a declarat că inculpatul Z.C.C. i-a comunicat, cu acel prilej, că îl poate pune

în legătură cu unul dintre reprezentanții firmei Z. și „poate pune o vorbă bună"

pentru perfectarea unui contract cu această firmă, cunoscând că firma care asigura

paza la acel moment urma să finalizeze contractul aflat în derulare. Din contextul

aceleiași discuții, martorul a înțeles că inculpatul era foarte bun prieten cu directorul

firmei Z., martora R.C.I.

Martorul T.Z.P.D.

i-a răspuns inculpatului că este interesat de propunere și că, dacă îi va ajuta

să încheie un contract, „nu vor rămâne datori" (făcând referire la firmă și

la reprezentanții acesteia).

Aceste discuții

au fost reluate în mai multe rânduri, martorul T.Z.P.D. percepând de fiecare dată

tonul foarte sigur cu care inculpatul îi transmitea să stea liniștit, pentru că

se va încheia contractul de pază. În cadrul unora dintre aceste discuții, inculpatul

l-a asigurat pe T.Z.P.D. că va vorbi cu R.C.I., pentru a încheia contractul pe o

perioadă de 3-4 ani.

Astfel, la începutul

anului 2010, inculpatul Z.C.C. l-a contactat pe T.Z.P.D. și i-a comunicat, cu ocazia

unei discuții avută la biroul său de la Parchet, că a discutat cu martora R.C.I.

și că poate merge la discuții cu firma Z., în sensul de a prezenta o ofertă pentru

încheierea unui viitor contract. Din discuția purtată cu această ocazie cu inculpatul

Z.C.C., martorul a înțeles că acesta are o relație foarte bună cu numita R.C.I.

și că, în urma intervențiilor sale, totul va fi „Ok", firma Z. urmând să încheie

contractul cu SC S. De asemenea, inculpatul Z.C.C. i-a solicitat martorului să îl

anunțe ce a rezolvat cu directoarea firmei Z.

În perioada februarie-martie

2010, după discutarea detaliilor contractului între SC Z. și SC S., martorul T.Z.P.D.

a reluat discuția cu inculpatul Z.C.C., în legătură cu pretențiile acestuia pentru

sprijinul acordat la încheierea contractului, precizarea martorului fiind că acest

subiect a mai fost discutat și în perioada dintre depunerea ofertei și încheierea

contractului. Inculpatul Z.C.C. a răspuns că lasă la aprecierea martorului cuantumul

și modalitatea de plată, iar la întrebarea martorului T.Z.P.D. dacă dorește o sumă

de bani care să-i fie plătită o singură dată sau dorește o plată lunară, la o zi

sau două după efectuarea plății de către Z. către S., pe toată durata contractului,

preconizată la 36 de luni, inculpatul Z.C.C. a arătat că preferă varianta plății

lunare.

La jumătatea lunii

martie 2010, la scurt timp după încheierea contractului, firma de pază S. a început

să-și desfășoare efectiv activitatea la firma Z., iar în jurul datei de 10-12 aprilie

2010 s-a făcut prima plată pentru prestațiile efectuate.

La o zi sau două

după efectuarea plății, martorul T.Z.P.D. l-a contactat pe inculpat, cu care s-a

întâlnit la biroul acestuia, spunându-i că s-a făcut plata și înmânându-i un plic

în care se afla suma de 500 de euro. Cu această ocazie, martorul i-a spus inculpatului

că suma este numai pentru o jumătate de lună și l-a întrebat dacă este bine, inculpatul

răspunzând afirmativ.

Astfel, a rămas

stabilit ca inculpatul Z.C.C. să primească lunar suma de 1.000 de euro, pe toată

perioada derulării contractului.

În baza acestei

înțelegeri, martorul T.P.D. i-a remis inculpatului Z.C.C. și în lunile mai, iunie

și iulie câte 4.200 RON, echivalentul a 1.000 de euro. Sumele respective au fost

înmânate în biroul inculpatului, cu excepția lunii iunie, când inculpatul s-a întâlnit

cu martorul în fața blocului unde locuiește, suma de bani fiindu-i remisă în autoturismul

martorului.

La data de 1

august 2010, inculpatul Z.C.C. a plecat în concediu, stabilind cu T.Z.P.D. ca următoarea

tranșă de bani, aferentă lunii august 2010, să-i fie remisă după întoarcerea din

concediu.

La data de 23

august 2010, inculpatul l-a contactat telefonic pe martor, acesta nerăspunzând,

astfel că l-a apelat ulterior, prilej cu care inculpatul i-a comunicat că s-a întors

din concediu, martorul spunându-i că tocmai ce a plecat în concediu, că știe că

trebuie să rezolve cu „datoria", stabilind să se întâlnească după ce și T.Z.P.D.

se va întoarce din concediu. Cu acea ocazie, inculpatul i-a spus martorului că trebuie

să discute, întrucât a apărut o problemă legată de un agent de pază care își desfășoară

activitatea la firma Z.

La data de 8

septembrie 2010, martorul l-a contactat telefonic pe inculpatul Z.C.C., comunicându-i

că va veni în ziua respectivă la biroul acestuia. Cu ocazia acestei ultime întâlniri,

inculpatul i-a relatat martorului că ar avea o nemulțumire în legătură cu serviciile

prestate de firma S., fără a indica nume sau situații complete. Cu acest prilej,

martorul T.Z.P.D. i-a înmânat inculpatului un plic conținând suma de 1.000 de euro,

reprezentând suma aferentă lunii august.

de către procuror că aspectele relatate de martorul denunțător T.Z.P.D. sunt confirmate

atât de înregistrările audio-video ale convorbirilor telefonice și a celor purtate

în mediul ambiental, cât și de declarații ale martorilor audiați în cauză, precum

și de înscrisurile atașate la dosar.

Astfel, din exploatarea

autorizațiilor nr. 31 din 19 aprilie 2010, 32 din 19 aprilie 2010, 33 din 19

aprilie 2010, 34 din 19 aprilie 2010, 35 din 19 aprilie 2010, 50 din 14 mai 2010,

62 din 11 iunie 2010, nr. 76 din 21 iulie 2010, nr. 93 din 13 august 2010, emise

de Înalta Curte de Casație și Justiție au rezultat următoarele:

La data de 13

mai 2010, în intervalul orar 12.16.30-12.44.20, martorul T.Z.P.D. i-a înmânat inculpatului

Z.C.C., în biroul acestuia, un plic în care se găsea suma de 4.200 RON.

Scopul pentru

care au fost primiți de inculpat banii respectivi este cel arătat anterior, respectiv

pentru intermedierea unor afaceri, rolul inculpatului Z.C.C. fiind acela de a trafica

influența pe care o avea prin prisma relației de prietenie, precum și din poziția

sa de prim-procuror, asupra martorei R.C.l., manager al SC Z.I. România SRL.

Imediat după primirea

banilor, inculpatul a chemat o persoană, cu apelativul L., identificată ulterior

în persoana martorului I.L., conducător auto la unitatea de Parchet, solicitându-i

acestuia să meargă și să cumpere 1.000 de euro, înmânându-i plicul primit de la

martorul T.Z.P.D. și menționând: „Că ai patruzeci și două de milioane, o mie de

euro, te rog!". Conform imaginilor video, în intervalul dintre momentul primirii

plicului și momentul înmânării acestuia lui I.L., inculpatul nu a adăugat în conținutul

acestuia vreo altă sumă de bani.

Cu ocazia acestei

discuții, inculpatul i-a spus interlocutorului său: „am zis că mă-ntâlnesc și cu

C. astăzi, dar nu mă simt grozav!", făcând referire la martora R.C.I.

Din aceeași discuție

a reieșit că întâlnirea cu R.C.I. a fost amânată pentru lunea următoare, inculpatul

spunând următoarele: „și atuncea luni o să stabilim (...) Și o punem și cu curățenia.

Eu aș mai vrea măcar asta de preluat, deșeuri (...) Că, dacă punem bazele acuma

(...) anul ăsta, astea sunt afaceri care durează, o să dureze ani de zile! (...)

Să iasă măcar o mie, două mii de euro pe (...) Păi, eu așa o să-i spun: Mă C., dă

(...) Trebuie să-mi dai și mie ceva, că acuma, uite, pe reducerile astea (...)".

Este de subliniat faptul că inculpatul urmărea facilitarea, prin exercitarea influenței

asupra aceleiași persoane, R.C.I., a încheierii și a altor contracte între S. și

Z., în schimbul primirii unor beneficii materiale. Interesul inculpatului pentru

astfel de intermedieri a rezultat și din întrebarea pusă martorului: „și, în afară

de curățenie și asta, cam ce ar mai externaliza Z.-ul.

În continuare,

conform imaginilor video, în birou a intrat numitul I.L., care i-a înmânat inculpatului

mai multe bancnote în monedă euro.

La data de 3

iunie 2010, la ora 10.54.57, martorul T.Z.P.D. I-a contactat telefonic pe inculpat,

pentru a-i comunica că firma ce urma să preia serviciile de curățenie de la Z. este

înființată și că „este păcat să pierdem timpul", inculpatul răspunzând: „păi,

și eu sunt la fel de interesat (...)".

O discuție telefonică

avută la 14 iunie 2010, ora 18:32, confirmă poziția de intermediar a inculpatului

Z.C.C., care, contactându-l pe T.Z.P.D., îi relatează că este la sediul firmei SC

Z.I. România SRL împreună cu C.R. și că este necesară o întâlnire.

Dialogul relevant

este următorul:

T.Z.P.D.: „Sigur

vin! Ce vă rog: dacă tot sunteți cu dânsa, poate vorbiți cu dânsa de chestia aia

cu curățenia.

Z.C.C.: Da, aia

a picat. E altceva.

T.Z.P.D.: A picat

aia?

Z.C.C.: Da, da!

T.Z.P.D.: Am înțeles.

Și o (...).

Z.C.C.: E (...)

e (...) e dată, am vorbit. E altceva.

T.Z.P.D.: Am înțeles.

Păi, haideți că vorbim mâine atunci!

Z.C.C.: Tre (...)

Tre să veniți, că e altceva, T.Z.P.D.: Am înțeles. Mâine sunt acolo, mâine la zece

sunt acolo".

O altă convorbire

telefonică din 16 iunie 2010 confirmă că T.Z.P.D. s-a întâlnit cu inculpatul Z.C.C.

la domiciliul acestuia din urmă, unde i-a remis o altă sumă de bani tot în legătură

cu intermedierea contractului.

Dialogul relevant

este următorul:

„T.Z.P.D.: „Să

trăiți! Z.C C.: Sunt pe drum, ca să zic așa (...).

T.Z.P.D.: Ha,

ha, ha! Am înțeles! Z.C.C.: în juma de oră îs în fața blocului.

T.Z.P.D.: Am înțeles.

În jumătate de oră ne vedem în fața blocului.

Z.C.C.: Bun. Toată

stima!" La numai două minute după această discuție, mai exact la ora 14:46:03,

martorul T.Z.P.D. confirmă unui apropiat al său, B.B.V., că urmează să se întâlnească

cu inculpatul Z.C.C., folosind pentru acesta apelativul „V.". Dialogul dintre

cei doi a fost următorul:

T.Z.P.D.: „Da.

Mă duc să mă văd cu V., că m-a sunat acum că (...).

B.B.V.: Îi arde

de bani!

T.Z.P.D.: Îti

dai seama!

B.B.V.: îhîm!

Bine.

T.Z.P.D.: Nu e

(...) știi că (...).

B.B.V.: Bă vorbește

de (...) de curățenie, mă!

T.Z.P.D.: Păi

(...) normal că vorbesc, că mă duc acum la el".

În data de 16

iunie 2010, în jurul orei 15:10, martorul T.Z.P.D. se afla în apropierea domiciliului

inculpatului, iar la ora 15:31:53, inculpatul a contactat-o telefonic pe martora

S.A., grefier șef la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, după care

aceasta l-a sunat de la postul telefonic al Parchetului, inculpatul solicitându-i

să vorbească cu M. (patronul unei case de schimb valutar) pentru a cumpăra 1.500

de euro. Deși inculpatul a folosit drept pretext pentru justificarea provenienței

banilor faptul că încasase salariul (pe data de 13 lunii - n.n.), este certă existența

unei legături între primirea banilor de la martorul T.Z.P.D. și solicitarea de a

cumpăra euro, așa cum a procedat și cu prilejul precedentei primiri a banilor.

De asemenea, în

data de 13 iulie 2010, în jurul orei 14:00, cei doi s-au întâlnit pe raza localității

Sânnicolau Mare, unde Z.C.C. a primit suma de 4.200 RON.

Astfel, la 12

iulie 2010, ora 7.44.13., martorul T.Z.P.D. a purtat o conversație telefonică cu

martorul B.B.V., acesta din urmă anunțându-l că „i-a băgat banii pentru V.",

„patru mii trei sute". La finalul discuției, T.Z.P.D. a confirmat că va merge

să ridice banii ce urmau a fi remiși inculpatului: „Bine, mă! Hai că o să mă și

duc să-i scot lui V. banii să-i dau, vorba ta, să scăpăm de-o grijă!".

La ora 9.36.06,

martorul T.Z.P.D. l-a apelat pe inculpatul Z.C.C., dialogul fiind următorul:

Z.C.C.: O, toată

stima! Chiar ziceam că ar trebui să ne vedem!

T.Z.P.D.: Păi,

trebuie să ne vedem astăzi, neapărat!

Z.C.C.: La (...)

la muncă, la muncă!

T.Z.P.D.: Și eu

tot la muncă sunt. Întârziați mult astăzi pe la Sânnicolau? Că nu știu dacă reușesc

să ajung acolo.

Z.C.C.: Aa (...)

Astăzi îi un pic cam problematic, da nu (...) nu mai bine ne vedem mâine?

T.Z.P.D.: Ba da,

ba (...) ba da!

Z.C.C.: Hai să

ne vedem mâine atuncea!

La data de 13

iulie 2010, orele 10.23.59, martorul T.Z.P.D. l-a apelat pe inculpatul Z.C.C., acesta

întrebându-l pe martor dacă vine în ziua respectivă la Sânnicolau, martorul răspunzându-i

că în jurul orei 11.30-12 pleacă spre el.

Ulterior, conform

imaginilor video, între orele 14.35.00-14.36.30, inculpatul Z.C.C., intrând în incinta

biroului de la sediul Parchetului, a purtat un dialog, în biroul său, cu martorul

I.L., conducător auto, căruia i-a înmânat mai multe bancnote, pe care anterior le

introdusese în portofel, luându-le de pe biroul său, în scopul de a merge să cumpere

1.000 de euro. Suma totală înmânată martorului a fost de 4.250 RON.

S-a reținut că

este cert faptul că banii respectivi nu proveneau din salariu, așa cum a încercat

să sugereze cu ocazia audierii martorul I.L., deoarece chiar inculpatul, înainte

de a-i înmâna banii martorului, a întrebat-o pe grefiera șefă S.A. dacă au intrat

banii (ziua de 13 este data încasării salariilor în Ministerul Public).

Într-o convorbire

telefonică avută la data de 23 august 2010, inculpatul și martorul T.Z.P.D. Ș au

discutat în legătură cu „datoria" pe care o are T.Z.P.D. față de inculpatul

Z.C.C., respectiv tranșa aferentă lunii august 2010, cei doi stabilind să se vadă

după data de 5 septembrie 2010, când T.Z.P.D. urma a reveni din concediu.

În cursul săptămânii

30 august - 4 septembrie 2010, T.Z.P.D. a fost contactat telefonic de inculpat,

nerăspunzându-i, întrucât se afla în străinătate.

La data de 6

septembrie 2010, urmare a apelului telefonic al inculpatului, martorul T.Z.P.D.

l-a contactat pe acesta, stabilind să se întâlnească la 8 septembrie 2010 sau 9

septembrie 2010.

Scopul acestei

întâlniri era acela de remitere către inculpat a tranșei de 1.000 euro aferente

lunii august 2010.

La data de 8

septembrie 2010, inculpatul Z.C.C. și martorul T.Z.P.D. au avut o ultimă întrevedere

la biroul inculpatului din sediul Parchetului, inculpatul primind cu acea ocazie

de la martorul T.Z.P.D. suma de 1.000 euro, reprezentând tranșa aferentă lunii august.

Dialogul purtat

în mediul ambiental între inculpat și martor, începând cu ora 12.55.24, a avut următorul

conținut:

„Z.C.C.: Mergem

să mâncăm ceva?

T.Z.P.D.: Ăă

(...)

Z.C.C.: Cum îi

la mare, în TURCIA, la (...)?

T.Z.P.D.: Cum?

A (...)!

Z.C.C.: Nebunie!

T.Z.P.D.:Păi,

da!? Ăă...Hai să (...).

T.Z.P.D.: Să nu

se supere, da (...).

Z.C.C.: Nu.

T.Z.P.D.: Na,

știți cum e!

Z.C.C.: Da.

T.Z.P.D.: Ăă

(...).

Z.C.C.: Eu de

ce am spus că eu vreau (...) acuma, eu am amânat să mă (...) să mă întâlnesc cu

C.

T.Z.P.D.: Da.

Z.C.C.: Ăă (...)

Ei tot or venit la mine că: „Domne, că (...)" Deci, bănuiala care este? Că...no

avem acuma niște investigații făcute acolo, da?

T.Z.P.D.: Da,

da, da.

Z.C.C.: Că se

scoate din greu și s-a scos și pe vremea Iu' (...) înainte și ăștia zic că (...).

T.Z.P.D.: Păi,

bun, da modalitatea (...).

Z.C.C.: Și ăștia

zic că (...) c-au preluat și actualii (...) T.Z.P.D.: Nu. Ai mei, vă spun exact

că nu.

Z.C.C.: Da? Acuma

ăsta D., rămâne între noi, da? Deci, ăsta (...).

T.Z.P.D.: Da,

da.

Z.C.C.: l-a băgat

la asta, Iu' C. că nu-i de încredere băiatu', omu'(...) Cum îl cheamă? Șefu'(...)

T.Z.P.D.: C.?

Z.C.C.: Da, șefu'

de dispozitiv.

T.Z.P.D.: Deci,

eu pe ăla îl am (...) îl am din nouăzeci și opt.

Z.C.C.: Acuma,

noi avem niște lucruri ăă (...) în derulare într-un dosar.

T.Z.P.D.: Îhî!

Z.C.C.: Eu sper

(...) Doamne ferește, deci, îi avem sub (...) din toate punctele de vedere. T.Z.P.D.:

Am înțeles!

Z.C.C.: Tehnic

și operativ.

T.Z.P.D.: Da,

da, da, da, da.

Z.C.C.: Că îs

vreo câțiva și din Arad, e unul care se ocupă și cu trafic de țigări și care vând

și bunuri d-astea (...).

T.Z.P.D.: Îhî! Îhî!

Z.C.C.: D-astea

( ...) neinteligibil...cu...neinteligibil... Nu știu ce!

T.Z.P.D.: Am înțeles!

Am înțeles! Da, da, da. Cred că-s scumpe!

Z.C.C.: îs scumpe!

Ăă (...) eu sper să (...) nu (...) dracu', să nu pice vreunu de la pază.

T.Z.P.D.: Nu.

Și dacă pică (...) n-am nici (...).

Z.C.C.: Da' ce

se poate face? Mutați (...)? Ăă (...).

T.Z.P.D.: Nu,

nu, nu. Deci, nu, haideți să ne înțelegem. Dacă al meu e implicat (...).

Z.C.C.: Eu (...)

eu ce i-am spus Iu' asta? Că ea ce zice? „Bă, vă ocupați voi, eu ce te rog".

T.Z.P.D.: Da.

Z.C.C.: „Să (...)

ăă (...) Dă-mi un pic de(...)"...neinteligibil.

T.Z.P.D.: îhî!

T.Z.P.D. (continuă dialogul ambiental - n.n.): Nu, deci, haideți să ne înțelegem!

Dacă se dovedește implicarea unui agent d-al meu vreau (...) Deci, îi rupem (...)

Nu.

Z.C.C.: Așa a

spus asta (...).

T.Z.P.D.: Pentru

că altfel (...) Nu, nu, nu.

Z.C.C.: Da, corect!

Eu (...) care este? Pentru că eu vreau protejarea acestui contract. D-aia i-am și

spus la C.: „Bă, care îi eu vorbesc și cu (...) neinteligibil (...) îi rupem gâtu',

l-am terminat și l-am (...)".

T.Z.P.D.: Da'

nu (...) da' nici (...)da' știți foarte clar că n-am taină. Nu.

Z.C.C.: Asta e!

T.Z.P.D.: Și apropo

de asta, deci, haideți să ne înțelegem, noi când am (...) deci, știți foarte bine

discuția, da?

Z.C.C.: Da.

T.Z.P.D.: V-am

spus clar că dacă ne ajutați nu rămânem datori, că v-am simțit un pic cam supărat

la telefon și acuma, îmi cer scuze că s-a întârziat (...).

Z.C.C.: Nu, nu

e nicio problemă! Nu (...) Pro (...).

T.Z.P.D.: Da'

la noi cuvântu' e cuvânt să știți, deci, nu (...).

Z.C.C.: Nu e

(...) nu e nicio problemă! Ăă (...) eu asta am zis, zic: „Mă, să nu fie C. prăpăd

că (...)!".

T.Z.P.D.: C.,

nu!

Z.C.C.: D. a venit

și-a tot băgat în cap la ăsta că (...).

T.Z.P.D.: C. s-a

luat de niște (...) ăă (...) oameni care, probabil, sunt protejați. Eu am avut o

discuție cu doamna C. Ăă (...) și probabil c-a deranjat-o cineva.

Z.C.C.: Se poate!

Numai că, acuma, C. are totuși încredere în cuvântu' meu. Eu am și început deja,

am preluat eu niște dosare de când am venit (...).

T.Z.P.D.: Îhî!

Z.C.C.: Am început

urmărirea penală, deja, împotriva Iu' aia, l-am adus să-l văd și eu (...).

T.Z.P.D.: Lu'

aia cu (...) da, da, da, da.

Z.C.C.: Da. L-am

adus pe șefu' de secție aicea (...).

T.Z.P.D.: Da.

Z.C.C.: Am început

un dosar (...) cu (...).

T.Z.P.D.: Îhî!

Z.C.C.: Tot prejudiciu

de o sută cincizeci de mii de euro acuma.

T.Z.P.D.: Îhî!

Z.C.C.: Ăă (...)

deja am discutat la I.P.J. Timiș de introducerea unor oameni (...) o să vedem! Mergem

pe alte (...).

T.Z.P.D.: Perfect!

Șefu' (...)!

Z.C.C.: Pe mine

ce mă interesează: protejarea contractului, aia e cel mai important!

T.Z.P.D.: Păi,

dumneavoastră credeți că eu m-aș face de rahat? Păi, da' pentru mine contractu'

ăsta e (...) ă (...) Auziți...eu vi i-am adus în euro. Nu-i (...).

Z.C.C.: E perfect!

T.Z.P.D.: Nu-i

problemă, nu?

Z.C.C.: Nu, este

(...) absolut perfect eu mă duc și (...).

T.Z.P.D.: Am înțeles!

Z.C.C.: Mulțam

fain!

T.Z.P.D.: îhî,

bine!

Z.C.C.: Mersi!

Deci, atunci, așa rămâne!

T.Z.P.D.: îhî!

Z.C.C.: Eu m-am

mai dus la (...) neinteligibil.

T.Z.P.D.: Păi,

nu, ne vedem săptămâna viitoare, nu mai stau acuma.

Z.C.C.: Îi mai

mutăm, îi mai mutăm pe băieți, îi mai belim (...) Da' n-are rost!

T.Z.P.D.: Bun,

perfect!

Z.C.C.: Deci,

n-are rost! Pe de altă parte, pe de altă parte, clar preiau ceva de la Z.

T.Z.P.D.: Am înțeles!

Z.C.C.: Deci,

clar preiau!

T.Z.P.D.: Foarte

bine!

Z.C.C.: Ori deșeurile,

ori (...) Și asta cât (...) cât mai repede, de la întâi. Și asta vreau s-o facem

împreună.

T.Z.P.D.: Păi,

nu, nu, nu, nu!

Atenție! îmi trebuie

un pic de timp, trebuie utilaje.

Z.C.C.: Deci,

ceva oricum preiau. Și-atuncea ori (...) asta...ori...ă...Și mai avem încă ceva

aicea pe...pe zonă că vorba aia este de (...) Va fi mult de lucru.

T.Z.P.D.: Îhî

(...).

Z.C.C.: Având

în vedere că vor fi tot felu' de (...).

T.Z.P.D.: Am înțeles.

Z.C.C.: Au ăștia

la Primărie trei și cinci de milioane de (...).

T.Z.P.D.: Pf

(...) Ne vedem săptămâna viitoare, bine? Cu (...).

Z.C.C.: Păi, nu

mergem acolo la (...)?

T.Z.P.D.: Vreau

să (...) Vă rog! Vreau să ajung repede până la Z. și după aia m-aș duce până dincolo

la (...) la (...).

Z.C.C.: A, Ok!

T.Z.P.D.: (...)

la unguri să iau niște unguente pentru maică-mea, pentru picioare.

Z.C.C.: Ok!

T.Z.P.D.: E rău!

Z.C.C.: Atu (...)

Dar vreau să ne vedem săptămâna viitoare să stăm mai mult de povești.

T.Z.P.D.: Ne vedem

sigur. Cum să nu!

Z.C.C.: Bun! Mersi

mult!

T.Z.P.D.: Să trăiți,

numai bine!

Z.C C.: Ne vedem,

să trăiți!"

La ora 13:26,

după ce martorul T.Z.P.D. părăsea sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau

Mare, organele de urmărire penală au intervenit și au pătruns în incinta biroului

utilizat de inculpat, unde, în prezența martorilor asistenți C.C. și S.S., precum

și a reprezentanților Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, inculpatul

a fost întrebat cu privire la sumele de bani pe care le deține asupra sa. Inculpatul

a relatat că nu știe exact ce sume deține și că, ceva mai devreme, a venit în biroul

său o persoană pe care o cunoștea și care i-a remis un plic conținând o sumă de

bani, fără a ști cu exactitate cuantumul acesteia. Inculpatul a indicat primul sertar

al biroului său ca loc unde a pus plicul primit.

Examinându-se

conținutul acestuia, s-a constatat că acesta conține suma de 1.000 euro, în patru

bancnote de 100 euro și douăsprezece bancnote de 50 de euro. Procedându-se la examinarea

în spectru UV a mâinilor și a obiectelor de îmbrăcăminte aparținând inculpatului,

s-a constatat prezența pe ambele mâini, precum și în zona buzunarelor și în partea

din spate a pantalonilor, a urmelor de praf verde fluorescent.

Anterior flagrantului,

conform procesului-verbal din 8 septembrie 2010, s-a procedat la consemnarea seriilor

bancnotelor primite de inculpat, precum și la marcarea criminalistică a plicului

în care se aflau acestea, cu substanță chimică de culoare verde fluorescent, vizibilă

în spectru UV, în interiorul plicului fiind înscrisă cu substanță scripturală de

culoare albastră, vizibilă în spectru UV, mențiunea „Trafic". Suma de 1.000

de euro a fost pusă la dispoziție de martorul denunțător T.Z.P.D., fiind restituită

după finalizarea activităților operative.

Cu ocazia percheziției,

au fost ridicate din biroul inculpatului mai multe înscrisuri ce priveau persoane

din familia martorei R.C.I.: citație emisă la 22 iunie 2010, petent R.l.F., obiectul

cauzei fiind plângerea împotriva rezoluției procurorului de netrimitere în judecată,

în original, precum și copii ale următoarelor acte: proces-verbal întocmit la 6

noiembrie 2008 de executorii judecătorești, la cererea creditorului R.l.S. și somație

din aceeași dată adresată pârâtului M.I., contract de asistență juridică încheiat

între cabinetul de avocat S.D. și R.C.I. și R.S., având ca obiect asistență juridică

și reprezentare în procesul penal - urmărire penală, plângere penală formulată de

R.l.S. ș.a. și adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.

întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prin

prisma probelor aflate la dosarul cauzei, s-au evidențiat modalitățile prin care

inculpatul a demonstrat ori a lăsat să se creadă că are influență asupra martorei

R.C.I., calitatea acesteia de funcționar, înțelegerea anterioară efectuării actului

de către funcționar, stabilită între inculpatul Z.C.C. și reprezentantul firmei

S. cu privire la recompensarea materială a inculpatului pentru traficarea influenței

în scopul obținerii unui contract, precum și pericolul social al faptei reținută

în sarcina inculpatului.

Martorul T.Z.P.D.

a declarat, așa cum deja s-a arătat, că inculpatul Z.C.C. i-a comunicat, cu prilejul

primei lor întâlniri, că îl poate pune în legătură cu unul dintre reprezentanții

firmei Z. și „poate pune o vorbă bună" pentru perfectarea unui contract cu

această firmă, cunoscând că firma care asigura paza la acel moment urma să finalizeze

contractul aflat în derulare. Din contextul aceleiași discuții, martorul a înțeles

că inculpatul era foarte bun prieten cu directorul firmei Z., martora R.C.I.

Cu prilejul conversațiilor

ulterioare, martorul a perceput existența unei poziții extrem de sigure adoptată

de inculpat cu privire la posibilitatea încheierii contractului de pază între cele

două firme.

Relatarea de către

inculpat a unor amănunte din activitatea derulată de firma Z., a fost o împrejurare

de natură a crea convingerea martorului cu privire la existența unei legături strânse

între inculpat și persoane din conducerea respectivei societăți.

Cel mai important

este însă faptul că inculpatul Z.C.C. avea funcția de prim-procuror al Parchetului

de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, instituția la care activa având în instrumentare

mai multe cauze penale în care SC Z.I. România SRL, cu sediul în localitatea Sânnicolau

Mare, avea calitatea de persoană vătămată. Acest lucru era cunoscut și de martorul

T.Z.P.D., care a declarat că atât din interiorul firmei, cât și din verificări personale,

aflase că se comiseseră mai multe sustrageri de materii prime și că directoarea

R.C.I. nu era mulțumită de serviciile de pază, fapt ce i-a fost confirmat și de

inculpat.

Așadar, inculpatul

a lăsat să se creadă că, din poziția de prim-procuror al instituției la care SC

Z. avea cauze penale și interese în recuperarea unor prejudicii, ar putea influența

unele decizii ale conducerii firmei.

Martorul B.B.V.,

asociat la SC S.G., a relatat, în declarația cu caracter de denunț dată la 27

iulie 2010, cât și la audierile ulterioare, că a aflat de la martorul T.Z.P.D. că

s-a obținut contractul având ca obiect prestare servicii de pază cu SC Z.I. România

SRL în urma intervenției directe a inculpatului Z.C.C. pe lângă directorul R.C.I.,

cu care avea o relație foarte bună. Tot de la martorul T.P., B.B.V. a aflat că procurorul

Z.C.C. este influent în zonă și că îi putea ajuta și în obținerea altor contracte.

Martorul a precizat că influența de care face vorbire se referă, atât în opinia

sa, cât și a lui T.Z.P.D., cu care a discutat, la poziția profesională pe care inculpatul

o avea în zonă, respectiv aceea de prim-procuror.

Martora S.A.,

grefier șef la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, a declarat că

inculpatul Z.C.C. și martorul T.Z.P.D. luau masa împreună la hotelul-restaurant

Z., al cărui manager era R.C.I.

Pe lângă declarațiile

date de martorii T.Z.P.D., B.B.V. și S.A., traficarea influenței de către inculpat

pe lângă R.C.I. transpare, ca o continuare a activității infracționale desfășurată

anterior perfectării contractului, și din ansamblul conținutului interceptărilor

convorbirilor telefonice și ambientale monitorizate purtate cu martorul T.Z.P.D.,

inculpatul făcând tot timpul referire la contactele și întâlnirile sale cu R.C.I.

În acest sens este discuția ambientală, purtată la 27 iulie 2010 de inculpat cu

T.Z.P.D., parte a dialogului fiind după cum urmează:

„T.Z.P.D.: Și

de asta v-am întrebat și de doamna C. Dacă (...) A (...) Dacă tot am intrat cu paza

și merge bine (...) Z.C.C.: Da!

T.P.D.: ați văzut

că (...) Adică ați văzut! Că dumneavoastră ați vorbit. Vorbiți și pentru chestia

cu ă (...) Căratul de deșeuri!

Z.C.C.: Am înțeles!".

Astfel, inculpatul

Z.C.C. a demonstrat că, atât prin prisma unei relații de prietenie, cât și prin

poziția profesională deținută, are influență asupra martorei R.C.I. pentru a o determina

să încheie contractul de pază cu firma S.

R.C.I. are calitatea

de reprezentant permanent al SC Z.I. România SRL în baza unui contract de management

remunerat încheiat de Z. cu SC R.&R. M. SRL, martora fiind persoana fizică administrator

al managerului. Rezultă astfel fără echivoc că martora R.C.I. era unica persoană

care asigura managementul operativ al SC Z.I. România SRL, fiindu-i delegat cu titlu

permanent un set de atribuții specifice: conducerea, cu depline puteri a gestiunii

curente a societății, reprezentarea societății, operarea cu conturile bancare etc.

Așadar, R.C.I.

avea calitatea unei persoane care întrunește cerințele art. 147 alin. (2) Teza II

C. pen., potrivit cu care „prin funcționar se înțelege persoana menționată în

alin. (1), precum și orice salariat care exercită o însărcinare, în serviciul unei

alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat".

Fiind audiată

în calitate de martor, R.C.I. a declarat că inculpatul Z.C.C. i-a recomandat firma

S. pentru încheierea unui contract de audit al sistemului de pază, sugerându-i ulterior

să încheie cu aceeași firmă și un contract de servicii de pază. Martora a arătat

că discuția avută cu „domnul prim-procuror a contat în luarea hotărârii de a încheia

contractul cu firma respectivă, întrucât a avut în vedere chiar poziția acestuia

de prim-procuror.

Referitor la înțelegerea

anterioară încheierii contractului, pe care inculpatul Z.C.C. și reprezentantul

firmei S. au stabilit-o cu privire la recompensarea materială a celui dintâi pentru

traficarea influenței, martorul T.Z.P.D. a declarat că, la propunerea inculpatului

de a-i ajuta la încheierea contractului, făcută cu ocazia primei întrevederi a celor

doi, i-a spus acestuia că este interesat de propunere și că, dacă îi va ajuta să

încheie un contract, „nu vor rămâne datori", inculpatul nerespingând această

promisiune.

De asemenea, martorul

a relatat că în perioada februarie-martie 2010, după discutarea detaliilor contractului

între SC Z. și SC S., a reluat discuția cu inculpatul Z.C.C., în legătură cu pretențiile

acestuia pentru sprijinul acordat la încheierea contractului, precizarea martorului

fiind că acest subiect a mai fost discutat și în perioada dintre depunerea ofertei

și încheierea contractului. Inculpatul Z.C.C. a răspuns că lasă la aprecierea martorului

cuantumul și modalitatea de plată, ajungându-se la o înțelegere în sensul efectuării

unei plăți lunare către inculpat pe toată durata contractului, preconizată la 36

de luni.

Despre această

înțelegere a avut cunoștință și martorul B.B.V. anterior încheierii contractului,

aflând ulterior că martorul T.Z.P.D. urma a-i da inculpatului suma de 1.000 de euro

lunar.

Pentru demonstrarea

derulării relațiilor comerciale între cele două societăți, la dosarul cauzei au

fost depuse copii ale contractului de prestări de servicii de pază având ca perioadă

de derulare intervalul 1 aprilie 2010 - 31 decembrie 2012, precum și facturile emise

de SC S. pentru clientul SC Z. în perioada 31 martie 2010 - 30 iunie 2010. din conținutul

acestora a rezultat că plata serviciilor de către beneficiar se efectua în termen

de 10 zile de la primirea de către beneficiar a facturii, facturile fiind emise

la sfârșitul lunii. Procurorul reține că aceste aspecte confirmă, o dată în plus,

susținerile martorului T.Z.P.D. în sensul că la o zi sau două după primirea banilor

de către S. îi erau remise și inculpatului tranșele lunare. Se va observa că întâlnirile

monitorizate ale inculpatului cu martorul T.Z.P.D., cu ocazia cărora s-au remis

sumele de bani, au avut loc la datele de 13 mai 2010, 16 iunie 2010, 13 iulie 2010,

pentru luna august întârziindu-se plata din cauza concediilor.

Înțelegerea anterioară

efectuării actului pe care inculpatul a avut-o cu martorul T.Z.P.D. a rezultat,

fără echivoc, și din conținutul ultimei discuții ambientale de la data de 8

septembrie 2010, când, legat de promisiunea răsplătirii materiale a inculpatului,

în contextul întârzierii plății pe luna august, s-a purtat următoarea discuție:

„T.Z.P.D.: Și

apropo de asta, deci, haideți să ne înțelegem, noi când am (...) deci, știți foarte

bine discuția, da?

Z.C.C.: Da.

T.Z.P.D.: V-am

spus clar că dacă ne ajutați nu rămânem datori, că v-am simțit un pic cam supărat

la telefon și acuma, îmi cer scuze că s-a întârziat (...).

Z.C.C.: Nu, nu

e nicio problemă! Nu (...) Pro.

T.Z.P.D.: Da'

la noi cuvântu' e cuvânt să știți, deci, nu (...).

Z.C.C.: Nu e

(...) nu e nicio problemă!" Inculpatul Z.C.C. s-a prevalat de dreptul de a

nu da nicio declarație în fața organelor de urmărire penală, atât la data constatării

infracțiunii, cât și la data prezentării materialului de urmărire penală. Însă,

în declarația dată în fața completului de judecată de la Înalta Curte de Casație

și Justiție, la data de 9 septembrie 2010, acesta a susținut că suma de 1.000 de

euro ce a fost găsită asupra sa cu ocazia constatării infracțiunii flagrante ar

fi reprezentat un împrumut pe care l-ar fi solicitat martorului T.Z.P.D. undeva

în cursul lunii iulie. În aceste condiții, procurorul a apreciat ca inexplicabilă

poziția martorului, de a-și cere scuze pentru întârzierea plății, la data de 8

septembrie 2010. De asemenea, susținerea inculpatului este contrazisă de conținutul

unei convorbiri telefonice avută la data de 23 august 2010, între inculpat și martorul

T.Z.P.D. când cei doi au discutat în legătură cu „datoria" pe care o are T.Z.P.D.

față de inculpatul Z.C.C., respectiv tranșa aferentă lunii august 2010.

rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de martorii T.Z.P.D. și

B.B.V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de

art. 6

1

din Legea nr. 78/2000, respectiv complicitate la cumpărare de

influență, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 6

1

din Legea nr. 78/2000,

aceștia beneficiind de cauza de nepedepsire prevăzută de art. 6

1

alin. (2) din Legea nr. 78/2000, precum și disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor

într-un dosar separat cu privire la săvârșirea de către Z.C.C. a unei infracțiuni

de luare de mită, faptă prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 și art. 7

alin. (1) din Legea nr. 78/2000, precum și cu privire la săvârșirea de către numitul

S.C. a infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din

Legea nr. 78/2000.

Ulterior, pe parcursul

cercetării judecătorești efectuate în prezenta cauză, plângerea formulată separat

de inculpat împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale față de martorii

T.Z.P.D. și B.B.V. a fost respinsă ca nefondată de către Judecătoria Drobeta Turnu

Severin prin sentința penală nr. 2475 din 22 decembrie 2011, pronunțată în dosarul

penal nr. 296/295/2011, reținându-se că cercetările cu privire la infracțiunea de

trafic de influență pentru care inculpatul Z.C.C. a fost trimis în judecată s-au

declanșat ca urmare a denunțurilor formulate de T.Z.P.D. și B.B.V.

S-a mai reținut

că sesizarea din oficiu în cauză a fost făcută pentru alte situații de fapt decât

cea pentru care s-a dispus sesizarea instanței de judecată, respectiv o informare

care nu avea caracterul unui denunț penal, formulată de numitul L.L.M., cu privire

la implicarea magistratului Z.C.C., prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Sânnicolau Mare în comiterea unor fapte de corupție în legătură cu un dosar penal

referitor la S.C., dosar ce era instrumentat de procurori din cadrul unității de

Parchet menționate. Pe de altă parte, la dosarul cauzei nu a mai fost identificată

o altă sesizare din oficiu, ci doar cele două denunțuri formulate la data de 27

iulie 2010 de către T.Z.P.D. și B.B.V., pentru care în mod legal procurorul de caz

a făcut aplicarea dispozițiilor art. 6

1

alin. (2) din Legea nr. 78/2000,

„făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță autorității fapta mai înainte ca organul

de urmărire să fi fost sesizat pentru această faptă".

Soluția instanței

este definitivă.

Pe de altă parte,

în ceea ce privește disjungerea dispusă prin același rechizitoriu, prin rezoluția

din 10 ianuarie 2011 a Direcției Naționale Anticorupție, secția de combatere a corupției,

s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul Z.C.C. sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de luare de mită, faptă prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 și

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, precum și cu privire la săvârșirea de către

numitul S.C. a infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 255 C. pen. rap. la

art. 6 din Legea nr. 78/2000, constatându-se că faptele nu există. De asemenea,

aceeași soluție a fost dispusă și față de numitul L.L.I., reținându-se incidența

dispozițiilor art. 255 alin. (3) C. pen.

penale, potrivit mențiunilor din rechizitoriu, au fost administrate următoarele

mijloace de probă:

- declarațiile

martorului T.Z.P.D. din 27 iulie 2010, 28 iulie 2010, 24 august 2010 și 8

septembrie 2010;

- declarațiile

martorului B.B.V. din 27 iulie 2010, 29 iulie 2010, 30 iulie 2010 și 22

septembrie 2010;

- declarația martorei

R.C.I. din 8 septembrie 2010;

- declarația martorei

S.A.;

- declarația martorului

I.L.;

- proces-verbal

de ridicare documente de la T.Z.P.D. din 28 iulie 2010;

- proces-verbal

de ridicare documente de la B.B.V. din 29 iulie 2010;

- procesul verbal

de redare a dialogului ambiental dintre Z.C.C. și doi interlocutori, din 13 mai

2010, în intervalele orare 11:18:02-11:34:10 și 12:16:30-12:44:20, întocmit de Serviciul

Tehnic din cadrul Direcției Naționale Anticorupție din data de 08 iunie 2010;

- procesul verbal

de redare a zece convorbiri telefonice întocmit la 12 iulie 2010 de Serviciul Tehnic

din cadrul Direcției Naționale Anticorupție;

- procesul verbal

de redare a dialogului ambiental, dintre Z.C.C. și T.P.D., din 23 iunie 2010 întocmit

de Serviciul Tehnic din cadrul Direcției Naționale Anticorupție la 09 iulie 2010;

- procesul verbal

de redare a dialogului ambiental dintre Z.C.C. și numitul I.L. din 13 iulie 2010,

cuprins în intervalul 14:35:00 - 14:36:30, întocmit de Serviciul Tehnic din cadrul

Direcției Naționale Anticorupție la 23 iulie 2010;

- procesul verbal

din 27 iulie 2010 de realizare a înregistrării audio-video și imprimarea acesteia

pe suport optic privind întâlnirea din 27 iulie 2010 dintre Z.C.C. și T.Z.P.D.;

- procesul verbal

de redare a dialogului ambiental dintre T.Z.P.D. și Z.C.C., din 27 iulie 2010 orele

13:03:08, întocmit de Serviciul Tehnic din cadrul Direcției Naționale Anticorupție

la data de 29 iulie 2010;

- procesul verbal

de redare a dialogului ambiental dintre Z.C.C. și B.D., din 20 iulie 2010 cuprins

în intervalul 09:37:20-09:59:38 întocmit de Serviciul Tehnic din cadrul Direcției

Naționale Anticorupție la data de 16 august 2010;

- trei planșe

foto care conțin imagini din zilele de 15 mai 2010, 23 iunie 2010 și 13 iulie 2010

referitoare la activitatea numitului Z.C.C.;

- proces-verbal

de redare a dialogului purtat în mediul ambiental de inculpat cu martorul T.Z.P.D.

la data de 8 septembrie 2010;

- proces-verbal

de marcare criminalistică și planșă foto;

- proces-verbal

de constatare a infracțiunii flagrante din 8 septembrie 2010 și planșă foto;

- note privind

supravegherea operativă efectuată de D.G.I.P.I.;

- proces-verbal

de constatare a efectuării actelor premergătoare din 6 septembrie 2010;

- declarațiile

inculpatului Z.C.C.;

- suporții optici.

II. La data de

28 octombrie 2010, instanța de fond a secției penale a Înaltei Curți de Casație

și Justiție a fost sesizată cu judecarea cauzei de față, în condițiile dispozițiilor

art. 264 alin. (4) C. proc. pen., repartizarea cauzei făcându-se aleatoriu, iar

primul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 19 ianuarie 2011.

Prin încheierea

de ședință din 3 mai 2011, pentru considerentele expuse pe larg, instanța a respins

ca nefondată cererea de constatare a nulității absolute a probelor administrate,

a actelor procesuale și procedurale întocmite, precum și a întregului material de

urmărire penală; a prorogat discutarea cererii de încetare a procesului penal formulată

în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. f) C.

proc. pen., întrucât aceasta este prematur formulată, presupunând o rezolvare ce

urmează a se da fondului cauzei; a respins ca neîntemeiată cererea de restituire

a cauzei la procuror formulată de inculpatul Z.C.C., prin apărător ales, în temeiul

dispozițiilor art. 332 alin. (2) C. proc. pen., iar în baza dispozițiilor art. 300

alin. (1) C. proc. pen. a constatat regularitatea actului de sesizare a instanței.

La data de 21

noiembrie 2011, inculpatul, prin apărător, a susținut cererea de excludere a mijloacelor

de probă obținute în mod ilegal sau neloial, considerând că acesta este admisibilă

întrucât se circumscrie dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, art. 2 C. proc. pen. cu privire la legalitatea procesului penal, art. 64

alin. (2) din același Cod și art. 91

1

alin. (9) C. proc. pen., cu privire

la interceptările din mediul ambiental, cu motivarea că interesul reiterării acestor

cereri rezultă din faptul că în situația în care acest punct de vedere va fi acceptat

de instanță, atunci orice referire făcută de procuror cu privire la aceste aspecte

va fi înlăturată de instanță.

A exemplificat

în acest sens declarația dată de martora S.A. la urmărirea penală, iar în situația

în care se va confirma susținerea inculpatului cu privire la modalitatea de audiere

a acesteia la Parchet, urmează ca instanța să țină seama doar de declarația martorei

dată în fața instanței. A mai arătat că autorizația de interceptare a fost dată

pentru vechiul sediu în timp ce aceasta s-a realizat la noul sediu; că operațiunile

de punere în executare a autorizațiilor au fost efectuate de către alte persoane

decât cele care fuseseră delegate, respectiv de către D.G.I.P.I., în loc de lucrători

de la Serviciul Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție, iar în situația în care

nu existau mijloace tehnice de realizare, era necesar ca Serviciului Tehnic al Direcției

Naționale Anticorupție să se adreseze altor servicii speciale, considerând că s-a

încălcat principiul instituției delegării, care are caracter personal.

Cu privire la

modalitatea de punere în aplicare a autorizației judecătorului, a arătat că acest

fapt s-a realizat prin pătrunderi repetate într-un spațiu privat, pătrunderi ocazionate

pentru schimbarea bateriilor. A mai arătat că Înalta Curte a fost indusă în eroare

de către procurori, întrucât primarul S.C., care făcea obiectul primului denunț,

fusese trimis în judecată de circa două săptămâni, iar între timp acesta a și fost

condamnat definitiv.

Prin încheierea

de ședință din data de 9 decembrie 2011, instanța a respins ca nefondată cererea

de excludere a mijloacelor de probă obținute în mod ilegal sau neloial, pentru următoarele

considerente:

Referitor la primul

aspect invocat, cum că autorizația de interceptare a fost dată pentru o adresă corespunzătoare

vechiului sediu al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, în timp

ce interceptarea și înregistrarea convorbirilor s-a realizat la noul sediu al unității

de Parchet, Curtea a constatat că această chestiune nu prezintă relevanță, fiind

vorba de o eroare materială, în condițiile în care autorizația s-a dat pentru sediul

respectivei unități de Parchet, care-și desfășura activitatea, la acel moment, într-un

singur imobil.

Cu privire la

împrejurarea că Parchetul s-a prevalat, pentru obținerea autorizației, de un denunț

ce privea o altă faptă decât cea care face obiectul prezentei cauze, Înalta

Curte apreciază că au fost aplicate corespunzător dispozițiile art. 91

1

C. proc. pen., la acel moment existând date (denunțul numitului L.L.M.) privind

pregătirea săvârșirii unei infracțiuni, iar împrejurarea că nu s-a concretizat presupusa

faptă care a stat la baza autorizării, nu prezintă relevanță.

În ceea ce privește

susținerile vizând efectuarea activităților tehnice pentru punerea în exploatare

a autorizațiilor de către alte persoane decât cele care fuseseră delegate, respectiv

de către D.G.I.P.I., în loc de lucrători ai Serviciului Tehnic al Direcției Naționale

Anticorupție, Curtea a constatat, de asemenea, că sunt neîntemeiate, fiind respectate

dispozițiile art. 91

1

și urm. C. proc. pen., inclusiv în ceea ce privește

activitatea de punere în executare a măsurilor autorizate începând cu ordonanța

provizorie din 15 aprilie 2010 a Direcției Naționale Anticorupție și continuând

cu încheierile succesive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Din examinarea

dosarului de urmărire penală reiese că există ordonanțe de delegare a lucrătorilor

din cadrul Serviciului Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție începând cu data

de 15 aprilie 2010, iar înregistrările audio - video a dialogurilor ambientale purtate

de inculpat cu alte persoane, redarea dialogurilor ambientale precum și a convorbirilor

telefonice au fost realizate de ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției

Naționale Anticorupție - Serviciul Tehnic. De asemenea, planșele fotografice cuprinzând

imagini din biroul inculpatului au fost realizate tot de Serviciul Tehnic. Referitor

la notele de supraveghere operativă întocmite de D.G.I.P.I., din procesul verbal

de constatare a efectuării actelor premergătoare rezultă că acestea s-au realizat

la solicitările procurorului din 19 aprilie 2010, 14 mai 2010 și 21 iulie 2010 adresate

Ministerului Administrației și Internelor - D.G.I.P.I., în vederea executării dispozițiilor

instanței.

Ca atare, Curtea

a constatat că, în faza de urmărire penală, probatoriile au fost administrate în

condiții de legalitate, iar aspectele vizând pertinența și relevanța acestora urmează

a fi apreciate la momentul soluționării cauzei pe fond.

Pe parcursul cercetării

judecătorești, Curtea a procedat la ascultarea directă și nemijlocită a inculpatului

și a martorilor din actele de urmărire penală, în sensul dispozițiilor art. 327

C. proc. pen., depozițiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei,

după cum urmează:

- declarațiile

inculpatului Z.C.C. din 24 octombrie 2011 și 27 aprilie 2012;

- declarația martorului

T.Z.P.D. din 13 ianuarie 2012;

- declarația martorului

B.B.V. din 9 decembrie 2011;

- declarația martorei

R.C.I. din 16 noiembrie 2011;

- declarația martorei

S.A. din 21 noiembrie 2011;

- declarația martorului

I.L. din 21 noiembrie 2011.

La cererea inculpatului,

instanța a admis și au fost audiați următorii martori:

- M.M. - declarația

din 30 ianuarie 2012;

- D.V.A. - declarația

din 30 ianuarie 2012;

- T.G.R. - declarația

din 30 ianuarie 2012;

- Ș.C. - declarația

din 30 ianuarie 2012;

- M.V.A. - declarația

din 30 ianuarie 2012;

- D.L.G. - declarația

din 30 ianuarie 2012.

La termenul de

judecată din 20 fe