ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 481/2014

Asupra recursului de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sentința penală nr. 232/P din data de 29 noiembrie 2012 pronunțată de către Tribunalul Bihor, s-au hotărât următoarele: În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului D.M., pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată. În baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen.

s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de: 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. cu titlu de pedeapsă complementară. În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executări pedepsei principale pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilirea conform art. 82 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale. În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

și art. 84 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului S.G., pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată. În baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de: 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

și interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. cu titlu de pedeapsă complementară. În baza arț.81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executări pedepsei principale pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilirea conform art. 82 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale. În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. și art. 84 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei. În baza art. 14 C. proc. pen.

și art. 998 C. civ. au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 5000 euro sau echivalentul în lei a acestei sume la data plății efective în favoarea părții civile P.D.F., respectiv la plata sumei de 5.000 euro sau echivalentul în lei a acestei sume la data plății efective în favoarea părții civile L.M.N., reprezentând daune morale și respinge ca nedovedite restul pretențiilor formulate. Din fondurile Ministerului Justiției s-a dispus virarea în favoarea Baroului Bihor sumele de 150 lei; 150 lei reprezentând onorariile apărătorului din oficiu avocat F.A. conform delegației din 22 noiembrie 2011; suma de 300 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu avocat P.F. conform delegației din 22 noiembrie 2011; suma de 300 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu avocat U.D.

conform delegației din 22 noiembrie 2011; sumele de 150 lei; 150 lei; 150 lei, reprezentând onorariile apărătorului din oficiu avocat I.S. conform delegațiilor din 21 septembrie 2012. În baza art. 191 C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata a câte 1.600 lei fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului. S-a dispus achitarea din fondurile Ministerului Justiției a contravalorii a patru ore de traducere efectuată de doamna traducător de limbă italiană S.P. Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele: Prin sentința penală nr. 228/P/2010 pronunțată de Tribunalul Bihor în Dosar nr. 4036/111/2006 s-a dispus în baza art. 332 alin. (2) C. proc. pen. restituirea la procuror în vederea refacerii urmăririi penale a cauzei penale privind pe inculpații L.C.G., D.M.

și S.G. trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2), art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și art. 7 din Legea nr. 39/2003. În motivare s-a arătat că întreaga urmărire penală desfășurată față de inculpatul L.C.G. este lovită de nulitate absolută, fiind încălcate o serie de prevederi legale, care reprezintă garanții ale dreptului la apărare, garanții care nu au fost respectate în această fază a procesului penal. S-a apreciat pe de altă parte că fiind incidență în cauză situația de indivizibilitate prevăzut de art. 33 lit. a) C. proc. pen., măsura restituirii cauzei la procuror trebuie dispusă și cu privire la inculpații D.M. și S.G. acest fapt impunându-se cu atât mai mult cu cât lămurirea împrejurărilor concerte ale săvârșirii faptei poate influența si situația acestora.

Prin Decizia penală nr. 631/R/2011 Curtea de Apel Oradea a admis recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor împotriva sentinței penale nr. 228/P din 2 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care au casat-o și modificat-o în sensul că s-a dispus trimiterea cauzei privind pe inculpații D.M. și S.G. la Tribunalul Bihor pentru continuarea judecății pe fond menținându-se dispozițiile instanței de fond privind pe inculpatul L.C.G. Dosarul privind pe inculpații D.M. și S.G. a fost reînregistrat la Tribunalul Bihor la data de 09 septembrie 2011. În lipsa oricăror probe care să dovedească vinovăția inculpaților D.M. și S.G., declarațiile testimoniale prezentate confirmând doar implicarea inculpatului L.C.G., instanța de fond a dispus achitarea acestora, sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc.

pen. Prin rechizitoriu, cei doi inculpați, au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, reținându-se în sarcina lor că, s-au constituit împreună cu coinculpatul L.C.G., într-un grup infracțional organizat, care a existat pentru o perioadă și a acționat în mod coordonat în perioada anilor 2004-2005, în scopul săvârșirii infracțiunilor grave de trafic de persoane majore și trafic de minori, pentru a obține în mod direct beneficii financiare. Probatoriul administrat în cauză a condus la concluzia că, nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Această infracțiune presupune existența unui grup infracțional organizat, astfel cum este definit acesta în cuprinsul art. 2 lit. a) din aceeași lege, care presupune un grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și, acționează, în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Faptul că inculpații D.M.

și S.G. au săvârșit împreună cu inculpatul L.C.G. infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, vizând pe cele două părți vătămate P.D.F. și L.M.N. atrage reținerea agravantei prevăzute de art. 12 alin. (2) lit. a) din aceeași lege, care a vizat traficul de persoane săvârșit de două sau mai multe persoane împreună, probele de la dosar fiind în sensul reținerii doar a acestei agravante, iar nu în sensul existenței infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă distinctă și care trebuie dovedită prin mijloace de probă neechivoce, ceea ce nu a fost cazul în speță. Așa cum s-a arătat mai sus față de inculpații D.M. și S.G., întreg probatoriul administrat în cauză a dovedit vinovăția acestora, strict sub aspectul racolării de către aceștia a celor două părți vătămate P.D.

și L.M., activitate infracțională care s-a desfășurat în perioada ianuarie - februarie 2004. Celelalte aspecte evidențiate în rechizitoriu cum că, în realitate grupul constituit ar fi desfășurat o activitate infracțională în perioada anilor 2004-2005 și a vizat o activitate mult mai amplă de racolare a mai multor persoane printre care și minore (în afara celor două părți vătămate mai sus enunțate) nu au fost dovedite prin nici un mijloc de probă. în aceste împrejurări nu s-a reținut existența unui grup constituit cu reguli și structură bine organizată, legătura dintre inculpați fiind contextuală și ocazională.

Gruparea formată din cei trei inculpați fără a avea o continuate sau o structură determinată, cu roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului nu a constituit un grup infracțional organizat în sensul Legii nr. 39/2003 cu atât mai mult cu cât în textul de lege se prevede că a fost necesar ca respectiva grupare să acționeze pe o anumită perioadă cea ce nu a fost cazul în speță. Față de cele de mai sus instanța de fond a dispus achitarea inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003. Ca urmare instanța de fond în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului D.M., pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată. Fapta inculpatului D.M. așa cum a fost descrisă și dovedită la pct. 1 constând în recrutarea prin înșelăciune și luarea unor măsuri de transportare în Germania a părților vătămate L.M.N. și P.D. în perioada ianuarie -februarie 2004 în scopul exploatării sexuale și a exploatării prin muncă, întrunește elementele constitutive ale infracțiuni de trafic de persoane prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen.

text în baza căruia s-a dispus condamnarea la o pedeapsă de: 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. cu titlu de pedeapsă complementară. La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului instanța de fond de judecată a avut în vedere dispozițiile art. 72 C. pen. respectiv gradul ridicat de pericol social al faptei comise, limitele legale de pedeapsă, numărul persoanelor traficate, ambele majore, dar pe de altă parte conduita inculpatului care s-a prezentat în fața instanței de judecată iar potrivit comunicărilor I.G.P.R.

- serviciul cazier judiciar acesta nu a fost tras la răspundere penală pe teritoriul României, împrejurări în care instanța de fond a reținut în favoarea sa circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. Instanța de fond a avut în vedere de asemenea împrejurarea că de la data comiterii faptei s-a scurs un interval de aproape 9 ani, (perioadă în care inculpatul nu a mai avut vreo tangentă cu legea penală română) condiții în care apreciind că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a acestuia, instanța de fond în baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executări pedepsei principale pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilirea conform art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale. În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. și art. 84 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului S.G., pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată.

Fapta inculpatului S.G. așa cum a fost descrisă și dovedită la pct. 1 constând în recrutarea prin înșelăciune și luarea unor măsuri de transportare în Germania a părților vătămate L.M.N. și P.D. în perioada ianuarie - februarie 2004 în scopul exploatării sexuale și a exploatării prin muncă, întrunește elementele constitutive ale infracțiuni de trafic de persoane prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen. text în baza căruia s-a dispus condamnarea la o pedeapsă de: În baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen.

s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de: 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. cu titlu de pedeapsă complementară. La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului instanța de fond de judecată a avut în vedere dispozițiile art. 72 C. pen. respectiv gradul ridicat de pericol social al faptei comise, limitele legale de pedeapsă, numărul persoanelor traficate, ambele majore, dar pe de altă parte conduita inculpatului care s-a prezentat în fața instanței de judecată iar potrivit comunicărilor I.G.P.R. - serviciul cazier judiciar acesta nu a fost tras la răspundere penală pe teritoriul României, împrejurări în care instanța de fond a reținut în favoarea sa circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.

Instanța de fond a avut în vedere de asemenea împrejurarea că de la data comiterii faptei s-a scurs un interval de aproape 9 ani, (perioadă în care inculpatul nu a mai avut vreo tangentă cu legea penală română) condiții în care apreciind că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a acestuia, instanța de fond în baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executări pedepsei principale pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilirea conform art. 82 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale. În baza art. 359 C. proc. pen.

s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. și art. 84 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei. Părțile, vătămate P.D.F. au formulat pretenții civile în cauză solicitând fiecare 5.000 euro daune materiale respectiv 5.000 euro daune morale. Părțile vătămate nu au făcut dovada prejudiciului de natură materială context în care urmează ca aceste pretenții să fie respinse. Cât privesc daunele morale solicitate instanța de fond a apreciat că acordarea în favoarea fiecărei părți civile a sumei de 5.000 euro este justificată față de suferința psihică și fizică, respectiv trauma pe care au încercat-o ambele tinere după ce au ajuns pe teritoriul statului străin aspect ce rezultă fără echivoc din declarațiile ample date de părțile vătămate.

Ca urmare instanța de fond în baza art. 14 C. proc. pen. și art. 998 C. civ. a dispus obligarea inculpaților în solidar la plata sumei de 5.000 euro sau echivalentul în lei a acestei sume la data plății efective în favoarea părții civile P.D.F., respectiv la plata sumei de 5.000 euro sau echivalentul în lei a acestei sume la data plății efective în favoarea părții civile L.M.N., reprezentând daune morale și respinge ca nedovedite restul pretențiilor formulate. Împotriva acestei. hotărâri, în termen legal, a declarat recurs D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea, criticând hotărârea atacată sub aspectul greșitei achitări a inculpaților D.M. și S.G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2008 și a greșitei individualizări judiciare a pedepsei prin reținerea nelegală a prevederilor art. 74 lit. a) C. pen.

în favoarea celor doi inculpați. În motivare s-a arătat că în ce privește infracțiunea de grup organizat au fost întrunite elementele constitutive ale acesteia deoarece după modul de organizare și acțiune a celor trei inculpați, L.C.G., D.M. și S.G., rezultă fără echivoc că ultimii aveau rolul de a racola din România persoane de sex feminin majore și minore și a le trimite prin intermediul unor transportatori din țară în Germania unde erau așteptate de primul inculpat, care apoi le supunea exploatării sexuale sau prin muncă. în acest sens s-au făcut referiri la declarația părții vătămate P.D.F., S.I., A.R. și P.C.A.. S-a mai arătat și faptul că activitatea infracțională a grupului s-a desfășurat pe perioada anilor 2004-2005, perioadă în care au racolat și exploatat sexual și prin muncă cinci victime din care trei majore și două minore.

Referitor la implicarea inculpaților D.M. și S.G. în racolarea și exploatarea minorelor P.C.A. și S.I. s-a arătat că instanța de fond nu a avut în vedere decât parțial declarațiile acestora date pe parcursul procesului penal. S-a mai arătat și faptul că în mod greșit s-au reținut circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. în favoarea inculpaților D.M. și S.G., întrucât faptul că nu au fost trași la răspundere penală pe teritoriul României nu poate fi privită ca o dovadă a bunei conduite a acestora, iar lipsa antecedentelor penale nu poate fi reținută în mod automat ca circumstanță atenuantă atâta timp cât nu este coroborată cu alte elemente de fapt, în speță inculpații săvârșind o infracțiune gravă și au avut o atitudine nesinceră în timpul procesului penal.

Prin Decizia penală nr. 78/A din 13 iunie 2013 Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondat apelul declarat de D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial Oradea. Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut că instanța de fond o situație de fapt corectă având la bază un amplu material probator administrat în cursul urmăririi penale și al judecății, făcând trimitere la probele, respectiv la declarațiile persoanelor audiate în cauză,. motivarea instanței de fond cuprinzând pe larg depozițiile acestora. În ce privește infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 reținută în sarcina inculpaților D.M. și S.G., curtea a reținut că probele administrate în cauză nu dovedesc nicio implicare a celor doi inculpați în racolarea celor două tinere P.C.A.

și S.I., aceasta din urmă audiată sub identitate protejată, declarațiile acestora dovedind doar vinovăția inculpatului L.C.G. în săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane. Așadar declarațiile celor două tinere aflate la filele 64-68 din dosarul de urmărire penală, 44-45 din dosarul de urmărire penală și care sunt pe larg expuse în considerentele hotărârii instanței de fond nu susțin învinuirile celor doi inculpați, motiv pentru care soluția de achitare a acestora în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. este corectă, inculpații beneficiind de prezumția de nevinovăție. Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, curtea, de asemenea, a reținut că probatoriul administrat în cauză nu dovedește componența unui grup din care ar fi făcut parte și inculpații D.M.

și S.G. Faptul că inculpații ar fi făcut parte din grup infracțional a cărui activitatea infracțională s-a desfășurat în perioada 2004-2005 și a vizat racolarea mai multor peroane între care și minore în afara celor două părți vătămate arătate mai sus nu au fost dovedite prin niciun mijloc de probă. Prin urmare, în cauză nu există dovezi că inculpații s-au constituit într-un grup organizat așa cum o cer prevederile art. 7 din Legea nr. 39/2003, motiv pentru care prima instanță în mod corect a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei fapte și că se impune achitarea inculpaților. Faptul că inculpații D.M. și S.G. au săvârșit infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu inculpatul L.C.G.

privind cele două părți vătămate P.D.F. și L.M.N. nu determină existența unui grup organizat, cu roluri prestabilite care a acționat pentru o perioadă și în mod coordonat în scopul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001. Din dosarul cauzei rezultă neechivoc că legătura dintre inculpați este un ocazională, activitatea lor fiind determinată de anumite împrejurări, circumstanțe într-un anumit moment. Pedepsele aplicate inculpaților D.M. și S.G. au fost corect individualizate având în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, decurs din împrejurările și modalitatea în care a fost comisă. S-a apreciat că și modalitatea de executare a pedepsei stabilită pentru inculpat a fost apreciată în mod corespunzător, executarea acesteia în condițiile art. 81 C. pen., fiind în măsură să satisfacă cerințele art. 52 C. pen.

Împotriva hotărârii sus menționată "Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea a declarat recurs, invocându-se cazul de casare prev. de art. 385 9 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., considerându-se că s-a făcut o greșită aplicare a legii, VW-sensul achitării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cât și reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. La termenul de judecată din 7 februarie 2014 când. Înalta Curte a acordat cuvântul la dezbateri, procurorul de ședință a învederat că înțelege să-și retragă recursul declarat împotriva deciziei penale nr. 78/A din 13 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Înalta Curte în raport de dispozițiile art. 385 4 C. proc. pen. anterior, față de declarația de retragere a recursului formulată de procurorul de ședință în condițiile art. 369 C. proc. pen. anterior care se aplică în mod corespunzător urmează a se lua act de manifestarea de voință a parchetului. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea împotriva Deciziei penale nr. 78/A/2013 din 13 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul interpretului de limba italiană se plătește din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru intimații inculpați, în sumă de câte 75 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției. Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părți vătămate, în sumă de câte 40 lei, se plătește din.

fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 07 februarie 2014.