ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 834/2015

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal nr.

835/1/2014, reclamantul C.M.P., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior

al Magistraturii, a solicitat instanței să dispună anularea Hotărârii nr. 120

din 30 ianuarie 2014 emisă de pârât precum și obligarea Consiliul Superior al

Magistraturii să adopte o hotărâre în sensul valorificării rezultatului obținut

la concursul de promovare în funcția de execuție, efectivă și pe loc, organizat

la data de 10 noiembrie 2013.

În motivarea

contestației, reclamantul arată, în esență, că a participat la concursul de

promovare în funcția de execuție, efectivă și pe loc, organizat de pârât la

data de 10 noiembrie 2013 optând pentru promovarea pe loc pentru gradul

profesional de tribunal.

În urma rezultatului

obținut, ținând cont de clasamentul național, nu a reușit să promoveze dar,

deși îndeplinește toate condițiile pentru admiterea cererii de valorificarea

rezultatului obținut la concurs, pârâtul refuză să dea curs solicitării sale,

invocând opțiunea de promovare făcută pe loc sau efectivă.

Prin Hotărârea nr.

120 din 30 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea

formulată de reclamant prin care a solicitat valorificarea rezultatului obținut

la concursul de promovare pe loc în funcția de execuție din data de 10

noiembrie 2013, ca inadmisibilă.

În opinia

reclamantei, această hotărâre este nelegală din perspectiva principiului

nediscriminării, posibilitatea promovării judecătorilor fiind prevăzute la art.

125 alin. (2) din Constituție.

Nu există nici un

motiv ori impediment pentru ca judecătorii care au optat pentru promovarea pe

loc să nu poată ocupa „imediat” posturile ce se vacantează la o instanță

superioară, iar împrejurarea că judecătorii care optează pentru promovarea pe

loc nu mai sunt obligați, la data formulării cererii de înscriere la concurs,

să precizeze instanța la care doresc să promoveze nu are relevanță în privința

soluționării unei cereri de valorificare. Rațiunea Consiliului Superior al

Magistraturii, în sensul că promovarea se face numai pe bază de concurs, ci și

pe bază de opțiune nu are un fundament legal, opțiunea formulată interesând

doar concursul propriu-zis, nu și cererile de valorificare, care sunt

ulterioare și chiar facultative lăsate la aprecierea candidaților care nu au

fost inițial promovată.

Ca o concluzie,

opțiunea în discuție - pentru promovarea efectivă sau pe loc, în mod obiectiv

nu este necesară să fie calificată ca cerință de admisibilitate pentru

valorificarea rezultatelor, această condiție fiind de natură să indice un

tratament privilegiat în favoarea candidaților care au optat, inițial pentru

promovarea efectivă.

Intimatul Consiliul

Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care solicită, în esență,

respingerea contestației formulate de reclamantul C.M.P., arătând că motivele

de discriminare invocate de reclamant nu subzistă în cauză, instituția

valorificării fiind reglementată de dispozițiile art. 30, 27, 28 alin. (3), (4)

alin. (4) și art. 6, alin. (3) și (4) din Regulamentul privind organizarea și

desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor aprobat

prin Hotărârea nr. 621 din 21 septembrie 2006 a Plenului Consiliului Superior

al Magistraturii cu modificările și completările ulterioare.

La data de 25

februarie 2012, reclamantul a formulat cerere de renunțare la capătul doi din

contestația formulată, privind obligarea Consiliului Superior al Magistraturii

să adopte o hotărâre în sensul valorificării rezultatelor obținute la concursul

din data de 10 noiembrie 2013, menționând totodată cererea privind anularea

Hotărârii nr. 120 din 30 ianuarie 2014.

Analizând contestația

formulată în raport de criticile formulate, probatoriul administrat dar și de

dispozițiile legale incidente, se constată că este neîntemeiată pentru

următoarele considerente:

Reclamantul C.M.P. a

fost judecător la Judecătoria Beiuș, participând la concursul de promovare pe

loc în funcție de execuție, din data de 10 noiembrie 2013, dar în raport de

clasamentul național nu a promovat.

Prin Cererea nr.

1/29998/1154 din 18 decembrie 2013, a solicitat valorificarea rezultatului

obținut la concursul de promovare pe loc în funcție de execuție din data de 10

noiembrie 2013, în principal la Tribunalul Cluj, secția I - civilă și în

subsidiar la Tribunalul Timiș, secția I - civilă, Tribunalul Arad, secția I -

civilă, respectiv Tribunalul Maramureș, Brașov, Satu Mare, Alba sau Sibiu,

cerere ce a fost respinsă ca inadmisibilă prin Hotărârea nr. 120/2014 a

Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit art. 30

alin. (1) din Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea concursului de

promovare a judecătorilor și procurorilor aprobat prin Hotărârea Plenului

Consiliul Superior al Magistraturii nr. 621/2006 „Judecătorii și procurorii

care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 27 dar care nu au fost promovați

ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovați în posturile ce se

vacantează la instanțele și parchetele pentru care au optat la înscriere, în

termen de 3 luni de la data solicitării concursului”.

Din interpretarea

acestor dispoziții legale, ținând cont și de dispozițiile art. 28 alin. (3) și

(4), art. 29 rezultă că pe posturile ce se „vacantează la instanțele sau

parchetele pentru care au optat la înscriere” nu pot fi valorificate

rezultatele candidaților care au optat pentru promovarea pe loc ci numai pentru

candidații ce au optat pentru promovarea efectivă.

La concursul din data

de 10 noiembrie 2013 au fost alocate distinct un număr de posturi pentru

promovarea efectivă, reclamantul concurând pentru posturile vacante „pe loc” cu

ceilalți candidați care au optat pentru această formă de promovare.

Ca urmare, nu poate

solicit valorificarea rezultatului obținut la concursul pentru promovarea pe

loc pentru locurile devenite vacante la instanțe în general.

Nu se poate reține

discriminarea invocată de reclamant raportată la situația candidaților care au

optat pentru promovarea efectivă fiind evident că judecătorii care au optat

pentru promovarea efectivă nu se afla într-o situație identică cu cei care au

optat pentru promovarea pe loc, cele două forme de promovare fiind distincte.

Ca urmare, pentru

considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca nefondată contestația

formulată de contestatorul C.M.P. împotriva Hotărârii nr. 120 din 30 ianuarie

2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația,

astfel cum a fost precizată de C.M.P. împotriva Hotărârii nr. 120 din 30

ianuarie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 februarie 2015.

Procesat de GGC - LM