ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2849/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2849/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând

asupra recursurilor de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 238/D

din 26 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul penal nr.

2790/110/2011, s-a dispus condamnarea inculpaților:

I. S.G.,

cetățean italian, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor

prev. și ped. de:

- art. 13

alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

modificată, la pedeapsa de 10 ani închisoare;

- art. 288

alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;

- art. 293

alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;

- art 31

alin. (2) raportat la art 289 alin. (1) C. pen. la pedeapsa de 3 ani

închisoare.

În baza art

33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în

pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare.

Pedeapsă de

executat: 10 ani închisoare.

În baza art.

88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestului preventiv de

la 10 martie 2011 la 06 iunie 2011.

II. G.S.C., cetățean

italian, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped.

de:

- art. 13 alin.

(1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modifcată,

la pedeapsa de 10 ani închisoare;

- art. 288

alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;

- art. 293

alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;

- art. 31 alin.

(2) raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33

lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea

mai grea de 10 ani închisoare.

Pedeapsă de

executat: 10 ani închisoare.

În baza art. 88

C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestului preventiv, de la

10 martie 2011 la 06 iunie 2011.

III. M.A.R., cetățean

român, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de:

- art. 13

alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modifcată,

la pedeapsa de 10 ani închisoare și de 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

- art. 293

alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;

- art. 291 teza

I C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;

- art. 31

alin. (2) raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33

lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea

mai grea de 10 ani închisoare și de 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Pedeapsa de

executat: 10 ani închisoare și de 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prev. de art 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88

C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestului preventiv, de la

10 martie 2011 la 15 martie 2011.

În baza art. 71

C. pen., s-a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 350

teza a II-a coroborat cu art. 145 alin. (3) C. proc. pen., a fost înlocuită măsura

obligării de a nu părăsi localitatea, aplicată inculpaților G.S.C. și S.G. prin

decizia penală nr. 614 din 06 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău și s-a dispus luarea

măsurii arestării preventive a celor doi inculpați pe o durată de 30 de zile, începând

cu data efectivă a arestării acestora.

S-a dispus emiterea,

de îndată, a mandatelor de arestare preventivă pe numele celor doi inculpați.

În baza art 169

C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpații G.S.C. și S.G. a unui autoturism,

aflat la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată

și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, și a bunurilor aflate în acesta.

S-a dispus anularea

certificatului de naștere emis pe numele S.G.S.A., aflat la dosarul cauzei, și emiterea

unui nou certificat cu datele reale ale minorului, așa cum rezultă din testarea

ADN.

S-a dispus plata

din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 1.070,98 RON contravaloare traducere

- H.D.P.

În baza art. 191

C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 15.000 RON

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune

în acest sens, instanța a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul

nr. 35 D/P/2011 din 30 mai 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată

și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău s-a dispus trimiterea în judecată pe inculpații

cetățeni italieni G.S.C. și S.G., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev.

de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001 modifcată, și art. 288 C. pen. și art. 293 alin. (2) C. pen. cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen., și inculpata M.A.R., cercetată sub aspectul săvârșirii

infracțiunii prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2)

lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată, art. 293 alin. (1) și 291 C. pen. cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., fapte constând în aceea că, în perioada noiembrie

2010-martie 2011, cei trei inculpați au încheiat o înțelegere privind vânzarea copilului

ce urma a fi născut de inculpata M.A.R. și înregistrarea acestuia ca fiind copilul

născut de inculpata G.S.C. și avându-l ca tată pe inculpatul S.G., cu promisiunea

moștenirii de către acesta a întregii averi deținute de familia cetățenilor italieni.

În acest scop,

cei trei inculpați au falsificat documentele de identitate ale inculpatei G.S.C.,

prin lipirea fotografiei inculpatei M.A.R., pe care le-au utilizat la prezentarea

inculpatei M.A.R., atât cu ocazia nașterii la data de 05 martie 2011 în cadrul Clinicii

M. din mun. Bacău, cât și cu ocazia înregistrării copilului la Starea Civilă a mun.

Bacău.

Conform acestei

înțelegeri, la data de 09 martie 2011, inculpata G.S.C. și inculpatul S.G., au încercat

să părăsească teritoriul României împreună cu nou-născutul, victimă a traficului

de minori, fiind depistați de către autorități pe raza mun. Brașov.

Prin rechizitoriu

s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de învinuitul D.S. și SC E.M.

SRL Bacău, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap.

la art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001, modificată, și art. 288

C. pen. și art. 293 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., întrucât

din cercetări a rezultat faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale

acestei infracțiuni, sub aspectul laturii subiective.

S-a dispus prin

rechizitoriu și neînceperea urmăririi penale față de S.G. și G.S.C. sub aspectul

săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 208-209 C. pen., întrucât partea vătămată

nu a formulat plângere în termen de 2 luni de la data când a cunoscut care sunt

autorii faptei.

La termenul din

data de 12 iulie 2011, reprezentantul Parchetului a solicitat extinderea procesului

penal și punerea în mișcare a acțiunii penale față de cei trei inculpați cu privire

la infracțiunea de participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual,

respectiv la emiterea certificatului de naștere pe numele minorului, prevăzută de

art. 31 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 289 alin. (1) C. pen., constând în

aceea că cei trei inculpați au depus la starea civilă, prin intermediul inculpatului

S.G., documente contrafăcute din care rezulta că minorul era născut de către inculpații

italieni, în urma căruia a fost emis certificatul de naștere în fals pentru partea

vătămată nou-născut S.G.S.A., de către funcționarul de la starea civilă.

Din actele și

lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 09

martie 2011, ora 06.00, inculpata M.A.R. a apelat serviciul de urgență 112 și a

sesizat faptul că doi cetățeni italieni, ce locuiau temporar împreună cu ea în Bacău,

într-un apartament închiriat cu câteva zile în urmă, i-au furat copilul nou-născut.

Inculpata M.A.R.,

ce era divorțată în cursul anului 2010 de soțul său R.C., cu care avea un copil

minor lăsat în grija bunicilor, respectiv a părinților inculpatei M.A.R., a decis

să plece în Italia pentru a lucra ca menajeră.

Deși inculpata

M.A.R. și fostul soț, martorul R.C., erau divorțați, aceștia au locuit împreună

ca soț și soție la domiciliul martorului, până în la începutul lunii august 2010,

când inculpata s-a mutat de bună voie la bunica ei, separându-se din nou de martorul

R.C.

Conform declarațiilor

lui R.C., cât și ale inculpatei M.A.R., în ziua de 06 august 2010, cei doi s-au

întâlnit, la cererea inculpatei, ocazie cu care aceasta i-a spus fostului soț că

va pleca în Italia să muncească ca și menajeră pentru a câștiga bani cu care să

finalizeze construcția unei case, pe care cei doi foști soți o începuseră.

În aceleași împrejurări,

inculpata M.A.R. i-a adus la cunoștință fostului soț că este însărcinată cu el,

arătându-i un test de sarcină pozitiv și nu i-a dat de înțeles că ar vrea să renunțe

la acest copil, deoarece i-a spus că și-ar dori ca acesta să fie fetiță, întrucât

primul lor copil, lăsat în grija bunicilor materni, este băiat.

Deși martorul

R.C. a declarat că nu a fost de acord cu plecarea inculpatei din țară, totuși, nu

s-a putut opune dorinței acesteia, întrucât fosta soție își cumpărase deja bilet

și este o fire mai independentă.

Astfel, în luna

august 2010, inculpata M.A.R. a plecat în Italia și s-a angajat să lucreze ca menajeră

pentru cetățenii italieni - inculpații G.S.C. și S.G., soți ce locuiesc în Italia.

Inculpata a lucrat

pentru cei doi cetățeni italieni până în noiembrie 2010 când sarcina sa a început

să fie vizibilă, ocazie cu care le-a spus celor doi soți cetățeni italieni G.S.C.

și S.G. că nu are mijloacele necesare întreținerii acestui copil și că ar fi de

acord să îl dea familiei de italieni pentru ca nou-născutul să ducă o viață mai

bună, respectiv lipsită de griji materiale.

De asemenea, inculpata

M.A.R. le-a spus celor doi cetățeni italieni inculpați G.S.C. și S.G., că nu se

mai înțelege cu fostul soț, tatăl copilului, că nu dorește sub niciun motiv să păstreze

acest copil și să îl crească, în același timp ascunzând acestora faptul că în România

mai are un copil pe care l-a lăsat în grija părinților.

Cu această ocazie,

inculpata M.A.R. i-a spus inculpatei G.S.C. să nu mai apeleze la înseminare artificială

pentru a rămâne însărcinată, deoarece îi va da copilul ei, pentru a-i asigura acestuia

un viitor mai bun, respectiv o situație materială bună, în calitate de viitor moștenitor

al inculpaților G.S.C. și S.G.

După ce între

cele două inculpate a intervenit această înțelegere, i-au adus la cunoștință și

inculpatului S.G., care a acceptat imediat această propunere.

Astfel, în toamna

anului 2010, între cei trei inculpați s-a realizat o înțelegere privind încredințarea

copilului cu care era însărcinată inculpata M.A.R. familiei de cetățeni italieni

la care aceasta lucra.

De la acest moment

și până la nașterea copilului, care a avut loc la data de 05 martie 2011 în România,

toți cei trei inculpați, dar în special inculpata M.A.R., au efectuat toate demersurile

necesare pentru ca părinții săi să nu afle că este însărcinată, să găsească o clinică

privată unde să nască sub o altă identitate, respectiv cea a inculpatei G.S.C.,

și să înregistreze nou-născutul pe numele inculpaților G.S.C. și S.G.

Intenția inculpatei

M.A.R. a fost aceea de a moșteni toată averea inculpaților italieni prin copilul

pe care urma să îl vândă acestora, întrucât, conform înțelegerii dintre cetățenii

italieni și mama naturală, după naștere și înregistrarea copilului cu date de stare

civilă nereale, inculpata M.A.R. urma să revină în Italia și să locuiască în continuare

împreună cu familia inculpaților cetățeni italieni și copilul său, subiect pasiv

al infracțiunii de trafic de minori.

Inculpata M.A.R.

știa de la ceilalți doi inculpați că aceștia au o avere importantă, respectiv două

imobile, două mașini și suma de 100.000 euro într-un cont, și fiind o fire materialistă

(lucru pe care l-a afirmat chiar ea), a devenit interesată să moștenească aceste

bunuri prin intermediul copilului, pe care a sperat că îl va crește împreună cu

familia de cetățeni italieni.

De asemenea, inculpata

M.A.R. i-a spus inculpatei G.S.C. să nu mai încerce să facă un copil prin înseminare

artificială deoarece este mai ușor să îi dea copilul ei gata născut, lucru cu care

cei doi soți italieni au fost de acord.

Cât s-a aflat

pe teritoriul Italiei și a purtat sarcina timp de 9 luni, inculpata a beneficiat

de asistență medicală și control de specialitate prin grija celor doi inculpați

italieni, care au dus-o periodic la medicul specialist al inculpatei G.S.C.

De asemenea, cei

trei i-au spus atât medicului, cât și avocatului familiei că doresc să înregistreze

copilul ce urma a fi născut de inculpata M.A.R. ca fiind născut de G.S.C. și avându-l

ca tată pe S.G., însă li s-a comunicat de către aceștia că acest lucru nu este posibil

în Italia și să încerce obținerea acestui rezultat în România.

În aceste împrejurări,

inculpata M.A.R. a căutat prin rețeaua Internet o clinică privată din Bacău unde

să nască sub o identitate falsă, respectiv cea a inculpatei G.S.C. Aceeași inculpată

a sunat la Clinica M. din Bacău, aparținând învinuitului D.S., și-a făcut programare

la sfârșitul lunii februarie 2011, când se apropia termenul pentru naștere, după

care a căutat un apartament în Bacău, pe care să îl închirieze și unde să locuiască

anterior, cât și după naștere, împreună cu cetățenii italieni.

De precizat este

faptul că inculpata M.A.R. nu și-a anunțat fostul soț, respectiv pe tatăl copilului,

că va veni în România pentru a naște și nici părinți sau alte rude apropiate.

Anterior plecării

din Italia către România, inculpata M.A.R., la sugestia inculpatei G.S.C., a făcut

poze pe care cei trei le-au aplicat pe cartea de identitate a inculpatei italiene,

în locul fotografiei acesteia, cu intenția de a se înregistra sub această identitate

la clinica unde urma să nască.

La data de 23

februarie 2011, toți cei trei inculpați au venit în România cu mașina personală

a cetățenilor italieni, s-au cazat într-un apartament închiriat de la martora M.R.C.

La aceeași dată

a avut loc prima consultație la Clinica M., unde inculpata M.A.R. s-a prezentat

și înregistrat în evidențele clinicii ca fiind inculpata G.S.C., iar pe inculpatul

S.G. l-a prezentat ca fiind soțul său.

Încă de la prima

consultație, la înregistrarea ca pacientă și programarea pentru operația de cezariană,

inculpații au prezentat actele de identitate contrafăcute, respectiv o carte de

identitate cu datele de stare civilă ale inculpatei G.S.C., pe care fusese aplicată

o fotografie a inculpatei M.A.R.

În perioada prenatală,

cât inculpata s-a aflat sub supraveghere medicală, a vorbit tot timpul în limba

italiană, s-a prezentat la clinică însoțită de ceilalți doi inculpați, iar pe inculpata

G.S.C. a prezentat-o personalului clinicii ca fiind sora pretinsului soț.

Deși angajații

Clinicii M. au avut suspiciuni în legătură cu identitatea reală a inculpatei M.A.R.

și au întrebat-o dacă are într-adevăr 45 de ani, deoarece arată mult mai tânără,

aceasta a susținut în permanență că este inculpata G.S.C.

Din declarațiile

date de învinuitul D.S., doctorul care a operat-o pe inculpată, cât și a martorele

P.V., P.M.M., asistente la această clinică, rezultă că inculpații, cu ocazia efectuării

consultației prenatale, veneau toți trei la clinică și că au insistat ca intervenția

de cezariană să aibă loc cât mai curând posibil, motivând că trebuie să se întoarcă

în Italia, unde au loc de muncă.

Deoarece învinuitul

D.S., ce urma să o opereze pe inculpata M.A.R., a avut dubii cu privire la identitatea

reală a acesteia, a sunat la I.P.J. Bacău, anunțând ofițerii de poliție O.G.D. și

M.A. despre situația pe care o constatase, cerând efectuarea unor verificări prin

Interpol a cetățenilor italieni.

Așa cum rezultă

din declarațiile celor doi ofițeri de poliție din cadrul I.P.J. Bacău - Serviciul

investigare a fraudelor, cât și din adresa răspuns formulată de I.P.J. Bacău, într-adevăr

doctorul D.S. a solicitat efectuarea unor verificări cu privire la inculpații-cetățeni

italieni, anterior efectuării operației de cezariană, respectiv la 04 martie

2011.

Cu toate acestea,

deși avea suspiciuni cu privire la reală identitate a pacientei G.S.C., pe care

urma să o opereze, învinuitul D.S. a hotărât, de comun acord cu inculpații, să realizeze

pe data de 05 martie 20111 operația de cezariană în clinica din Bacău.

Astfel, la data

de 05 martie 2011, inculpata M.A.R. a dat naștere, prin operație de cezariană, unui

făt de sex masculin, în greutate de 3.000 g., al cărui tată natural este martorul

R.C.

De precizat este

faptul că inculpata M.A.R. nu și-a anunțat fostul soț, tatăl copilului, că a născut,

nu i-a cerut să vină să declare copilul în vederea înregistrării lui în evidențele

stării civile, așa cum ar fi fost normal, în vederea emiterii certificatului de

naștere, pentru a putea fi externată.

În ziua de 07

martie 2011, înainte de externarea inculpatei și a nou-născutului, inculpații-cetățeni

italieni s-au prezentat la registratura clinicii pentru a ridica certificatul constatator

al nașterii nou-născutului, iar inculpatul S.G. s-a deplasat la Starea Civilă din

mun. Bacău și a solicitat emiterea certificatului de naștere al copilului.

În baza documentelor

false prezentate de inculpat, nou-născutul a fost înregistrat cu numele de S.G.S.A.,

avându-i ca părinți pe inculpații G.S.C. și S.G.

În aceeași zi,

inculpații au tradus toate documentele ce atestau nașterea acestui copil la un notar

de pe raza mun. Bacău și au păstrat asupra lor toate documentele medicale ce atestau

existența unei sarcini și a nașterii acestui copil de către G.S.C.

Odată cu efectuarea

operației de cezariană, personalul clinicii a procedat la recoltarea de celule stem.

După externarea

ce a avut loc la data de 08 martie 2011, inculpata M.A.R., nou-născutul, cât și

cei doi inculpați-cetățeni italieni au înnoptat împreună în apartamentul închiriat

în Bacău, și s-au înțeles ca a doua zi dimineață să părăsească teritoriul României,

cu destinația Italia, conform înțelegerii anterioare.

În dimineața zilei

de 09 martie 2011, în jurul orei 05.30, inculpatul G.S.C. și S.G. au luat copilul,

toate bagajele, cât și 5 cățeluși de rasa terier, pe care îi achiziționaseră în

scop de revânzare, și au plecat cu destinația Italia, spunându-i inculpatei M.A.R.

că nu mai are niciun drept asupra copilului, care este înregistrat pe numele ei

și al soțului și că nu va avea dreptul să se apropie de el, chiar dacă va veni în

Italia.

Văzând că inculpata

M.A.R. refuză să îi însoțească, conform înțelegerii anterioare, inculpații-cetățeni

italieni au părăsit apartamentul împreună cu copilul nou-născut, cu destinația Italia.

Ulterior, inculpata M.A.R. a sesizat organele de poliție prin intermediul apelului

de urgență 112, deoarece și-a dat seama că înțelegerea existentă anterior nașterii

nu mai fusese respectată de inculpații italieni.

Deoarece cercetările

fuseseră demarate de către D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău, în cursul

aceleiași zile, 09 martie 2011, în jurul orei 18.00, pe raza jud. Brașov, inculpata

G.S.C. și inculpatul S.G. au fost depistați și opriți în trafic, iar nou-născutul,

victima traficului de persoane, a fost internat în regim de urgență pentru a primi

îngrijiri medicale în Maternitatea Brașov.

Cu ocazia efectuării

percheziției autoturismului aparținând inculpaților G.S.C. și S.G. au fost identificate

toate documentele ce atestau identitatea falsă atribuită nou-născutului, în original.

Ulterior, s-a

stabilit, prin testări ADN, că nou-născutul înregistrat cu numele S.G.S.A. îi are

ca părinți naturali pe inculpata M.A.R. și martorul R.C.

În opinia instanței

de fond, faptele descrise mai sus se probează cu:

- proces-verbal

de sesizare din oficiu;

- proces-verbal

de identificare a inculpatei M.A.R.;

- referat cu propunere

de declinare a competenței;

- rezoluție de

începere a urmăririi penale;

- ordonanță de

extindere a cercetărilor și a urmăririi penale;

- adresă către

I.G.P.F.;

- ordonanță provizorie

din data de 09 martie 2011 privind interceptarea și înregistrarea de convorbiri

telefonice, imagini și localizare prin GPS ori alte mijloace de supraveghere;

- referat privind

confirmarea ordonanței provizorii;

- încheierea de

ședință a Tribunalului Bacău privind confirmarea ordonanței provizorii;

- proces-verbal

privind redarea în formă scrisă a convorbirilor interceptate și înregistrate în

baza ordonanței provizorii;

- proces-verbal

privind depistarea în trafic a inculpaților G.S.C. și S.G., împreună cu nou-născutul

S.G.S.A.;

- proces-verbal

privind redarea în formă scrisă a activității infracționale desfășurate de inculpații

G.S.C. și S.G. și planșele foto aferente;

- rezoluție privind

efectuarea unei percheziții asupra autoturismului aparținând inculpaților și

proces-verbal privind rezultatul percheziției efectuate asupra autoturismului inculpaților;

- proces-verbal

privind solicitarea unei ambulanțe pentru transportarea nou-născutului la Spitalul

de Obstetrică-Ginecologie din Brașov;

- referat cu propunere

de efectuare percheziții domiciliare la sediul SC E.M. SRL;

- autorizația

de percheziție emisă de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 1392/110/2011;

- proces-verbal

de percheziție domiciliară;

- referat cu propunere

de efectuare percheziție informatică;

- autorizație

de percheziție emisă de Tribunalul Bacău;

- proces-verbal

privind percheziția informatică;

- referat cu propunere

de efectuare percheziție informatică laptop aparținând inculpaților;

- autorizație

de percheziție emisă de Tribunalul Bacău;

- proces-verbal

privind percheziția informatică și raportul encase aferent;

- adresa de solicitare

documente medicale de la Clinica M. Bacău;

- formular de

consimțământ în vederea tratamentului emis pe numele G.S.C.;

- foaie de observație

clinică a nou-născutului S.G.S.A.;

- proces-verbal

încheiat în SC E.M. SRL și inculpații G.S.C. și S.G. privind eliberarea certificatului

constatator din 05 martie 2011 pentru certificatul de naștere al copilului S.G.S.A.;

- bilet de ieșire

din spital/scrisoare medicală emisă de SC E.M. SRL pe numele inculpatei G.S.C.

și ecografiile nou-născutului;

- certificat de

naștere emis pe numele nou-născutului cu numele S.G.S.A. și transcrierea acestuia

în limba italiană;

- xerocopie a

certificatului de naștere a inculpatului S.G. în limba italiană;

- xerocopie a

certificatului de căsătorie a inculpaților G.S.C. și S.G. în limba italiană;

- xerocopii ale

cărților de identitate pe numele inculpaților G.S.C. și S.G.;

-

proces-verbal privind rezultatul verificărilor efectuate în evidențele SC E.M. SRL;

- rezoluție privind

efectuarea unei constatări medico-legale a învinuitei M.A.R.;

- rezoluție privind

efectuarea unei constatări medico-legale psihiatrice a învinuitei M.A.R.;

- expertiza medico-legală

psihiatrică din 10 februarie 2011 a Serviciului Județean de Medicină Legală Bacău;

- proces-verbal

privind examinarea la data de 09 martie 2011 a nou-născutului la sediul I.P.J. Brașov

și planșele foto aferente;

- rezoluție privind

efectuarea unei constatări medico-legale a nou născutului S.G.S.A. și adresa de

înaintare către Maternitatea Bacău;

- raport de expertiză

medico-legală din 10 martie 2011 a Serviciului Județean de Medicină Legală Brașov;

- foaia de observație

clinică generală a nou-născutului eliberată de Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie

Brașov și adresa de înaintare;

- adresă de solicitare

la Serviciul de Ambulanță Bacău privind transferarea nou-născutului victimă a traficului

de minori;

- rezoluție privind

efectuare a unei constatări medico-legale de către Institutul Național de Medicină

Legală „Mina Minovici” și a unei testări ADN;

- adresa privind

solicitarea de prelevare de probe în vederea efectuării testului ADN de către Serviciul

Județean de Medicină Legală Bacău și răspunsul acestei unități;

- adresele Direcției

Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău prin care se comunică

instituirea măsurii plasamentului în regim de urgență pentru minorul victimă a traficului

de minori;

- proces-verbal

privind comunicarea de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”

a datei estimative a examinării probelor ADN;

- raportul de

expertiză medico-legală din 20 mai 2011 emis de Institutul Național de Medicină

Legală „Mina Minovici”;

- adresa I.P.J.

Bacău către Biroul Național Interpol de solicitare verificări privind identitatea

inculpatei G.S.C. și actele acesteia în xerocopie și răspunsul acestei unități;

- analize medicale

efectuate în Italia de inculpata M.A.R. pe numele inculpatei G.S.C.;

- solicitarea

de efectuare a unei comisii rogatorii internaționale de către autoritățile judiciare

italiene;

- declarații martori

R.C., D.S., P.V., B.I., M.L., P.M.M., B.E., M.R.C., O.G.D., M.A.;

- proces-verbal

privind predarea a 5 căței depistați în autoturismul inculpaților italieni către

persoana de la care au fost achiziționați, respectiv numitul S.M.;

- corespondență

cu I.P.J. Bacău privind verificări referitoare la existența unor sesizări în cadrul

acestei unități formulate de angajații Clinicii M. Bacău și răspunsul acestei unități;

- declarație olografă

în limba italiană a învinuitului S.G.;

- declarații inculpat

S.G.;

- declarații inculpata

G.S.C.;

- declarații inculpata

M.A.R.

În drept, instanța

de fond a apreciat că faptele inculpaților:

anterior întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de art.

13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

modificată, art. 288 alin. (1) C. pen., art. 293 alin. (2) C. pen. și art. 31

alin. (2) raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen.;

anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de

art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea 678/2001

modificată, și art. 288 alin. (1) C. pen. și art. 293 alin. (2) C. pen. și art.

31 alin. (2) raportat la art 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a)

C. pen.;

anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de

art. 13 alin. (1), (2), (3) rap la art. 12 alin. (2) lit. a) Legea nr. 678/2001

modificată, art. 293 alin. (1) C. pen., art. 291 C. pen. și art 31 alin. (2) raportat

la art 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

La individualizarea

pedepselor ce s-au aplicat inculpaților, instanța de fond a avut în vedere gradul

ridicat de pericol social al faptelor săvârșite de inculpați prin faptul că au încheiat

o înțelegere privind vânzarea copilului ce urma a fi născut de inculpata M.A.R.

și înregistrarea acestuia ca fiind copilul născut de inculpata G.S.C. și avându-l

ca tată pe inculpatul S.G., cu promisiunea moștenirii de către acesta a întregii

averi deținute de familia cetățenilor italieni. S-a avut în vedere modalitatea în

care aceștia au procedat, prin faptul că cei trei inculpați au falsificat documentele

de identitate ale inculpatei G.S.C., prin lipirea fotografiei inculpatei M.A.R.,

pe care le-au utilizat la prezentarea inculpatei M.A.R. atât cu ocazia nașterii

la data de 05 martie 2011 în cadrul Clinicii M. din mun. Bacău, cât și cu ocazia

înregistrării copilului la Starea Civilă a mun. Bacău. S-a avut în vedere și faptul

că inculpații G.S.C. și S.G. s-au prevalat de dreptul la tăcere, însă au recunoscut,

prin alte declarații, faptele; inculpata M.A.R. a dat declarații contradictorii

și nesincere însă a recunoscut în mod parțial săvârșirea faptei. Aceasta a arătat

că în luna a șasea de sarcină, la propunerea inculpatei G.S.C., a încheiat o înțelegere

frauduloasă cu aceasta și soțul ei, pentru a se prezenta într-o clinică din România

sub o identitate falsă și a înregistra copilul pe care urma să îl nască pe numele

soților italieni, în scopul obținerii unor avantaje materiale - promisiunea cetățenilor

italieni fiind aceea de a-i lăsa copilului, și implicit ei, întreaga avere pe care

o au aceștia (trei imobile în Italia, două autoturisme și suma de 100.000 euro aflată

într-un cont bancar) drept moștenire. De asemenea, cei trei inculpați s-au înțeles

ca inculpata M.A.R. să locuiască, după nașterea copilului, în Italia cu cei doi

cetățeni italieni, pentru a-i ajuta la creșterea copilului.

Inculpata M.A.R.

a recunoscut, în fața procurorului, că, fiind o fire materialistă, a fost tentată

de averea pe care o aveau cei doi cetățeni italieni, inculpații din prezenta cauză,

respectiv două imobile, două mașini și importante sume de bani în conturi, și a

sperat că dacă le va da acestora copilul pe care ea urma să-l nască, va moșteni

împreună cu fiul său întreaga avere a celor doi, însă în instanță a arătat că a

dorit ca minorul să fie luat de către inculpații italieni doar pentru a primi cetățenia

acestora. Faptul că inculpata M.A.R. nu a dorit niciun moment să păstreze acest

copil și l-a pus la dispoziția celor doi inculpați italieni ca pe o marfă, afirmând

că nu-și dorește acest copil, rezultă din demersurile efectuate de ea împreună cu

cei doi inculpați italieni, în perioada în care se afla în Italia, când și-a făcut

toate analizele medicale pe numele inculpatei G.S.C., când s-au deplasat atât la

medicul familiei, cât și la avocatul celor doi inculpați italieni, pentru a se interesa

dacă în Italia este posibilă înregistrarea nou-născutului pe numele celor doi inculpați

italieni, când, deși știa că urmează să nască și a venit în România, stabilind data

nașterii - nu și-a anunțat fostul soț, respectiv pe martorul R.C., tatăl copilului,

pentru a veni să înregistreze nou-născutul cu datele reale și niciun alt membru

al familiei, când împreună cu ceilalți doi inculpați italieni și-a făcut o fotografie

tip buletin pe care au aplicat-o pe cartea de identitate aparținând inculpatei G.S.C.

pentru a se prezenta sub o identitate falsă, și nu în ultimul rând, din faptul că

atât anterior nașterii, cât și ulterior în Clinica M., unde a dat naștere copilului

S.G.S.A., a susținut că este cetățean italian, se numește G.S.C., avându-l ca soț

pe inculpatul S.G. și a vorbit numai in limba italiană, pentru a convinge personalul

medical despre aceasta.

Deși inculpata

M.A.R., arătând că nu a avut un interes material când a înregistrat nou-născutul

pe numele celor doi inculpați italieni, și că această idee le-a venit celor trei

inculpați abia în România, din întreg materialul probator administrat rezultă în

mod neechivoc faptul că nou-născutul S.G.S.A. a făcut obiectul unei înțelegeri,

urmată de o tranzacție frauduloasă, între mama naturală, inculpata M.A.R. și inculpații

G.S.C. și S.G. - cetățeni italieni, cu consecința încălcării drepturilor fundamentale

ale omului, respectiv dreptul la identitate și cetățenie, ființa umană fiind tratată

în speță ca o „marfă” aducătoare de venit.

Astiel, s-a menționat

că potrivit art. 7 al Convenției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului,

ratificată de Legea nr. 18/1990, „copilul se înregistrează imediat după nașterea

sa și are, prin naștere, dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetățenie și,

în măsura posibilului dreptul de a-și cunoaște părinții și de a fi îngrijit de aceștia”,

statele părți vor veghea ca aplicarea acestor drepturi să respecte legislația lor

națională și obligațiile pe care acestea și le-au asumat în temeiul instrumentelor

internaționale aplicabile în materie. De asemenea, conform art. 8 al aceleiași convenții,

statele părți se obligă să respecte dreptul copilului de a-și păstra identitatea,

inclusiv cetățenia, numele și relațiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de

lege fără nicio imixtiune ilegală. În cazul în care un copil este lipsit în mod

ilegal de toate sau de o parte din elementele constitutive ale identității sale,

statele părți vor asigura asistența și protecția corespunzătoare pentru ca identitatea

acestuia să fie restabilită cât mai repede posibil.

A conchis instanța

de fond că acțiunile premeditate desfășurate de cei trei inculpați în perioada noiembrie

2010-09 martie 2011, privitor la nașterea copilului de către mama naturală sub o

altă identitate, demonstrează un plan de acțiune bine pus la punct până în cele

mai mici detalii, având ca scop lipsirea unei ființe umane, aflată în imposibilitate

de a se apăra și a-și exprima voința, ca cel mai elementar drept, acela de a fi

copilul propriilor părinți.

Conform Legii

nr. 272/2004 privind protecția și promovarea dreptului copilului „copilul are dreptul

la stabilirea și păstrarea identității sale, are dreptul să crească alături de părinții

săi și, de asemenea, are dreptul de protecție împotriva oricărei forme de exploatare”.

Autoritățile publice sunt obligate să adopte reglementări specifice și să aplice

măsuri corespunzătoare pentru prevenirea, între altele, a transferului ilicit și

a nereturnării copilului, cât și a răpirii și a traficării de copii, în orice scop,

și sub orice formă, conform prevederilor aceleiași legi.

Reține instanța

de fond că s-a invocat de către apărătorii inculpaților că în cauză nu ar fi îndeplinite

condițiile prevăzute de lege respectiv cu privire recrutarea, transportarea, transferarea

sau primirea unui minor în scopul exploatării acestuia.

Însă, a menționat

aceeași instanță, așa cum s-a statuat în mod constant atât în practica judiciară,

cât și în literatura de specialitate, pentru existența infracțiunii de trafic de

persoane adulte elementul material trebuie să fie efectuat prin amenințare, violență

sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de

autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de

a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori

de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritatea

asupra altei persoane. În schimb, în cazul traficului de minori, modul și mijloacele

de săvârșire a faptei nu au relevanță în privința existenței infracțiunii, singura

condiție cerută de lege fiind traficarea minorului.

Infracțiunea de

„trafic de minori” săvârșită de cei trei inculpați asupra nou-născutului S.G.S.A.

s-a consumat în momentul în care copilul, subiect pasiv al infracțiunii de trafic

de minori, a primit certificatul de naștere conținând date nereale, ca urmare a

înregistrării inculpatei M.A.R. sub o identitate falsă la Clinica M. din Bacău unde

a născut, folosind o carte de identitate contrafăcută, pusă la dispoziție de inculpata

G.S.C., cât și ca urmare a faptului că inculpatul S.G. a recunoscut copilul deși

nu era tatăl acestuia și s-a deplasat la starea civilă unde a obținut certificatul

de naștere ce urmează a fi anulat de către instanța de judecată, întrucât este fals.

S-a reținut că

inculpații G.S.C. și S.G. au recunoscut în fața instanței cu ocazia audierii, cât

și la procuror, faptele comise, le-au descris în mod detaliat, încercând să își

minimalizeze gradul de vinovăție susținând că doar au acceptat propunerea inculpatei

M.A.R., care a efectuat toate demersurile necesare în vederea realizării scopului

propus. De asemenea, la individualizarea pedepselor, s-a avut în vedere faptul că,

deși, prin decizia penală nr. 614 din 06 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău s-a dispus

înlocuirea măsurii arestului preventiv a inculpaților G.S.C. și S.G. cu obligația

de a nu părăsi localitatea, aceștia nu au respectat condițiile impuse de instanță

și au părăsit țara, fiind plecați în Italia. S-a mai avut în vedere și poziția de

nerecunoaștere a faptelor de către inculpata M.A.R., care a încercat să denatureze

adevărul prin prezentarea unei alte situații de fapt decât cea reieșită din probe.

Față de circumstanțele

reale și personale sus-menționate, instanța de fond a considerat că scopul educativ

al pedepsei poate fi atins doar prin executarea pedepsei în regim de detenție.

S-a menționat

că la termenul din data de 20 octombrie 2011 inculpații G.S.C. și S.G. nu s-au prezentat

în instanță, apărătorul acestora depunând la dosar două acte medicale, arătând că

cei doi inculpați au părăsit teritoriul României fiind în Italia, unde au și fost

expertizați medical, conform celor două acte depuse. În acest sens, instanța a constatat

că cei doi inculpați, cetățeni italieni, nu au respectat condițiile impuse prin

din decizia penală nr. 614 din 06 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău, prin care s-a

dispus, în baza art. 139 alin. (1) C. proc. pen., s-a înlocuit măsura arestării

preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv mun. Bacău,

prevăzută de art. 145 C. proc. pen., față de inculpații G.S.C. și S.G.

Or, în baza

art. 145 alin. (2) C. proc. pen., pe durata măsurii inculpații erau obligați să

respecte următoarele obligații:

- să se prezinte

la organul de poliție desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere

întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;

- să se prezinte

la instanța de judecată, ori de câte ori sunt chemați;

- să nu își schimbe

locuința, fără încuviințarea instanței;

- să nu dețină,

să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

- să nu se apropie

de persoanele împreună cu care au comis faptele martori, experți și să nu comunice

cu acestea direct sau indirect.

S-a reținut și

că s-a atras atenția inculpaților cu privire la dispozițiile art. 145 alin. (3)

C. proc. pen. din care rezultă că în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii

aplicate sau a obligațiilor, măsura obligării de a nu părăsi localitatea va fi înlocuită

cu măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.

Față de nerespectarea

dispozițiilor din decizie, în baza art. 350 teza a II-a C. proc. pen. coroborat

cu art. 145 alin. (3) C. proc. pen., s-a înlocuit măsura obligării de a nu părăsi

localitatea aplicată inculpaților G.S.C. și S.G. prin decizia penală nr. 614

din 06 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău și s-a dispus luarea măsurii preventive

a arestării preventive a celor doi inculpați. S-a dispus emiterea, de îndată, a

mandatelor de arestare preventivă pe numele celor doi inculpați.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

- D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Bacău și inculpații S.G., G.S.C. și M.A.R.,

motivele de apel fiind expuse în detaliu în preambulul prezentei decizii.

Prin decizia penală

nr. 7 din 24 ianuarie 2012, Curtea de Apel Bacău, secția penală, a dispus următoarele:

În temeiul

art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. a admis apelurile declarate de Parchetul de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial

Bacău și de inculpații G.S.C., S.G. și M.A.R. împotriva sentinței penale nr. 238/D/26.10.2011

pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul penal nr. 2790/110/2011.

A desființat sentința

penală apelată, cu excepția dispoziției privind înlocuirea măsurii obligării de

a nu părăsi localitatea cu măsura arestării preventive, și a trimis cauza spre rejudecare

primei instanțe.

În temeiul

art. 383 alin. (3) C. proc. pen., a menținut actele procedurale efectuate în cauză

până la termenul din data de 22 septembrie 2011 inclusiv.

Pentru a dispune

în acest sens, instanța de apel a reținut următoarele:

Cu prilejul formulării

motivelor de apel au fost invocate o serie de neregularități în desfășurarea procesului

penal la prima instanță, care, în opinia apărătorilor apelanților-inculpați, atrag

nulitatea absolută a sentinței apelate.

Analizând cu prioritate

aceste critici aduse sentinței apelate, instanța de apel a apreciat că, în mod incontestabil,

în opinia sa, cu ocazia judecății în primă instanță au fost încălcate o serie de

dispoziții procedurale după cum urmează:

În cauză nu a

fost introdus ca parte civilă, victimă a infracțiunii de trafic de minori, presupus

a fi săvârșită de către inculpați, minorul înregistrat cu numele S.G.S.A. Nu a fost

citat în calitate de reprezentant legal al minorului tatăl acestuia, R.C. Nu au

fost respectate dispozițiile art. 17 C. proc. pen., în sensul exercitării din oficiu

a acțiunii civile în situația în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate

de exercițiu. Nu au fost respectate dispozițiile art. 44 și 26 alin. (4) din Legea

nr. 678/2001 coroborate cu art. 173 alin. (3) C. proc. pen. în sensul că nu a fost

desemnat un apărător din oficiu pentru victima infracțiunii de trafic de minori,

deși situația acestuia impunea cu evidență luarea acestei măsuri.

Cât privește împrejurarea

că ședințele de judecată au fost publice, deși obiectul acuzației era constituit

și din infracțiunea de trafic de minori, situație în care judecata ar fi trebuit

să fie nepublică, instanța de apel a avut în vedere că inculpații au fost trimiși

în judecată și pentru infracțiuni care se judecă în ședință publică, motiv pentru

care, sub acest aspect, a apreciat că nu s-a produs o încălcare a normelor de procedură

de către prima instanță, în acest sens pronunțându-se și Înalta Curte de Casație

și Justiție prin decizia penală nr. 99/2009.

Urmează a se analiza

în ce măsură neregularitâțile constatate atrag nulitatea sentinței apelate și impun

trimiterea cauzei spre rejudecare, așa după cum s-a cerut de către apelanți.

S-a făcut trimitere

la jurisprudența instanței supreme (Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia

penală nr. 36 din 13 ianuarie 2009, a arătat că în mod greșit s-a procedat de către

instanța de apel la trimiterea cauzei spre rejudecare pe motiv că în cauză nu a

fost introdusă din oficiu ca parte civilă mama victimei, care suportase cheltuielile

de înmormântare. S-a menționat că prin această soluție a fost încălcat principiul

disponibilității, care guvernează soluționarea acțiunii civile, inclusiv în procesul

penal, și că acea persoană avea posibilitatea să recupereze acele cheltuieli pe

cale separată, într-un proces civil).

Or, a constatat

instanța de apel, în cauză există o situație de excepție, derogatorie de la dispozițiile

cu caracter de principiu privind disponibilitatea persoanelor păgubite, respectiv

că victima infracțiunii este un minor, persoană lipsită de capacitate de exercițiu,

situație în care devin incidente dispozițiile art. 17 C. proc. pen., iar instanța

învestită cu soluționarea procesului penal are obligația exercitării și soluționării

din oficiu a acțiunii civile.

A opinat instanța

de apel că pentru a putea proceda la exercitarea acțiunii civile se impune introducerea

în cauză și citarea ca parte civilă a minorului, precum și citarea reprezentantului

legal al acestuia, căruia instanța îi va cere să prezinte situația cu privire la

întinderea pagubei materiale și a daunelor morale, precum și cu privire la faptele

prin care acestea au fost pricinuite, în conformitate cu dispozițiile art. 17

alin. (2) C. proc. pen.

Prin urmare, în

opinia instanței de apel, în mod cert judecata în primă instanță a cauzei a avut

loc în condițiile în care una dintre părți nu a fost citată, această împrejurare

impunând desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în

conformitate cu dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

S-a mai arătat

că în rejudecarea cauzei la fond, vor fi avute în vedere și dispozițiile din legea

specială care, în raport de situația concretă a minorului, impun desemnarea unui

apărător din oficiu pentru acesta și, de asemenea, că se vor avea în vedere și criticile

referitoare la fondul cauzei, precum și modificările aduse art. 320

1

alin. (8) C. proc. pen. prin O.U.G. nr. 121/2011.

Împotriva hotărârii

instanței de apel au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție - D.I.I.C.O.T. și inculpații S.G. și G.S.C. motivele fiind expuse în

partea introductivă a prezentei decizii.

În motivele scrise

de recurs ale Ministerului Public s-au menționat următoarele:

„Conform dispozițiilor

art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., instanța de apel poate dispune rejudecarea

cauzei de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată, doar în cazurile prevăzute

limitativ în acest art., și anume: când judecarea cauzei la instanța de fond a avut

loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate

de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, sau când

există vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute în art. 197 alin. (2) C. proc.

pen., cu excepția cazului de necompetență.

(...) motivarea

instanței de apel, în sensul că judecata s-a desfășurat in lipsa legalei citări

a reprezentantului legal al minorului, respectiv martorul R.C. - tatăl natural al

nou-născutului, victima traficului de minori, nu se încadrează în cazurile prevăzute

expres și limitativ de prevederile art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., pentru

a se dispune desființarea sentinței pronunțate la fond și trimiterea cauzei spre

rejudecare.

Astfel, (...)

Tribunalul Bacău nu putea dispune citarea martorului R.C. în calitate de reprezentant

legal al nou-născutului, întrucât acesta nu a recunoscut nou-născutul, iar acesta

a fost conceput și născut în afara căsătoriei, calitatea de tată natural al minorului

fiind stabilită în baza testului ADN, efectuat în cursul urmăririi penale.

În aceste condiții,

din punct de vedere legal, martorul R.C. nu poate avea calitatea de reprezentant

legal al nou-născutului.

Pentru a proteja

interesele nou-născutului, Tribunalul Bacău a considerat că se impune introducerea

în cauză și citarea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău, la termenul

din data de 22 septembrie 2011, astfel încât, la termenul următor, 20 octombrie

2011, judecarea cauzei s-a efectuat cu procedura completă din partea acestui serviciu.

(...) în prezent,

nou-născutul, victimă a traficului de persoane, este încredințat unui asistent matern

profesionist din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului

Bacău, măsură ce a fost luată în regim de urgență în cursul urmăririi penale, după

constatarea infracțiunii, iar de la acea dată și până în prezent copilul nu a fost

recunoscut de tatăl său natural R.C., iar acesta nu și-a manifestat interesul

pentru a-l crește.

Chiar și în situația

în care instanța de apel considera necesară citarea unui reprezentant din cadrul

Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Bacău în locui

Serviciului de Probațiune din cadrul Tribunalului Bacău, pentru a reprezenta interesele

minorului. (...) aceasta se putea realiza în apel sancțiunea încălcării acestor

dispoziții fiind nulitate relativă”.

Recursul Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., va fi admis pentru

motivele ce se vor arăta:

Admițând apelurile

exercitate împotriva sentinței penale, Curtea de Apel Bacău a desființat sentința

și a dispus rejudecarea cauzei de către prima instanță, în sinteză, pentru următoarele

motive:

- în cauză nu

a fost introdus ca parte civilă, victimă a infracțiunii de trafic de minori presupus

a fi săvârșită de către inculpați, minorul înregistrat cu numele S.G.S.A.;

- nu a fost citat

în calitate de reprezentant legal al minorului tatăl acestuia, R.C.;

- nu au fost respectate

dispozițiile art. 17 C. proc. pen., în sensul exercitării din oficiu a acțiunii

civile în situația în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de

exercițiu;

- nu au fost respectate

dispozițiile art. 44 și 26 alin. (4) din Legea nr. 678/2001 coroborate cu art. 173

alin. (3) C. proc. pen. în sensul că nu a fost desemnat un apărător din oficiu pentru

victima infracțiunii de trafic de minori, deși situația acestuia impunea cu evidență

luarea acestei măsuri;

- judecata în

prima instanță a cauzei a avut loc în condițiile în care una dintre părți nu a fost

citată.

Înalta Curte de

Casație și Justiție constată că soluția pronunțată de instanța de apel este nelegală,

fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

Potrivit acestui

text de lege, instanța de apel desființează sentința primei instanțe și dispune

rejudecarea cauzei de către aceasta atunci când judecarea cauzei a avut loc în lipsa

unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a

se prezenta și de a înștiința instanța despre aceasta. Se mai poate dispune rejudecarea

cauzei de către prima instanță și atunci când există vreunul din cazurile de nulitate

absolută reglementate în art. 197 alin. (2) C. proc. pen., cu excepția cazului de

necompetență, situație în care rejudecarea cauzei se va face de instanța competentă,

potrivit legii.

Cazurile de nulitate

absolută prevăzute în art. 197 alin. (2) C. proc. pen. se referă la sesizarea instanței,

compunerea acesteia, publicitatea ședinței de judecată, participarea procurorului,

prezenta învinuitului sau a inculpatului, asistarea acestora de către apărător,

când sunt obligatorii, potrivit legii, și la efectuarea referatului de evaluare

în cauzele cu infractori minori.

Se constată că

niciunul din cazurile, expres și limitativ prevăzute în art. 197 alin. (2) C. proc.

pen., nu se regăsesc în cauză, și, de altfel, nici instanța de apel nu face vreo

referire concretă la o astfel de situație (cu excepția faptului că în considerentele

deciziei atacate se menționează că „au fost invocate o serie de neregularități în

desfășurarea procesului penal la prima instanță, care, în opinia apărătorilor apelanților-inculpați,

atrag nulitatea absolută a sentinței apelate” și că „analizând cu prioritate aceste

critici aduse sentinței apelate Curtea observă că, în mod incontestabil, cu ocazia

judecății în primă instanță au fost încălcate o serie de dispoziții procedurale

...”).

Toate împrejurările

menționate de către instanța de apel care au condus, în opinia acesteia, la necesitatea

desființării hotărârii tribunalului și rejudecarea cauzei, pot fi considerate ca

încălcări ale dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal

și care atrag, în condițiile riguroase prevăzute de lege, nulitatea relativă a hotărârii,

și numai în ipoteza producerii unei vătămări procesuale care să fie invocată de

partea interesată. Fund nulități relative, acestea pot fi invocate numai în cursul

efectuării actului, când p