ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1673/2015

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul lași, secția comercială, - Faliment, prin sentința comercială nr. 758/S, pronunțată la data de 30 iunie 2010, în Dosarul nr. 5517/99/2007, a respins cererile conexe formulate de SC C. LTD SRL București, una promovată doar în nume propriu, iar a doua cât și pentru I.C. USA, în contradictoriu cu debitoarea SC S. SA Timișoara, reprezentată prin lichidator judiciar F.C. SPRL Timișoara și pârâta- cumpărătoare SC V.I. SRL București, privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare din 18 ianuarie 2007 autentificat la BNP P.l.V. Timișoara; a respins contestațiile formulate de SC C. LTD SRL în nume propriu, cât și pentru I.C.

USA, împotriva rapoartelor din 16 ianuarie 2007, din 31 ianuarie 2007, din 14 martie 2007 și din 16 mai 2007, întocmite de lichidatorul judiciar F.C. SPRL în cauza de faliment ce o vizează pe debitoarea SC S. SA Timișoara; a respins acțiunile formulate de SC C. LTD SRL București, acțiuni promovate în nume propriu, cât și pentru I.C. USA, privind anularea hotărârilor Adunării Creditorilor din datele de 15 ianuarie 2007, 12 martie 2007 și 15 mai 2007, adoptate în aceeași cauză de faliment; a admis în parte cererea pârâtei- cumpărătoare SC V.I. SRL privind cheltuielile de judecată și în consecință: în temeiul art. 274 alin. (1) și (3) C. proc. civ., a obligat pe reclamanta SC C. LTD SRL să plătească pârâtei-cumpărătoare suma de 15.295 RON cheltuieli de judecată.

La data de 08 mai 2015, SC C. LTD SRL București a formulat cerere de revizuire cu privire la această sentință, motivele cererii de revizuire fiind depuse, de asemenea, la aceeași dată și întemeiate în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. În conformitate cu prevederilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., examinând, cu prioritate, excepția tardivității formulării cererii de revizuire, invocată de către intimata SC S. SA - prin lichidator judiciar F.C. SPRL Timișoara, prin concluziile scrise depuse la dosar, cât și de intimata SC V.I. SRL București, direct în ședință publică, Înalta Curte reține următoarele: Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece, se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează. În speță, prin cererea de revizuire formulată și întemeiată în drept pe prevederile art. 322 pct. 7 alin. (2) C. proc. civ., se atacă o sentință care a fost pronunțată la data de 30 iunie 2010, invocându-se contrarietatea acesteia în raport cu încheierea nr. 1057 de la 7 aprilie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiți, secția a ll-a civilă, în Dosarul nr. 876/1/2015, aceasta fiind ultima hotărâre pretins potrivnică. În atare situație, sunt aplicabile dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 teza a ll-a C. proc.

civ., potrivit cărora, „Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: (...) pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2) de la pronunțarea ultimei hotărâri". Termenul de o lună, în care se poate formula cerere de revizuire împotriva unei hotărâri judecătorești, întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 alin. (2) C. proc. civ., este socotit de la momentul pronunțării respectivei hotărâri, indiferent de momentul când partea interesată a luat cunoștință de motivele hotărârii atacate, iar acest fapt nu este de natură a încălca sau restrânge nici un drept procesual al părții. Astfel, de principiu, hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu este criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunțării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanța de judecată la data pronunțării.

De aceea, formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate și, pentru aceleași rațiuni, nu îngrădesc dreptul la apărare sau liberul acces la justiție al revizuentei. În speță, din actele dosarului, rezultă că, ultima hotărâre pretins potrivnică și în raport cu care s-a formulat cererea de revizuire, a fost pronunțată la data de 7 aprilie 2015. Așadar, termenul de o lună prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 teza a ll-a C. proc. civ., raportat la art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., a început să curgă de la data de 7 aprilie 2015, data pronunțării ultimei hotărâri pretins potrivnice, iar prezenta cerere de revizuire a fost formulată la data de 08 mai 2015, data înscrisă în email-ul de expediere, deci, cu depășirea termenului legal, care s-ar fi împlinit la data de 7 mai 2015. În ce privește calculul termenului prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 teza a ll-a C. proc. civ., vor fi aplicate dispozițiile art. 101 alin. (3) C. proc. civ., care dispun în sensul că: „Termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare". Obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 parag.

1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Or, neexercitarea dreptului procesual - în speță, a cererii de revizuire - în cadrul termenului imperativ stabilit de lege, atrage sancțiunea prevăzută de art. 103 alin. (1) C. proc. civ., care este decăderea, iar consecința este rămânerea irevocabilă a hotărârii revizuite pe data expirării termenului, astfel încât, aceasta nu mai poate fi analizată. În speță, așadar, revizuenta SC C. LTD SRL București a încălcat prevederile art. 324 alin. (1) pct. 1 teza a ll-a C. proc.

civ., deoarece, a formulat cererea cu depășirea termenului legal prevăzut de textul menționat, împrejurare față de care, dată fiind prioritatea soluționării excepției de tardivitate, celelalte aspecte învederate prin cererea de revizuire nu vor mai fi analizate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității fiind o excepție procesuală absolută și dirimantă, peremptorie, ce face de prisos analiza fondului. Având în vedere această situație, cât și dispozițiile art. 103 C. proc. civ., potrivit cărora, neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea părții din dreptul de a exercita această cale extraordinară de atac, conform art. 103 alin. (1) teza I C. proc.

civ., afară de cazul când legea dispune altfel - ceea ce, în cauză, nu se poate reține, sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei - ceea ce, în cauză, nu s-a susținut, Înalta Curte urmează a da eficiență textului de lege sus- evocat și, pe cale de consecință, a admite excepția tardivității formulării cererii de revizuire, invocată de către intimata SC V.I. SRL București, și a respinge cererea de revizuire, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția tardivității formulării cererii de revizuire, invocată de către intimata SC V.I. SRL București. Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta SC C. LTD SRL București împotriva sentinței comerciale nr. 758/S din 30 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul lași, secția comercială, - Faliment, în Dosarul nr. 5517/99/2007, ca tardiv formulată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 17 iunie 2015.