ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1264/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1264/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra conflictului
negativ de competență de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.
Circumstanțele
cauzei
Prin plângerea
contravențională formulată în data de 16 septembrie 2014 și înregistrată pe rolul
Judecătoriei Novaci sub nr. 1227/267/2014, petentul B.C.B., a solicitat instanței
ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal din 19
august 2014.
La data de 17
decembrie 2014, Judecătoria Novaci a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale,
pe care a admis-o prin sentința civilă nr. 1083/2014 și a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva.
Prin sentința
nr. 341 din 4 februarie 2015, Judecătoria Deva a admis excepția necompetenței teritoriale
și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci.
Constatându-se
ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți
de Casație și Justiție, secția de contencios
administrativ și fiscal,
pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 135 C. proc. civ.
II.
Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de
competență
Verificând cauza,
în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată
că, în speță, competența de soluționare a litigiului aparține Judecătoriei Novaci
pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prin procesul-verbal
de contravenție din 19 august 2014, petentul B.C.B. a fost sancționat întrucât a
circulat pe DN 66 km206+100m, Băcia, județul Hunedoara, fără a deține o rovinietă
valabilă.
Din procesul-verbal
rezultă că domiciliul petentului se află în comuna C., județul Gorj, respectiv în
raza de competență teritorială a Judecătoriei Novaci.
Prin art. III
din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri - pentru degrevarea instanțelor judecătorești
și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.
a fost modificată O.G. nr. 15/2002 prin introducerea art. 10
1
potrivit
căruia, prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, „plângerea, însoțită de
copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria
în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul".
Legea nr. 2/2013
a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013 și se aplică tuturor proceselor
începute după această dată.
Înalta Curte constată
că, raportat la data introducerii plângerii contravenționale, respectiv 16
septembrie 2014, competentă să judece plângerea împotriva procesului-verbal de constatare
a contravenției și aplicare a sancțiunii este, potrivit art. 10
1
din
O.G. nr. 15/2002, astfel cum a fost modificată prin art. III din Legea nr. 2/2013,
judecătoria în circumscripția căreia își are domiciliul contravenientul.
Temeiul legal
al regulatorului de competență
În consecință,
având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135
alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare
a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Novaci.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare
a cauzei privind pe petentul B.C.B., în contradictoriu cu intimata Compania Națională
de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Centrul de Studii Tehnice Rutiere
și Informatică - C.E.S.T.R.I.N. în favoarea Judecătoriei Novaci.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
19 martie 2015.