ÎCCJ, decizie (scj.ro #84941)

Refuz nejustificat de

a comunica actele care au stat la baza întocmirii unei expertize medico-legale

ADN. Vătămare.

Legea nr. 554/2004, art. 1

Cuprins pe materii : Drept

administrativ.

Index alfabetic : act

de specialitate medico-legală

expertiză medico-legală

refuz nejustificat

Conform art. 1 din

Legea nr. 554/2004 intră în sfera contenciosului administrativ nu numai

actele administrative ci și nesoluționarea în termen  a unei cereri.

Refuzul de a

comunica expertiza medico-legală și actele ce au stat la baza ei,

constituie un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri, intrând

astfel în sfera contenciosului administrativ, întrucât actele solicitate îl

priveau pe petent în mod direct, fiind legate de un proces de stabilire a

paternității unui copil.

ICCJ, Secția contencios

administrativ și fiscal, decizia civilă nr. 3489 din

15 octombrie

2008

Reclamantul S.R., a chemat în

judecată Institutul Național de Medicină Legală, solicitând

obligarea acestuia să-i pună la dispoziție electrofenogramele

care au stat la baza întocmirii raportului de expertiză ADN nr.

A15/5250/2007.

Prin sentința

civilă nr. 83 din 15 ianuarie 2008, Curtea de Apel  București,

Secția a VIII-a  de contencios administrativ și fiscal a admis

acțiunea și a obligat pârâtul la comunicarea actelor solicitate de

reclamant.

Instanța a reținut

că, prin adresa A8/7742/2007, pârâtul a transmis refuzul de comunicare a

actelor solicitate, cu precizarea că fotocopiile acestora pot fi

comunicate numai la solicitarea scrisă a organelor judiciare, astfel

că petentul este vătămat prin necomunicarea acestor acte

medicale, în condițiile în care se referă la persoana reclamantului.

Institutul Național de

Medicină Legală a formulat recurs împotriva acestei sentințe,

susținând că se conturează o ingerință în activitatea

medico-legală așa cum este reglementată de art. 3 din O.G. nr.

1/2000. Prin această reglementare legală se interzice clar orice

ingerință în activitatea medico-legală.

Recurentul a mai

susținut că expertiza medico-legală și actele care au stat

la baza acesteia nu sunt acte administrative, ci acte de specialitate

medico-legale, drept care aprecierea instanței că ar fi obligat

să pună la dispoziția reclamantului actele solicitate, în

temeiul art. 18 alin.(1) din Legea nr. 554/2004, nu este opozabilă I.N.M.L.

Recursul este nefondat.

Este evident că pârâtul

a refuzat soluționarea cererii reclamantului de a-i comunica actele solicitate,

acte care îl priveau personal, fiind vătămat de pârât prin abuzul

său de necomunicare, interesul reclamantului fiind legitim privat, fiind

îndeplinite astfel prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Împrejurarea că

expertiza medico-legală și actele ce au stat la baza ei sunt acte de

specialitate medico-legale iar nu acte administrative, situație

necontestată în cauză este nerelevantă cauzei.

Conform art. 1 din  Legea nr.

554/2004 intră în sfera contenciosului administrativ nu numai actele

administrative ci și nesoluționarea în termen a unei cereri.

De observat că actele

priveau pe reclamant în mod direct fiind legate de un proces de stabilirea

paternității unui copil, iar cererea sa de a-i fi comunicată

este întemeiată și legală, refuzul recurentului fiind

neîntemeiat.

Astfel că,

hotărârea atacată fiind legală și temeinică, în

temeiul art.

312 C

.proc.civ.,  recursul a fost respins ca nefondat.