ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2849/2012

Deliberând asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 238/D din 26 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul penal nr. 2790/110/2011, s-a dispus condamnarea inculpaților: I. S.G., cetățean italian, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de: - art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată, la pedeapsa de 10 ani închisoare; - art. 288 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare; - art. 293 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare; - art 31 alin. (2) raportat la art 289 alin. (1) C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare. Pedeapsă de executat: 10 ani închisoare. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestului preventiv de la 10 martie 2011 la 06 iunie 2011. II. G.S.C., cetățean italian, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de: - art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modifcată, la pedeapsa de 10 ani închisoare; - art. 288 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare; - art. 293 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare; - art. 31 alin. (2) raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare. Pedeapsă de executat: 10 ani închisoare. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestului preventiv, de la 10 martie 2011 la 06 iunie 2011. III. M.A.R., cetățean român, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de: - art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modifcată, la pedeapsa de 10 ani închisoare și de 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. - art. 293 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare; - art. 291 teza I C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare; - art. 31 alin. (2) raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și de 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Pedeapsa de executat: 10 ani închisoare și de 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestului preventiv, de la 10 martie 2011 la 15 martie 2011. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 350 teza a II-a coroborat cu art. 145 alin. (3) C. proc.

pen., a fost înlocuită măsura obligării de a nu părăsi localitatea, aplicată inculpaților G.S.C. și S.G. prin decizia penală nr. 614 din 06 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău și s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați pe o durată de 30 de zile, începând cu data efectivă a arestării acestora. S-a dispus emiterea, de îndată, a mandatelor de arestare preventivă pe numele celor doi inculpați. În baza art 169 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpații G.S.C. și S.G. a unui autoturism, aflat la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, și a bunurilor aflate în acesta. S-a dispus anularea certificatului de naștere emis pe numele S.G.S.A., aflat la dosarul cauzei, și emiterea unui nou certificat cu datele reale ale minorului, așa cum rezultă din testarea ADN.

S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 1.070,98 RON contravaloare traducere - H.D.P. În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 15.000 RON cheltuieli judiciare către stat. Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele: Prin rechizitoriul nr. 35 D/P/2011 din 30 mai 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău s-a dispus trimiterea în judecată pe inculpații cetățeni italieni G.S.C. și S.G., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modifcată, și art. 288 C. pen.

și art. 293 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., și inculpata M.A.R., cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată, art. 293 alin. (1) și 291 C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., fapte constând în aceea că, în perioada noiembrie 2010-martie 2011, cei trei inculpați au încheiat o înțelegere privind vânzarea copilului ce urma a fi născut de inculpata M.A.R. și înregistrarea acestuia ca fiind copilul născut de inculpata G.S.C. și avându-l ca tată pe inculpatul S.G., cu promisiunea moștenirii de către acesta a întregii averi deținute de familia cetățenilor italieni.

În acest scop, cei trei inculpați au falsificat documentele de identitate ale inculpatei G.S.C., prin lipirea fotografiei inculpatei M.A.R., pe care le-au utilizat la prezentarea inculpatei M.A.R., atât cu ocazia nașterii la data de 05 martie 2011 în cadrul Clinicii M. din mun. Bacău, cât și cu ocazia înregistrării copilului la Starea Civilă a mun. Bacău. Conform acestei înțelegeri, la data de 09 martie 2011, inculpata G.S.C. și inculpatul S.G., au încercat să părăsească teritoriul României împreună cu nou-născutul, victimă a traficului de minori, fiind depistați de către autorități pe raza mun. Brașov. Prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de învinuitul D.S. și SC E.M.

SRL Bacău, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001, modificată, și art. 288 C. pen. și art. 293 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., întrucât din cercetări a rezultat faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, sub aspectul laturii subiective. S-a dispus prin rechizitoriu și neînceperea urmăririi penale față de S.G. și G.S.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 208-209 C. pen., întrucât partea vătămată nu a formulat plângere în termen de 2 luni de la data când a cunoscut care sunt autorii faptei.

La termenul din data de 12 iulie 2011, reprezentantul Parchetului a solicitat extinderea procesului penal și punerea în mișcare a acțiunii penale față de cei trei inculpați cu privire la infracțiunea de participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, respectiv la emiterea certificatului de naștere pe numele minorului, prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 289 alin. (1) C. pen., constând în aceea că cei trei inculpați au depus la starea civilă, prin intermediul inculpatului S.G., documente contrafăcute din care rezulta că minorul era născut de către inculpații italieni, în urma căruia a fost emis certificatul de naștere în fals pentru partea vătămată nou-născut S.G.S.A., de către funcționarul de la starea civilă.

Din actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele: La data de 09 martie 2011, ora 06.00, inculpata M.A.R. a apelat serviciul de urgență 112 și a sesizat faptul că doi cetățeni italieni, ce locuiau temporar împreună cu ea în Bacău, într-un apartament închiriat cu câteva zile în urmă, i-au furat copilul nou-născut. Inculpata M.A.R., ce era divorțată în cursul anului 2010 de soțul său R.C., cu care avea un copil minor lăsat în grija bunicilor, respectiv a părinților inculpatei M.A.R., a decis să plece în Italia pentru a lucra ca menajeră. Deși inculpata M.A.R. și fostul soț, martorul R.C., erau divorțați, aceștia au locuit împreună ca soț și soție la domiciliul martorului, până în la începutul lunii august 2010, când inculpata s-a mutat de bună voie la bunica ei, separându-se din nou de martorul R.C.

Conform declarațiilor lui R.C., cât și ale inculpatei M.A.R., în ziua de 06 august 2010, cei doi s-au întâlnit, la cererea inculpatei, ocazie cu care aceasta i-a spus fostului soț că va pleca în Italia să muncească ca și menajeră pentru a câștiga bani cu care să finalizeze construcția unei case, pe care cei doi foști soți o începuseră. În aceleași împrejurări, inculpata M.A.R. i-a adus la cunoștință fostului soț că este însărcinată cu el, arătându-i un test de sarcină pozitiv și nu i-a dat de înțeles că ar vrea să renunțe la acest copil, deoarece i-a spus că și-ar dori ca acesta să fie fetiță, întrucât primul lor copil, lăsat în grija bunicilor materni, este băiat. Deși martorul R.C. a declarat că nu a fost de acord cu plecarea inculpatei din țară, totuși, nu s-a putut opune dorinței acesteia, întrucât fosta soție își cumpărase deja bilet și este o fire mai independentă.

Astfel, în luna august 2010, inculpata M.A.R. a plecat în Italia și s-a angajat să lucreze ca menajeră pentru cetățenii italieni - inculpații G.S.C. și S.G., soți ce locuiesc în Italia. Inculpata a lucrat pentru cei doi cetățeni italieni până în noiembrie 2010 când sarcina sa a început să fie vizibilă, ocazie cu care le-a spus celor doi soți cetățeni italieni G.S.C. și S.G. că nu are mijloacele necesare întreținerii acestui copil și că ar fi de acord să îl dea familiei de italieni pentru ca nou-născutul să ducă o viață mai bună, respectiv lipsită de griji materiale. De asemenea, inculpata M.A.R. le-a spus celor doi cetățeni italieni inculpați G.S.C. și S.G., că nu se mai înțelege cu fostul soț, tatăl copilului, că nu dorește sub niciun motiv să păstreze acest copil și să îl crească, în același timp ascunzând acestora faptul că în România mai are un copil pe care l-a lăsat în grija părinților.

Cu această ocazie, inculpata M.A.R. i-a spus inculpatei G.S.C. să nu mai apeleze la înseminare artificială pentru a rămâne însărcinată, deoarece îi va da copilul ei, pentru a-i asigura acestuia un viitor mai bun, respectiv o situație materială bună, în calitate de viitor moștenitor al inculpaților G.S.C. și S.G. După ce între cele două inculpate a intervenit această înțelegere, i-au adus la cunoștință și inculpatului S.G., care a acceptat imediat această propunere. Astfel, în toamna anului 2010, între cei trei inculpați s-a realizat o înțelegere privind încredințarea copilului cu care era însărcinată inculpata M.A.R. familiei de cetățeni italieni la care aceasta lucra.

De la acest moment și până la nașterea copilului, care a avut loc la data de 05 martie 2011 în România, toți cei trei inculpați, dar în special inculpata M.A.R., au efectuat toate demersurile necesare pentru ca părinții săi să nu afle că este însărcinată, să găsească o clinică privată unde să nască sub o altă identitate, respectiv cea a inculpatei G.S.C., și să înregistreze nou-născutul pe numele inculpaților G.S.C. și S.G. Intenția inculpatei M.A.R. a fost aceea de a moșteni toată averea inculpaților italieni prin copilul pe care urma să îl vândă acestora, întrucât, conform înțelegerii dintre cetățenii italieni și mama naturală, după naștere și înregistrarea copilului cu date de stare civilă nereale, inculpata M.A.R.

urma să revină în Italia și să locuiască în continuare împreună cu familia inculpaților cetățeni italieni și copilul său, subiect pasiv al infracțiunii de trafic de minori. Inculpata M.A.R. știa de la ceilalți doi inculpați că aceștia au o avere importantă, respectiv două imobile, două mașini și suma de 100.000 euro într-un cont, și fiind o fire materialistă (lucru pe care l-a afirmat chiar ea), a devenit interesată să moștenească aceste bunuri prin intermediul copilului, pe care a sperat că îl va crește împreună cu familia de cetățeni italieni. De asemenea, inculpata M.A.R. i-a spus inculpatei G.S.C. să nu mai încerce să facă un copil prin înseminare artificială deoarece este mai ușor să îi dea copilul ei gata născut, lucru cu care cei doi soți italieni au fost de acord.

Cât s-a aflat pe teritoriul Italiei și a purtat sarcina timp de 9 luni, inculpata a beneficiat de asistență medicală și control de specialitate prin grija celor doi inculpați italieni, care au dus-o periodic la medicul specialist al inculpatei G.S.C. De asemenea, cei trei i-au spus atât medicului, cât și avocatului familiei că doresc să înregistreze copilul ce urma a fi născut de inculpata M.A.R. ca fiind născut de G.S.C. și avându-l ca tată pe S.G., însă li s-a comunicat de către aceștia că acest lucru nu este posibil în Italia și să încerce obținerea acestui rezultat în România. În aceste împrejurări, inculpata M.A.R. a căutat prin rețeaua Internet o clinică privată din Bacău unde să nască sub o identitate falsă, respectiv cea a inculpatei G.S.C.

Aceeași inculpată a sunat la Clinica M. din Bacău, aparținând învinuitului D.S., și-a făcut programare la sfârșitul lunii februarie 2011, când se apropia termenul pentru naștere, după care a căutat un apartament în Bacău, pe care să îl închirieze și unde să locuiască anterior, cât și după naștere, împreună cu cetățenii italieni. De precizat este faptul că inculpata M.A.R. nu și-a anunțat fostul soț, respectiv pe tatăl copilului, că va veni în România pentru a naște și nici părinți sau alte rude apropiate. Anterior plecării din Italia către România, inculpata M.A.R., la sugestia inculpatei G.S.C., a făcut poze pe care cei trei le-au aplicat pe cartea de identitate a inculpatei italiene, în locul fotografiei acesteia, cu intenția de a se înregistra sub această identitate la clinica unde urma să nască.

La data de 23 februarie 2011, toți cei trei inculpați au venit în România cu mașina personală a cetățenilor italieni, s-au cazat într-un apartament închiriat de la martora M.R.C. La aceeași dată a avut loc prima consultație la Clinica M., unde inculpata M.A.R. s-a prezentat și înregistrat în evidențele clinicii ca fiind inculpata G.S.C., iar pe inculpatul S.G. l-a prezentat ca fiind soțul său. Încă de la prima consultație, la înregistrarea ca pacientă și programarea pentru operația de cezariană, inculpații au prezentat actele de identitate contrafăcute, respectiv o carte de identitate cu datele de stare civilă ale inculpatei G.S.C., pe care fusese aplicată o fotografie a inculpatei M.A.R. În perioada prenatală, cât inculpata s-a aflat sub supraveghere medicală, a vorbit tot timpul în limba italiană, s-a prezentat la clinică însoțită de ceilalți doi inculpați, iar pe inculpata G.S.C.

a prezentat-o personalului clinicii ca fiind sora pretinsului soț. Deși angajații Clinicii M. au avut suspiciuni în legătură cu identitatea reală a inculpatei M.A.R. și au întrebat-o dacă are într-adevăr 45 de ani, deoarece arată mult mai tânără, aceasta a susținut în permanență că este inculpata G.S.C. Din declarațiile date de învinuitul D.S., doctorul care a operat-o pe inculpată, cât și a martorele P.V., P.M.M., asistente la această clinică, rezultă că inculpații, cu ocazia efectuării consultației prenatale, veneau toți trei la clinică și că au insistat ca intervenția de cezariană să aibă loc cât mai curând posibil, motivând că trebuie să se întoarcă în Italia, unde au loc de muncă. Deoarece învinuitul D.S., ce urma să o opereze pe inculpata M.A.R., a avut dubii cu privire la identitatea reală a acesteia, a sunat la I.P.J.

Bacău, anunțând ofițerii de poliție O.G.D. și M.A. despre situația pe care o constatase, cerând efectuarea unor verificări prin Interpol a cetățenilor italieni. Așa cum rezultă din declarațiile celor doi ofițeri de poliție din cadrul I.P.J. Bacău - Serviciul investigare a fraudelor, cât și din adresa răspuns formulată de I.P.J. Bacău, într-adevăr doctorul D.S. a solicitat efectuarea unor verificări cu privire la inculpații-cetățeni italieni, anterior efectuării operației de cezariană, respectiv la 04 martie 2011. Cu toate acestea, deși avea suspiciuni cu privire la reală identitate a pacientei G.S.C., pe care urma să o opereze, învinuitul D.S. a hotărât, de comun acord cu inculpații, să realizeze pe data de 05 martie 20111 operația de cezariană în clinica din Bacău.

Astfel, la data de 05 martie 2011, inculpata M.A.R. a dat naștere, prin operație de cezariană, unui făt de sex masculin, în greutate de 3.000 g., al cărui tată natural este martorul R.C. De precizat este faptul că inculpata M.A.R. nu și-a anunțat fostul soț, tatăl copilului, că a născut, nu i-a cerut să vină să declare copilul în vederea înregistrării lui în evidențele stării civile, așa cum ar fi fost normal, în vederea emiterii certificatului de naștere, pentru a putea fi externată. În ziua de 07 martie 2011, înainte de externarea inculpatei și a nou-născutului, inculpații-cetățeni italieni s-au prezentat la registratura clinicii pentru a ridica certificatul constatator al nașterii nou-născutului, iar inculpatul S.G.

s-a deplasat la Starea Civilă din mun. Bacău și a solicitat emiterea certificatului de naștere al copilului. În baza documentelor false prezentate de inculpat, nou-născutul a fost înregistrat cu numele de S.G.S.A., avându-i ca părinți pe inculpații G.S.C. și S.G. În aceeași zi, inculpații au tradus toate documentele ce atestau nașterea acestui copil la un notar de pe raza mun. Bacău și au păstrat asupra lor toate documentele medicale ce atestau existența unei sarcini și a nașterii acestui copil de către G.S.C. Odată cu efectuarea operației de cezariană, personalul clinicii a procedat la recoltarea de celule stem. După externarea ce a avut loc la data de 08 martie 2011, inculpata M.A.R., nou-născutul, cât și cei doi inculpați-cetățeni italieni au înnoptat împreună în apartamentul închiriat în Bacău, și s-au înțeles ca a doua zi dimineață să părăsească teritoriul României, cu destinația Italia, conform înțelegerii anterioare.

În dimineața zilei de 09 martie 2011, în jurul orei 05.30, inculpatul G.S.C. și S.G. au luat copilul, toate bagajele, cât și 5 cățeluși de rasa terier, pe care îi achiziționaseră în scop de revânzare, și au plecat cu destinația Italia, spunându-i inculpatei M.A.R. că nu mai are niciun drept asupra copilului, care este înregistrat pe numele ei și al soțului și că nu va avea dreptul să se apropie de el, chiar dacă va veni în Italia. Văzând că inculpata M.A.R. refuză să îi însoțească, conform înțelegerii anterioare, inculpații-cetățeni italieni au părăsit apartamentul împreună cu copilul nou-născut, cu destinația Italia. Ulterior, inculpata M.A.R. a sesizat organele de poliție prin intermediul apelului de urgență 112, deoarece și-a dat seama că înțelegerea existentă anterior nașterii nu mai fusese respectată de inculpații italieni.

Deoarece cercetările fuseseră demarate de către D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău, în cursul aceleiași zile, 09 martie 2011, în jurul orei 18.00, pe raza jud. Brașov, inculpata G.S.C. și inculpatul S.G. au fost depistați și opriți în trafic, iar nou-născutul, victima traficului de persoane, a fost internat în regim de urgență pentru a primi îngrijiri medicale în Maternitatea Brașov. Cu ocazia efectuării percheziției autoturismului aparținând inculpaților G.S.C. și S.G. au fost identificate toate documentele ce atestau identitatea falsă atribuită nou-născutului, în original. Ulterior, s-a stabilit, prin testări ADN, că nou-născutul înregistrat cu numele S.G.S.A. îi are ca părinți naturali pe inculpata M.A.R.

și martorul R.C. În opinia instanței de fond, faptele descrise mai sus se probează cu: - proces-verbal de sesizare din oficiu; - proces-verbal de identificare a inculpatei M.A.R.; - referat cu propunere de declinare a competenței; - rezoluție de începere a urmăririi penale; - ordonanță de extindere a cercetărilor și a urmăririi penale; - adresă către I.G.P.F.; - ordonanță provizorie din data de 09 martie 2011 privind interceptarea și înregistrarea de convorbiri telefonice, imagini și localizare prin GPS ori alte mijloace de supraveghere; - referat privind confirmarea ordonanței provizorii; - încheierea de ședință a Tribunalului Bacău privind confirmarea ordonanței provizorii; - proces-verbal privind redarea în formă scrisă a convorbirilor interceptate și înregistrate în baza ordonanței provizorii; - proces-verbal privind depistarea în trafic a inculpaților G.S.C.

și S.G., împreună cu nou-născutul S.G.S.A.; - proces-verbal privind redarea în formă scrisă a activității infracționale desfășurate de inculpații G.S.C. și S.G. și planșele foto aferente; - rezoluție privind efectuarea unei percheziții asupra autoturismului aparținând inculpaților și proces-verbal privind rezultatul percheziției efectuate asupra autoturismului inculpaților; - proces-verbal privind solicitarea unei ambulanțe pentru transportarea nou-născutului la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie din Brașov; - referat cu propunere de efectuare percheziții domiciliare la sediul SC E.M.

SRL; - autorizația de percheziție emisă de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 1392/110/2011; - proces-verbal de percheziție domiciliară; - referat cu propunere de efectuare percheziție informatică; - autorizație de percheziție emisă de Tribunalul Bacău; - proces-verbal privind percheziția informatică; - referat cu propunere de efectuare percheziție informatică laptop aparținând inculpaților; - autorizație de percheziție emisă de Tribunalul Bacău; - proces-verbal privind percheziția informatică și raportul encase aferent; - adresa de solicitare documente medicale de la Clinica M. Bacău; - formular de consimțământ în vederea tratamentului emis pe numele G.S.C.; - foaie de observație clinică a nou-născutului S.G.S.A.; - proces-verbal încheiat în SC E.M.

SRL și inculpații G.S.C. și S.G. privind eliberarea certificatului constatator din 05 martie 2011 pentru certificatul de naștere al copilului S.G.S.A.; - bilet de ieșire din spital/scrisoare medicală emisă de SC E.M. SRL pe numele inculpatei G.S.C. și ecografiile nou-născutului; - certificat de naștere emis pe numele nou-născutului cu numele S.G.S.A. și transcrierea acestuia în limba italiană; - xerocopie a certificatului de naștere a inculpatului S.G. în limba italiană; - xerocopie a certificatului de căsătorie a inculpaților G.S.C. și S.G. în limba italiană; - xerocopii ale cărților de identitate pe numele inculpaților G.S.C. și S.G.; - proces-verbal privind rezultatul verificărilor efectuate în evidențele SC E.M.

SRL; - rezoluție privind efectuarea unei constatări medico-legale a învinuitei M.A.R.; - rezoluție privind efectuarea unei constatări medico-legale psihiatrice a învinuitei M.A.R.; - expertiza medico-legală psihiatrică din 10 februarie 2011 a Serviciului Județean de Medicină Legală Bacău; - proces-verbal privind examinarea la data de 09 martie 2011 a nou-născutului la sediul I.P.J. Brașov și planșele foto aferente; - rezoluție privind efectuarea unei constatări medico-legale a nou născutului S.G.S.A.

și adresa de înaintare către Maternitatea Bacău; - raport de expertiză medico-legală din 10 martie 2011 a Serviciului Județean de Medicină Legală Brașov; - foaia de observație clinică generală a nou-născutului eliberată de Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Brașov și adresa de înaintare; - adresă de solicitare la Serviciul de Ambulanță Bacău privind transferarea nou-născutului victimă a traficului de minori; - rezoluție privind efectuare a unei constatări medico-legale de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” și a unei testări ADN; - adresa privind solicitarea de prelevare de probe în vederea efectuării testului ADN de către Serviciul Județean de Medicină Legală Bacău și răspunsul acestei unități; - adresele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău prin care se comunică instituirea măsurii plasamentului în regim de urgență pentru minorul victimă a traficului de minori; - proces-verbal privind comunicarea de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” a datei estimative a examinării probelor ADN; - raportul de expertiză medico-legală din 20 mai 2011 emis de Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”; - adresa I.P.J.

Bacău către Biroul Național Interpol de solicitare verificări privind identitatea inculpatei G.S.C. și actele acesteia în xerocopie și răspunsul acestei unități; - analize medicale efectuate în Italia de inculpata M.A.R. pe numele inculpatei G.S.C.; - solicitarea de efectuare a unei comisii rogatorii internaționale de către autoritățile judiciare italiene; - declarații martori R.C., D.S., P.V., B.I., M.L., P.M.M., B.E., M.R.C., O.G.D., M.A.; - proces-verbal privind predarea a 5 căței depistați în autoturismul inculpaților italieni către persoana de la care au fost achiziționați, respectiv numitul S.M.; - corespondență cu I.P.J. Bacău privind verificări referitoare la existența unor sesizări în cadrul acestei unități formulate de angajații Clinicii M. Bacău și răspunsul acestei unități; - declarație olografă în limba italiană a învinuitului S.G.; - declarații inculpat S.G.; - declarații inculpata G.S.C.; - declarații inculpata M.A.R.

În drept, instanța de fond a apreciat că faptele inculpaților: 1. S.G., descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată, art. 288 alin. (1) C. pen., art. 293 alin. (2) C. pen. și art. 31 alin. (2) raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; 2. G.S.C., descrise anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea 678/2001 modificată, și art. 288 alin. (1) C. pen. și art. 293 alin. (2) C. pen. și art. 31 alin. (2) raportat la art 289 alin. (1) C. pen.

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; 3. M.A.R., descrise anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap la art. 12 alin. (2) lit. a) Legea nr. 678/2001 modificată, art. 293 alin. (1) C. pen., art. 291 C. pen. și art 31 alin. (2) raportat la art 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpaților, instanța de fond a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite de inculpați prin faptul că au încheiat o înțelegere privind vânzarea copilului ce urma a fi născut de inculpata M.A.R. și înregistrarea acestuia ca fiind copilul născut de inculpata G.S.C.

și avându-l ca tată pe inculpatul S.G., cu promisiunea moștenirii de către acesta a întregii averi deținute de familia cetățenilor italieni. S-a avut în vedere modalitatea în care aceștia au procedat, prin faptul că cei trei inculpați au falsificat documentele de identitate ale inculpatei G.S.C., prin lipirea fotografiei inculpatei M.A.R., pe care le-au utilizat la prezentarea inculpatei M.A.R. atât cu ocazia nașterii la data de 05 martie 2011 în cadrul Clinicii M. din mun. Bacău, cât și cu ocazia înregistrării copilului la Starea Civilă a mun. Bacău. S-a avut în vedere și faptul că inculpații G.S.C. și S.G. s-au prevalat de dreptul la tăcere, însă au recunoscut, prin alte declarații, faptele; inculpata M.A.R.

a dat declarații contradictorii și nesincere însă a recunoscut în mod parțial săvârșirea faptei. Aceasta a arătat că în luna a șasea de sarcină, la propunerea inculpatei G.S.C., a încheiat o înțelegere frauduloasă cu aceasta și soțul ei, pentru a se prezenta într-o clinică din România sub o identitate falsă și a înregistra copilul pe care urma să îl nască pe numele soților italieni, în scopul obținerii unor avantaje materiale - promisiunea cetățenilor italieni fiind aceea de a-i lăsa copilului, și implicit ei, întreaga avere pe care o au aceștia (trei imobile în Italia, două autoturisme și suma de 100.000 euro aflată într-un cont bancar) drept moștenire. De asemenea, cei trei inculpați s-au înțeles ca inculpata M.A.R.

să locuiască, după nașterea copilului, în Italia cu cei doi cetățeni italieni, pentru a-i ajuta la creșterea copilului. Inculpata M.A.R. a recunoscut, în fața procurorului, că, fiind o fire materialistă, a fost tentată de averea pe care o aveau cei doi cetățeni italieni, inculpații din prezenta cauză, respectiv două imobile, două mașini și importante sume de bani în conturi, și a sperat că dacă le va da acestora copilul pe care ea urma să-l nască, va moșteni împreună cu fiul său întreaga avere a celor doi, însă în instanță a arătat că a dorit ca minorul să fie luat de către inculpații italieni doar pentru a primi cetățenia acestora. Faptul că inculpata M.A.R.

nu a dorit niciun moment să păstreze acest copil și l-a pus la dispoziția celor doi inculpați italieni ca pe o marfă, afirmând că nu-și dorește acest copil, rezultă din demersurile efectuate de ea împreună cu cei doi inculpați italieni, în perioada în care se afla în Italia, când și-a făcut toate analizele medicale pe numele inculpatei G.S.C., când s-au deplasat atât la medicul familiei, cât și la avocatul celor doi inculpați italieni, pentru a se interesa dacă în Italia este posibilă înregistrarea nou-născutului pe numele celor doi inculpați italieni, când, deși știa că urmează să nască și a venit în România, stabilind data nașterii - nu și-a anunțat fostul soț, respectiv pe martorul R.C., tatăl copilului, pentru a veni să înregistreze nou-născutul cu datele reale și niciun alt membru al familiei, când împreună cu ceilalți doi inculpați italieni și-a făcut o fotografie tip buletin pe care au aplicat-o pe cartea de identitate aparținând inculpatei G.S.C.

pentru a se prezenta sub o identitate falsă, și nu în ultimul rând, din faptul că atât anterior nașterii, cât și ulterior în Clinica M., unde a dat naștere copilului S.G.S.A., a susținut că este cetățean italian, se numește G.S.C., avându-l ca soț pe inculpatul S.G. și a vorbit numai in limba italiană, pentru a convinge personalul medical despre aceasta. Deși inculpata M.A.R., arătând că nu a avut un interes material când a înregistrat nou-născutul pe numele celor doi inculpați italieni, și că această idee le-a venit celor trei inculpați abia în România, din întreg materialul probator administrat rezultă în mod neechivoc faptul că nou-născutul S.G.S.A. a făcut obiectul unei înțelegeri, urmată de o tranzacție frauduloasă, între mama naturală, inculpata M.A.R.

și inculpații G.S.C. și S.G. - cetățeni italieni, cu consecința încălcării drepturilor fundamentale ale omului, respectiv dreptul la identitate și cetățenie, ființa umană fiind tratată în speță ca o „marfă” aducătoare de venit. Astiel, s-a menționat că potrivit art. 7 al Convenției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată de Legea nr. 18/1990, „copilul se înregistrează imediat după nașterea sa și are, prin naștere, dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetățenie și, în măsura posibilului dreptul de a-și cunoaște părinții și de a fi îngrijit de aceștia”, statele părți vor veghea ca aplicarea acestor drepturi să respecte legislația lor națională și obligațiile pe care acestea și le-au asumat în temeiul instrumentelor internaționale aplicabile în materie.

De asemenea, conform art. 8 al aceleiași convenții, statele părți se obligă să respecte dreptul copilului de a-și păstra identitatea, inclusiv cetățenia, numele și relațiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege fără nicio imixtiune ilegală. În cazul în care un copil este lipsit în mod ilegal de toate sau de o parte din elementele constitutive ale identității sale, statele părți vor asigura asistența și protecția corespunzătoare pentru ca identitatea acestuia să fie restabilită cât mai repede posibil. A conchis instanța de fond că acțiunile premeditate desfășurate de cei trei inculpați în perioada noiembrie 2010-09 martie 2011, privitor la nașterea copilului de către mama naturală sub o altă identitate, demonstrează un plan de acțiune bine pus la punct până în cele mai mici detalii, având ca scop lipsirea unei ființe umane, aflată în imposibilitate de a se apăra și a-și exprima voința, ca cel mai elementar drept, acela de a fi copilul propriilor părinți.

Conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea dreptului copilului „copilul are dreptul la stabilirea și păstrarea identității sale, are dreptul să crească alături de părinții săi și, de asemenea, are dreptul de protecție împotriva oricărei forme de exploatare”. Autoritățile publice sunt obligate să adopte reglementări specifice și să aplice măsuri corespunzătoare pentru prevenirea, între altele, a transferului ilicit și a nereturnării copilului, cât și a răpirii și a traficării de copii, în orice scop, și sub orice formă, conform prevederilor aceleiași legi. Reține instanța de fond că s-a invocat de către apărătorii inculpaților că în cauză nu ar fi îndeplinite condițiile prevăzute de lege respectiv cu privire recrutarea, transportarea, transferarea sau primirea unui minor în scopul exploatării acestuia.

Însă, a menționat aceeași instanță, așa cum s-a statuat în mod constant atât în practica judiciară, cât și în literatura de specialitate, pentru existența infracțiunii de trafic de persoane adulte elementul material trebuie să fie efectuat prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritatea asupra altei persoane. În schimb, în cazul traficului de minori, modul și mijloacele de săvârșire a faptei nu au relevanță în privința existenței infracțiunii, singura condiție cerută de lege fiind traficarea minorului.

Infracțiunea de „trafic de minori” săvârșită de cei trei inculpați asupra nou-născutului S.G.S.A. s-a consumat în momentul în care copilul, subiect pasiv al infracțiunii de trafic de minori, a primit certificatul de naștere conținând date nereale, ca urmare a înregistrării inculpatei M.A.R. sub o identitate falsă la Clinica M. din Bacău unde a născut, folosind o carte de identitate contrafăcută, pusă la dispoziție de inculpata G.S.C., cât și ca urmare a faptului că inculpatul S.G. a recunoscut copilul deși nu era tatăl acestuia și s-a deplasat la starea civilă unde a obținut certificatul de naștere ce urmează a fi anulat de către instanța de judecată, întrucât este fals. S-a reținut că inculpații G.S.C.

și S.G. au recunoscut în fața instanței cu ocazia audierii, cât și la procuror, faptele comise, le-au descris în mod detaliat, încercând să își minimalizeze gradul de vinovăție susținând că doar au acceptat propunerea inculpatei M.A.R., care a efectuat toate demersurile necesare în vederea realizării scopului propus. De asemenea, la individualizarea pedepselor, s-a avut în vedere faptul că, deși, prin decizia penală nr. 614 din 06 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv a inculpaților G.S.C. și S.G. cu obligația de a nu părăsi localitatea, aceștia nu au respectat condițiile impuse de instanță și au părăsit țara, fiind plecați în Italia. S-a mai avut în vedere și poziția de nerecunoaștere a faptelor de către inculpata M.A.R., care a încercat să denatureze adevărul prin prezentarea unei alte situații de fapt decât cea reieșită din probe.

Față de circumstanțele reale și personale sus-menționate, instanța de fond a considerat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins doar prin executarea pedepsei în regim de detenție. S-a menționat că la termenul din data de 20 octombrie 2011 inculpații G.S.C. și S.G. nu s-au prezentat în instanță, apărătorul acestora depunând la dosar două acte medicale, arătând că cei doi inculpați au părăsit teritoriul României fiind în Italia, unde au și fost expertizați medical, conform celor două acte depuse. În acest sens, instanța a constatat că cei doi inculpați, cetățeni italieni, nu au respectat condițiile impuse prin din decizia penală nr. 614 din 06 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău, prin care s-a dispus, în baza art. 139 alin. (1) C. proc.

pen., s-a înlocuit măsura arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv mun. Bacău, prevăzută de art. 145 C. proc. pen., față de inculpații G.S.C. și S.G. Or, în baza art. 145 alin. (2) C. proc. pen., pe durata măsurii inculpații erau obligați să respecte următoarele obligații: - să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați; - să se prezinte la instanța de judecată, ori de câte ori sunt chemați; - să nu își schimbe locuința, fără încuviințarea instanței; - să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme; - să nu se apropie de persoanele împreună cu care au comis faptele martori, experți și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

S-a reținut și că s-a atras atenția inculpaților cu privire la dispozițiile art. 145 alin. (3) C. proc. pen. din care rezultă că în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor, măsura obligării de a nu părăsi localitatea va fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege. Față de nerespectarea dispozițiilor din decizie, în baza art. 350 teza a II-a C. proc. pen. coroborat cu art. 145 alin. (3) C. proc. pen., s-a înlocuit măsura obligării de a nu părăsi localitatea aplicată inculpaților G.S.C. și S.G. prin decizia penală nr. 614 din 06 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău și s-a dispus luarea măsurii preventive a arestării preventive a celor doi inculpați.

S-a dispus emiterea, de îndată, a mandatelor de arestare preventivă pe numele celor doi inculpați. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Bacău și inculpații S.G., G.S.C. și M.A.R., motivele de apel fiind expuse în detaliu în preambulul prezentei decizii. Prin decizia penală nr. 7 din 24 ianuarie 2012, Curtea de Apel Bacău, secția penală, a dispus următoarele: În temeiul art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău și de inculpații G.S.C., S.G. și M.A.R. împotriva sentinței penale nr. 238/D/26.10.2011 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul penal nr. 2790/110/2011.

A desființat sentința penală apelată, cu excepția dispoziției privind înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura arestării preventive, și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe. În temeiul art. 383 alin. (3) C. proc. pen., a menținut actele procedurale efectuate în cauză până la termenul din data de 22 septembrie 2011 inclusiv. Pentru a dispune în acest sens, instanța de apel a reținut următoarele: Cu prilejul formulării motivelor de apel au fost invocate o serie de neregularități în desfășurarea procesului penal la prima instanță, care, în opinia apărătorilor apelanților-inculpați, atrag nulitatea absolută a sentinței apelate.

Analizând cu prioritate aceste critici aduse sentinței apelate, instanța de apel a apreciat că, în mod incontestabil, în opinia sa, cu ocazia judecății în primă instanță au fost încălcate o serie de dispoziții procedurale după cum urmează: În cauză nu a fost introdus ca parte civilă, victimă a infracțiunii de trafic de minori, presupus a fi săvârșită de către inculpați, minorul înregistrat cu numele S.G.S.A. Nu a fost citat în calitate de reprezentant legal al minorului tatăl acestuia, R.C. Nu au fost respectate dispozițiile art. 17 C. proc. pen., în sensul exercitării din oficiu a acțiunii civile în situația în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu. Nu au fost respectate dispozițiile art. 44 și 26 alin. (4) din Legea nr. 678/2001 coroborate cu art. 173 alin. (3) C. proc.

pen. în sensul că nu a fost desemnat un apărător din oficiu pentru victima infracțiunii de trafic de minori, deși situația acestuia impunea cu evidență luarea acestei măsuri. Cât privește împrejurarea că ședințele de judecată au fost publice, deși obiectul acuzației era constituit și din infracțiunea de trafic de minori, situație în care judecata ar fi trebuit să fie nepublică, instanța de apel a avut în vedere că inculpații au fost trimiși în judecată și pentru infracțiuni care se judecă în ședință publică, motiv pentru care, sub acest aspect, a apreciat că nu s-a produs o încălcare a normelor de procedură de către prima instanță, în acest sens pronunțându-se și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia penală nr. 99/2009.

Urmează a se analiza în ce măsură neregularitâțile constatate atrag nulitatea sentinței apelate și impun trimiterea cauzei spre rejudecare, așa după cum s-a cerut de către apelanți. S-a făcut trimitere la jurisprudența instanței supreme (Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr. 36 din 13 ianuarie 2009, a arătat că în mod greșit s-a procedat de către instanța de apel la trimiterea cauzei spre rejudecare pe motiv că în cauză nu a fost introdusă din oficiu ca parte civilă mama victimei, care suportase cheltuielile de înmormântare. S-a menționat că prin această soluție a fost încălcat principiul disponibilității, care guvernează soluționarea acțiunii civile, inclusiv în procesul penal, și că acea persoană avea posibilitatea să recupereze acele cheltuieli pe cale separată, într-un proces civil).

Or, a constatat instanța de apel, în cauză există o situație de excepție, derogatorie de la dispozițiile cu caracter de principiu privind disponibilitatea persoanelor păgubite, respectiv că victima infracțiunii este un minor, persoană lipsită de capacitate de exercițiu, situație în care devin incidente dispozițiile art. 17 C. proc. pen., iar instanța învestită cu soluționarea procesului penal are obligația exercitării și soluționării din oficiu a acțiunii civile. A opinat instanța de apel că pentru a putea proceda la exercitarea acțiunii civile se impune introducerea în cauză și citarea ca parte civilă a minorului, precum și citarea reprezentantului legal al acestuia, căruia instanța îi va cere să prezinte situația cu privire la întinderea pagubei materiale și a daunelor morale, precum și cu privire la faptele prin care acestea au fost pricinuite, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) C. proc.

pen. Prin urmare, în opinia instanței de apel, în mod cert judecata în primă instanță a cauzei a avut loc în condițiile în care una dintre părți nu a fost citată, această împrejurare impunând desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în conformitate cu dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. S-a mai arătat că în rejudecarea cauzei la fond, vor fi avute în vedere și dispozițiile din legea specială care, în raport de situația concretă a minorului, impun desemnarea unui apărător din oficiu pentru acesta și, de asemenea, că se vor avea în vedere și criticile referitoare la fondul cauzei, precum și modificările aduse art. 320 1 alin. (8) C. proc. pen. prin O.U.G.

nr. 121/2011. Împotriva hotărârii instanței de apel au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. și inculpații S.G. și G.S.C. motivele fiind expuse în partea introductivă a prezentei decizii. În motivele scrise de recurs ale Ministerului Public s-au menționat următoarele: „Conform dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., instanța de apel poate dispune rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată, doar în cazurile prevăzute limitativ în acest art., și anume: când judecarea cauzei la instanța de fond a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, sau când există vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute în art. 197 alin. (2) C. proc.

pen., cu excepția cazului de necompetență. (...) motivarea instanței de apel, în sensul că judecata s-a desfășurat in lipsa legalei citări a reprezentantului legal al minorului, respectiv martorul R.C. - tatăl natural al nou-născutului, victima traficului de minori, nu se încadrează în cazurile prevăzute expres și limitativ de prevederile art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., pentru a se dispune desființarea sentinței pronunțate la fond și trimiterea cauzei spre rejudecare. Astfel, (...) Tribunalul Bacău nu putea dispune citarea martorului R.C. în calitate de reprezentant legal al nou-născutului, întrucât acesta nu a recunoscut nou-născutul, iar acesta a fost conceput și născut în afara căsătoriei, calitatea de tată natural al minorului fiind stabilită în baza testului ADN, efectuat în cursul urmăririi penale.

În aceste condiții, din punct de vedere legal, martorul R.C. nu poate avea calitatea de reprezentant legal al nou-născutului. Pentru a proteja interesele nou-născutului, Tribunalul Bacău a considerat că se impune introducerea în cauză și citarea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău, la termenul din data de 22 septembrie 2011, astfel încât, la termenul următor, 20 octombrie 2011, judecarea cauzei s-a efectuat cu procedura completă din partea acestui serviciu. (...) în prezent, nou-născutul, victimă a traficului de persoane, este încredințat unui asistent matern profesionist din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Bacău, măsură ce a fost luată în regim de urgență în cursul urmăririi penale, după constatarea infracțiunii, iar de la acea dată și până în prezent copilul nu a fost recunoscut de tatăl său natural R.C., iar acesta nu și-a manifestat interesul pentru a-l crește.

Chiar și în situația în care instanța de apel considera necesară citarea unui reprezentant din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Bacău în locui Serviciului de Probațiune din cadrul Tribunalului Bacău, pentru a reprezenta interesele minorului. (...) aceasta se putea realiza în apel sancțiunea încălcării acestor dispoziții fiind nulitate relativă”.

Recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., va fi admis pentru motivele ce se vor arăta: Admițând apelurile exercitate împotriva sentinței penale, Curtea de Apel Bacău a desființat sentința și a dispus rejudecarea cauzei de către prima instanță, în sinteză, pentru următoarele motive: - în cauză nu a fost introdus ca parte civilă, victimă a infracțiunii de trafic de minori presupus a fi săvârșită de către inculpați, minorul înregistrat cu numele S.G.S.A.; - nu a fost citat în calitate de reprezentant legal al minorului tatăl acestuia, R.C.; - nu au fost respectate dispozițiile art. 17 C. proc. pen., în sensul exercitării din oficiu a acțiunii civile în situația în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu; - nu au fost respectate dispozițiile art. 44 și 26 alin. (4) din Legea nr. 678/2001 coroborate cu art. 173 alin. (3) C. proc.

pen. în sensul că nu a fost desemnat un apărător din oficiu pentru victima infracțiunii de trafic de minori, deși situația acestuia impunea cu evidență luarea acestei măsuri; - judecata în prima instanță a cauzei a avut loc în condițiile în care una dintre părți nu a fost citată. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că soluția pronunțată de instanța de apel este nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. Potrivit acestui text de lege, instanța de apel desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea cauzei de către aceasta atunci când judecarea cauzei a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre aceasta.

Se mai poate dispune rejudecarea cauzei de către prima instanță și atunci când există vreunul din cazurile de nulitate absolută reglementate în art. 197 alin. (2) C. proc. pen., cu excepția cazului de necompetență, situație în care rejudecarea cauzei se va face de instanța competentă, potrivit legii. Cazurile de nulitate absolută prevăzute în art. 197 alin. (2) C. proc. pen. se referă la sesizarea instanței, compunerea acesteia, publicitatea ședinței de judecată, participarea procurorului, prezenta învinuitului sau a inculpatului, asistarea acestora de către apărător, când sunt obligatorii, potrivit legii, și la efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori. Se constată că niciunul din cazurile, expres și limitativ prevăzute în art. 197 alin. (2) C. proc.

pen., nu se regăsesc în cauză, și, de altfel, nici instanța de apel nu face vreo referire concretă la o astfel de situație (cu excepția faptului că în considerentele deciziei atacate se menționează că „au fost invocate o serie de neregularități în desfășurarea procesului penal la prima instanță, care, în opinia apărătorilor apelanților-inculpați, atrag nulitatea absolută a sentinței apelate” și că „analizând cu prioritate aceste critici aduse sentinței apelate Curtea observă că, în mod incontestabil, cu ocazia judecății în primă instanță au fost încălcate o serie de dispoziții procedurale ...”).

Toate împrejurările menționate de către instanța de apel care au condus, în opinia acesteia, la necesitatea desființării hotărârii tribunalului și rejudecarea cauzei, pot fi considerate ca încălcări ale dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal și care atrag, în condițiile riguroase prevăzute de lege, nulitatea relativă a hotărârii, și numai în ipoteza producerii unei vătămări procesuale care să fie invocată de partea interesată. Fund nulități relative, acestea pot fi invocate numai în cursul efectuării actului, când p