ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3865/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3865/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1.
Hotărârea primei instanțe
Prin
Sentința nr. 6021 din 19 octombrie 2011, Curtea de Apel București a respins
acțiunea formulată de reclamanta G.N., în contradictoriu cu pârâtele
Autoritatea Națională pentru Cetățenie și E.N.E. - Președintele Autorității
Naționale pentru Cetățenie, ca rămasă fără obiect și a obligat pârâta
Autoritatea Națională pentru Cetățenie la plata către reclamantă a
cheltuielilor de judecată în cuantum de 508,3 RON.
Pentru
a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că cererea de redobândire a
cetățeniei române formulată de reclamanta G.N., ce face obiectul Dosarului nr.
150114/RD/2010, a fost avizată pozitiv de către Comisia pentru Cetățenie în
ședința din data de 20 iulie 2011. Ulterior, la data de 5 august 2011, a fost
emis Ordinul Președintelui ANC nr. 789/P, prin care cererea de redobândire a
cetățeniei române a fost aprobată, reclamanta figurând în Anexa 1 a ordinului
menționat, la poziția nr. 173.
Astfel,
având în vedere că cererea reclamantei a fost soluționată, Curtea a constatat
acțiunea ca rămasă fără obiect.
În
temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., instanța a obligat pârâta Autoritatea
Națională pentru Cetățenie la plata către reclamantă a cheltuielilor de
judecată în cuantum de 508,3 RON reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru
judiciar și onorariul de avocat.
Curtea
a avut în vedere faptul că deși acțiunea a fost respinsă ca rămasă fără obiect,
autoritatea pârâtă a căzut în pretenții, în condițiile în care pretențiile
deduse judecății au reprezentat, în fapt, vătămarea produsă de soluționarea
cererii numai ca urmare a introducerii prezentei acțiuni în instanță, în timpul
desfășurării procesului reclamanta fiind obligată să efectueze pe plan judiciar
cheltuieli pentru a determina autoritatea pârâtă să soluționeze cererea sa.
2.
Calea de atac exercitată în cauză
Pârâta
Autoritatea Națională pentru Cetățenie a atac cu recurs hotărârea, în temeiul
art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând modificarea ei, în sensul respingerii
capătului de cerere cu privire la obligarea sa la plata cheltuielilor de
judecată.
În
motivarea căii de atac, recurenta a susținut că este greșit soluționată cererea
intimatei de obligare la plata cheltuielilor de judecată, în raport de
dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., în cauză fiind incidente
dispozițiile art. 275 C. proc. civ., deoarece la prima zi de înfățișare
pretențiile intimatei reclamante au fost recunoscute, acțiunea fiind respinsă
ca rămasă fără obiect.
II.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând
sentința atacată prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele,
în temeiul art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că
recursul este fondat pentru considerentele expuse în continuare.
1.
Argumente de fapt și de drept relevante
Instanța
de fond prin hotărârea atacată a respins cererea principală de obligare a
recurentei-pârâte la analizarea/avizarea cererii intimatei-reclamante de
redobândire a cetățeniei române, cererea acesteia fiind examinată și avizată
pozitiv la data de 20 iulie 2010, astfel încât s-a apreciat că acțiunea a rămas
fără obiect.
Cu
toate acestea, prima instanță a obligat recurenta- pârâtă la plata
cheltuielilor de judecată în sumă de 500 RON, cu motivarea că este partea
căzută în pretenții, în condițiile în care pretențiile deduse judecății au
reprezentat, în fapt, vătămarea produsă de soluționarea cererii numai ca urmare
a introducerii prezentei acțiuni în instanță, în timpul desfășurării procesului
reclamanta fiind obligată să efectueze pe plan judiciar cheltuieli pentru a
determina autoritatea pârâtă.
Înalta
Curte reține că prevederile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora
„partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească
cheltuielile de judecată”, au fost greșit aplicate de instanța de fond.
În
primul rând, raportat la capătul principal de cerere, astfel cum corect susține
recurenta-pârâtă, în speță nu este vorba de o nesoluționare în termen legal a
cererii intimatei-reclamante, care să fi condus la o tergiversare nejustificată
a cauzei.
Dimpotrivă,
așa cum rezultă din actele aflate la dosar, cererea intimatei-reclamante de
redobândire a cetățeniei române a fost avizată pozitiv la data de 20 iulie
2011, fiind aprobată la data de 5 august 2011, prin Ordinul Președintelui ANC
nr. 789/P din 5 august 2011), anterior primei zi de înfățișare, acesta fiind și
motivul pentru care instanța de fond a apreciat acțiunea ca rămasă fără obiect.
În
acest context, Înalta Curte apreciază că erau incidente prevederile art. 275 C.
proc. civ., care statuează că „pârâtul care a recunoscut la prima zi de
înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata
cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost în întârziere înainte de
chemarea în judecată”.
În
cauză, prima zi de înfățișare la care pârâta putea să recunoască pretențiile
reclamantei pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 275 C. proc. civ.,
coincide cu primul și unicul termen de judecată, respectiv 19 octombrie 2011,
când părțile legal citate, au pus concluzii.
Cum
recunoașterea pretențiilor reclamantei s-a făcut la data de 20 iulie 2011,
anterior primei zi de înfățișare, așa cum s-a arătat, devin incidente
dispozițiile art. 275 C. proc. civ., și nu cele cuprinse în art. 274 alin. (1)
C. proc. civ, cum în mod eronat a reținut instanța.
2.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
În
consecință, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312
alin. (2) și (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr.
554/2004, pentru motivul prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta
Curte va admite recursul, va modifica în parte sentința atacată, în sensul că
va respinge cererea de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de
judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
recursul declarat de Autoritatea Națională pentru Cetățenie împotriva Sentinței
nr. 6021 din 19 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal.
Modifică
în parte sentința atacată, în sensul că respinge cererea intimatei-reclamante
G.N. de obligare a recurentei Autoritatea Națională pentru Cetățenie la plata
cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 2 octombrie 2012.
Procesat
de GGC - LM