ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 687/2015

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

pronunțată de instanța de fond

Prin sentința nr. 471

din 11 decembrie 2013 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ

și fiscal, a respins ca tardivă acțiunea formulată de C.C.M.P.E. în contradictoriu

cu pârâtul M.M.F.P.S.-în prezent M.F.E. - A.M.P.O.S.D.R.U.

2.

Cererea de recurs

Împotriva

sentinței a declarat recurs în condițiile art. 483 C. proc. civ. reclamantul C.C.M.P.E.

2.1.

Motivele de casare

În

susținerea recursului, reclamantul a invocat motivele de nelegalitate prevăzute

de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., respectiv

hotărârea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când

cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei,

precum și greșita aplicare a normelor de drept material.

2.2.

Principalele argumente invocate

Cu

privire la motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C.

proc. civ., reclamantul a susținut că sentința este lovită de nulitate

absolută, în lipsa indicării soluției în dispozitiv, neputându-se determina

concordanța cu considerentele hotărârii, în sensul dacă respingerea acțiunii

s-a întemeiat pe admiterea unei excepții sau pe analiza fondului litigiului.

Cu

privire la motivul referitor la aplicarea greșită a normelor de drept material,

prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul a susținut că instanța

de fond a admis în mod eronat excepția tardivității acțiunii, raportat la dispozițiile

art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2001, în contextul în care erau aplicabile

prevederile derogatorii ale legii speciale, respectiv O.G. nr. 79/2003 și O.G. nr.

92/2003.

Astfel,

a învederat reclamantul, în raport de obiectul acțiunii - obligarea pârâtului să

emită decizie în soluționarea contestației formulate împotriva unui titlu de

creanță - erau incidente prevederile art. 3 alin. (6) din O.G. nr. 79/2003 și

ale art. 3 alin. (2) și art. 6 alin. (7) din normele metodologice de aplicare a

O.G. nr. 79/2003, ca norme de drept material, respectiv dispozițiile art. 205-218

din O.G. nr. 92/2003 ca norme de drept procedural.

Reclamantul

a precizat că adresându-se pârâtului prin formularea contestației împotriva actului

administrativ fiscal reprezentat de procesul-verbal de constatare a creanțelor bugetare,

a respectat procedura legală în materie, autoritatea pârâtă fiind cea care a

refuzat să-și exercite prerogativele conferite de lege.

3.

Apărarea pârâtului

Prin

întâmpinarea formulată, M.F.E. - A.M.P.O.S.D.R.U. - a solicitat respingerea

recursului, arătând în esență că instanța de fond a procedat corect reținând

tardivitatea acțiunii, prin depășirea termenului de decădere prevăzut de art. 11

alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

4.

Procedura de soluționare a recursului.

4.1.Cu

privire la examinarea recursului în completul filtru.

Raportul

întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost

analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de

ședință din data de 24 iunie 2014, în conformitate cu dispozițiilor art. 493 alin.

(4) C. proc. civ.

Prin

încheierea din 9 octombrie 2014 completul filtru a constatat, în raport de

conținutul raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplinește condițiile de

admisibilitate și, în consecință, l-a admis în principiu, în temeiul art. 493 alin.

(7) C. proc. civ., fixând termen de judecată pe fond a recursului.

4.2.

Cu privire la fondul recursului

4.2.1.

Analiza motivelor de casate invocate

Cu

privire la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Verificând

considerentele sentinței recurate, Înalta Curte constată că acestea îndeplinesc

exigențele dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. și explică

soluția de respingere a acțiunii pronunțată în dispozitiv, prin argumente de

fapt și de drept care demonstrează raționamentul pe baza căruia prima instanță a

reținut tardivitatea cererii introductive.

Cât

privește împrejurarea că în dispozitiv nu se menționează motivul respingerii

acțiunii, acest aspect nu este sancționat cu nulitatea actului, prevederile art.

425 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. impunând doar ca dispozitivul să cuprindă soluția

dată tuturor cererilor deduse judecății.

În

acest context nu se poate susține aplicabilitatea motivului de nelegalitate prevăzut

de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., nefiind incidentă niciuna dintre

ipotezele reglementate de textul de lege.

Cu

privire la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta

Curte constată că nu se impune casarea sentinței nici prin prisma motivului de nelegalitate

referitor la greșita aplicare a normelor de drept material, instanța de fond reținând

în mod justificat excepția tardivității acțiunii deduse judecății.

Astfel,

la data de 17 septembrie 2013 reclamantul s-a adresat instanței, solicitând anularea

procesului-verbal de constatare din 9 iunie 2011 prin care,în conformitate cu

dispozițiile art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 79/2003, s-a reținut în sarcina

centrului de consultanță în calitate de beneficiar de finanțare nerambursabilă,

un debit de 387.563,43 lei.

Din

actele dosarului rezultă că reclamantul a formulat contestație administrativă

adresată A.M.P.O.S.D.R.U. din cadrul M.M.F.P.S., înregistrată sub nr. 12866 din

14 iulie 2011, nesoluționată până la data formulării acțiunii în justiție.

Prima

instanță a reținut în mod corect că, potrivit art. 3 alin. (6) din O.G. nr. 79/2003

privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de

cofinanțare utilizate necorespunzător, se poate formula contestație în

condițiile și termenele stabilite de C. proc. fisc. aprobat de O.G. nr. 92/2003.

Potrivit

normelor cuprinse în Titlul IX C. proc. fisc. contestația administrativă nu

înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale

printr-un act administrativ fiscal, dispozițiile respective coroborându-se cu prevederile

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Așadar,

în condițiile în care O.G. nr. 79/2003 nu prevede un termen de formulare a

acțiunii în justiție, iar contestația administrativă nu a fost soluționată

potrivit O.G. nr. 92/2003, reclamantul avea obligația să respecte termenele prevăzute

de art. 11 din Legea nr. 554/2004.

4.2.2.

Soluția instanței de recurs

Toate

considerentele expuse converg spre concluzia că soluția pronunțată de instanța

de fond este legală, motiv pentru care recursul declarat în cauză va fi respins

ca nefondat, potrivit art. 497 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de - C.C.M.P.E. împotriva sentinței nr. 471 din 11 decembrie 2013 a

Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 18 februarie 2015.