ÎCCJ, decizie (scj.ro #84941)

Refuz nejustificat de a comunica actele care au stat la baza întocmirii unei expertize medico-legale ADN. Vătămare. Legea nr. 554/2004, art. 1 Cuprins pe materii : Drept administrativ. Index alfabetic : act de specialitate medico-legală expertiză medico-legală refuz nejustificat Conform art. 1 din Legea nr. 554/2004 intră în sfera contenciosului administrativ nu numai actele administrative ci și nesoluționarea în termen a unei cereri. Refuzul de a comunica expertiza medico-legală și actele ce au stat la baza ei, constituie un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri, intrând astfel în sfera contenciosului administrativ, întrucât actele solicitate îl priveau pe petent în mod direct, fiind legate de un proces de stabilire a paternității unui copil.

ICCJ, Secția contencios administrativ și fiscal, decizia civilă nr. 3489 din 15 octombrie 2008 Reclamantul S.R., a chemat în judecată Institutul Național de Medicină Legală, solicitând obligarea acestuia să-i pună la dispoziție electrofenogramele care au stat la baza întocmirii raportului de expertiză ADN nr. A15/5250/2007. Prin sentința civilă nr. 83 din 15 ianuarie 2008, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a obligat pârâtul la comunicarea actelor solicitate de reclamant. Instanța a reținut că, prin adresa A8/7742/2007, pârâtul a transmis refuzul de comunicare a actelor solicitate, cu precizarea că fotocopiile acestora pot fi comunicate numai la solicitarea scrisă a organelor judiciare, astfel că petentul este vătămat prin necomunicarea acestor acte medicale, în condițiile în care se referă la persoana reclamantului.

Institutul Național de Medicină Legală a formulat recurs împotriva acestei sentințe, susținând că se conturează o ingerință în activitatea medico-legală așa cum este reglementată de art. 3 din O.G. nr. 1/2000. Prin această reglementare legală se interzice clar orice ingerință în activitatea medico-legală. Recurentul a mai susținut că expertiza medico-legală și actele care au stat la baza acesteia nu sunt acte administrative, ci acte de specialitate medico-legale, drept care aprecierea instanței că ar fi obligat să pună la dispoziția reclamantului actele solicitate, în temeiul art. 18 alin.(1) din Legea nr. 554/2004, nu este opozabilă I.N.M.L. Recursul este nefondat. Este evident că pârâtul a refuzat soluționarea cererii reclamantului de a-i comunica actele solicitate, acte care îl priveau personal, fiind vătămat de pârât prin abuzul său de necomunicare, interesul reclamantului fiind legitim privat, fiind îndeplinite astfel prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Împrejurarea că expertiza medico-legală și actele ce au stat la baza ei sunt acte de specialitate medico-legale iar nu acte administrative, situație necontestată în cauză este nerelevantă cauzei. Conform art. 1 din Legea nr. 554/2004 intră în sfera contenciosului administrativ nu numai actele administrative ci și nesoluționarea în termen a unei cereri. De observat că actele priveau pe reclamant în mod direct fiind legate de un proces de stabilirea paternității unui copil, iar cererea sa de a-i fi comunicată este întemeiată și legală, refuzul recurentului fiind neîntemeiat. Astfel că, hotărârea atacată fiind legală și temeinică, în temeiul art. 312 C .proc.civ., recursul a fost respins ca nefondat.