ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3682/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3682/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cauzei de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
1.
Obiectul acțiunii
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei
instanțe la data de 8 aprilie 2014, contestatoarea M.G.N. a formulat
contestație împotriva Hotărârii nr. 330 din data de 13 martie 2014 prin care
Plenul CSM a respins cererea sa de valorificare a rezultatului obținut la
concursul de promovare în funcțiile de execuție ale magistraților organizat la
data de 10 noiembrie 2013, respectiv promovarea sa efectivă de la Parchetul de
pe lângă Judecătoria sectorului 1 București la Parchetul de pe lângă Tribunalul
București.
Contestația a fost întemeiată pe art. 312 C. proc.
civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 29 alin. (7) și (9) din
Legea nr. 317/2004.
Contestatoarea arată că a participat la examenul
de promovare în funcțiile de execuție ale magistraților organizat la data de 13
noiembrie 2013, candidând pentru un post din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul
București și obținând media generală 7,30.
Rezultatul concursului a fost validat la data
de 10 decembrie 2013, iar, la data de 11 decembrie 2013, a formulat cerere de valorificare
a rezultatului obținut, solicitând promovarea într-o funcție de execuție, fiind
îndeplinite condițiile art. 27 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea
concursului de promovare în funcțiile de execuție ale judecătorilor și procurorilor
aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006.
Prin nota nr. XX a Direcției Resurse Umane și
Organizare afișată la data de 13 martie 2014 pe ordinea de zi a Consiliului Superior
al Magistraturii, s-a analizat cererea sa de valorificare doar prin prisma existenței
la data respectivă a locurilor de execuție vacante și, neexistând locuri efectiv
vacante la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, s-a propus respingerea cererii
sale.
Susține contestatoarea că, în cazul în care intimatul
CSM ar fi verificat posturile vacantate la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul
București, ar fi constatat existența a două posturi vacantate urmare a Hotărârii
CSM nr. 141 din 06 februarie 2014, de respingere a cererii d-nului procuror D.V.
de menținere în funcția de procuror și după împlinirea vârstei de pensionare, și
a Hotărârii Plenului CSM nr. 211 din 06 martie 2014, de constatare a îndeplinirii
condițiilor prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 față de d-nul
procuror V.M.
Mai invocă contestatoarea și cele reținute prin
deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ
și fiscal nr. 1657 din 18 martie 2011 și nr. 2262 din 14 aprilie 2011 în care s-a
arătat că art. 30 alin. (1) din Regulament, în interpretarea noțiunii de vacantare
a postului nu poate fi similară și nici condiționată de eliberarea efectivă a postului
pentru că legea nu distinge momentul la care operează eliberarea sa.
Procedura derulată în fața instanței
În cadrul procedurii de verificare și regularizare
a cererii de chemare în judecată și de fixare a primului termen de judecată prevăzute
de art. 200-201 C. proc. civ., republicat, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii
a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată,
motivând, în esență, că nu există motive de nelegalitate a hotărârii atacate.
Considerentele instanței asupra contestației
Examinând hotărârea contestată, în raport de motivele
invocate și de prevederile legale incidente, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 27 alin. (2) și art. 30 alin. (1)
din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a
judecătorilor și procurorilor aprobat prin Hotărârea nr. 621 din 21 septembrie 2006
a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a se putea valorifica rezultatul
obținut la concursul de promovare în funcții de execuție efectivă, trebuie îndeplinite,
cumulativ, condițiile privind -obținerea mediei generale 7 (nu mai puțin de 5 la
fiecare dintre probele de concurs), - formularea cererii de valorificare și existența
vocației la ocuparea unui post vacant și - existența de posturi vacante la instanțele
sau parchetele pentru care a optat la înscriere sau acestea să devină vacante în
termen de 3 luni de la validarea rezultatelor concursului.
Rezultatele finale ale concursului de promovare
în funcții de execuție organizat de CSM la data de 10 noiembrie 2013 s-au publicat
la data de 10 decembrie 2013, contestatoarea clasându-se pe poziția nr. AA. Termenul
de 3 luni privind valorificarea rezultatelor concursului împlinindu-se la data de
10 martie 2014. Cele două posturi scoase la concurs au fost ocupate de primii doi
candidați. Ulterior, candidații de la pozițiile nr. BB, CC și DD au fost promovați
în funcții de execuție prin valorificarea rezultatelor obținute, ca urmare a existenței
a 3 posturi de execuție la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, vacantate
în termenul de valorificare, astfel cum rezultă din nota direcției resurse umane
din anul 2013.
Contestatoarea a formulat cerere de valorificare
în termenul de 3 luni, respectiv la data de 11 decembrie 2013. Prin Hotărârea
nr. 330 din 13 martie 2014, ce face obiectul prezentului dosar, cererea sa a fost
respinsă din cauza lipsei posturilor de execuție vacante la Parchetul de pe lângă
Tribunalul București.
Intimatul CSM, în soluționarea cererii de valorificare
a contestatoarei, a avut în vedere situația posturilor vacante existente la nivelul
Parchetului de pe lângă Tribunalul București, după cum rezultă din înscrisul depus
la dosar, reținând inclusiv incidența Hotărârii nr. 926bis din 13 decembrie
2011, prin care s-a statuat cu valoare de principiu că pentru soluționarea cererilor
de valorificare pot fi utilizate și posturile devenite vacante la o dată ulterioară
expirării termenului de valorificare, ca urmare a unor măsuri dispuse în interiorul
acestui termen.
Deci, în speță, instanța constată, în acord cu
intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, că nu au fost afectate procedurii
de valorificare aferente concursului din 10 noiembrie 2013 cele două posturi ale
procurorilor care s-au pensionat, acestea devenind vacante numai după publicarea
în Monitorul Oficial a decretului Președintelui României de eliberare din funcție
prin pensionare, potrivit art. 85 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor și procurorilor, nefiind îndeplinită condiția dispunerii, în mod cert,
în interiorul termenului de valorificare a unor măsuri de vacantare.
Înalta Curte nu poate reține nici susținerile
contestatoarei referitoare la faptul că, în decursul termenului de valorificare
a rezultatului concursului, la data de 30 ianuarie 2014, intimatul ar fi dispus
transferul a patru procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul București ale căror
cereri de transfer au fost depuse ulterior cererii sale de valorificare, și că,
în cazul concursului dintre cererile de transfer și cererile de promovare prin valorificare,
este aplicabil criteriul cronologic, în funcție de data depunerii cererilor.
Astfel, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 181 din
6 februarie 2014, s-a stabilit că cererile de transfer au prioritate față de cererile
de valorificare. S-a reținut că, prin Hotărârea nr. 298 din 19 aprilie 2007, Plenul
CSM a apreciat, cu valoare de principiu, că cererile de valorificare formulate de
candidații la concursul de promovare au prioritate atunci când vin în concurs cu
cereri de transfer ale candidaților care au fost admiși pentru promovarea pe loc
la concurs și nu au prioritate atunci când vin în concurs cu alte cereri de transfer,
formulate de alți judecători decât aceia care au promovat pe loc în urma concursului.
Hotărârea menționată nr. 298/2007 a fost menținută
prin decizia nr. 3834 din 1 octombrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,
secția contencios administrativ și fiscal prin care a fost admis recursul CSM și
a fost respinsă excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 298 din 19 aprilie
2007 a Plenului CSM.
De asemenea, instanța mai reține că, în ce privește
cererile de transfer, contestatoarea nu a înțeles să solicite anularea și, eventual,
suspendarea executării acestor hotărâri ale Plenului CSM de aprobare a cererilor
de transfer din ianuarie 2014.
Soluția instanței asupra contestației
În raport de cele expuse mai sus, criticile aduse
hotărârii pronunțate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nefiind fondate,
Înalta Curte va respinge contestația formulată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația formulată de M.G.N. împotriva
Hotărârii nr. 330 din 13 martie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii,
ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 octombrie
2014.