ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 825/2016

Decizia nr. 825/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 01 octombrie 2013 pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/105/2012, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta SC B. SA, a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 118.705 lei, reprezentând majorări pentru plata efectuată de reclamant, ca aport de capital la SC B SA, conform Deciziei nr. 31/2012, emise de Curtea de Conturi Prahova.

La data de 09 aprilie 2014, reclamantul și-a precizat acțiunea, în sensul că temeiul juridic al acțiunii îl reprezintă atragerea răspunderii civile delictuale a pârâtei, conform dispozițiilor art. 1349, art. 1381, art. 1385, art. 1386 C. civ.

Prin sentința nr. 3069 din 01 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Prahova, secția a Il-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta SC B. SA, ca neîntemeiată.

Recurentul - reclamant A. a formulat apel împotriva acestei sentințe.

Prin Decizia nr. 375 din 25 mai 2015, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-reclamant A., împotriva sentinței nr. 3069 din 01 octombrie 2014, pronunțate de Tribunalul Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâta SC B. SA

Prin încheierea ședinței din camera de consiliu din 30 iunie 2015, curtea de apel a dispus, din oficiu, îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei nr. 375 din data de 25 mai 2015, în sensul că a fost menționată calea de atac a recursului, în termen de 15 zile de la comunicare, în loc de „irevocabilă", cum din eroare fusese menționat.

Pentru a pronunța Decizia nr. 375 din 25 mai 2015, instanța de apel a reținut, în esență următoarele:

Prin Hotărârea nr. 3 din 10 februarie 2011, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor SC B. SA, societate comercială pe acțiuni având ca acționari mai multe unități administrativ teritoriale, între care și A., a decis majorarea capitalului social cu suma de 10.650.130 lei, prin aportul în numerar al acționarilor, Consiliului Județean Prahova revenindu-i obligația de plată a sumei de 7.785.660 lei.

La art. 4 din hotărâre se arată că, în cazul în care nu sunt vărsate toate aporturile în numerar, majorarea de capital social se limitează la valoarea efectiv subscrisă și vărsată.

Majorarea aportului la capitalul social al SC B. SA a fost aprobată prin Hotărârea nr. 31 din 21 aprilie 2011 a Consiliului Județean Prahova, plata fiind efectuată la data de 11 august 2011, conform Ordinului de plată.

Întrucât aportul în numerar nu a fost integral vărsat, la data de 25 noiembrie 201 1, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor SC B. SA a adoptat Hotărârea nr. 16, față de prevederile art. 4 menționate mai sus, și a decis majorarea capitalului social cu suma efectiv vărsată, fiind efectuate și modificările la Oficiul Registrului Comerțului.

În cauza dedusă judecății, apelantul-reclamant a solicitat plata sumei de 118.705 lei, cu titlu de daune-interese, reprezentând majorări aplicate sumei aduse ca aport social, calculate de la momentul plății și până la momentul publicării hotărârii de majorare a capitalului social la Oficiul Registrului Comerțului, în temeiul răspunderii civile delictuale.

Potrivit dispozițiilor art. 998 și art. 999 C. civ., pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții, respectiv existența faptei ilicite, prejudiciul, raportul de cauzalitate și vinovăția.

Cum în prezenta cauză societatea pârâtă a acționat cu respectarea dispozițiilor art. 210 și urm. din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, nu se poate reține în sarcina acesteia, prin organele sale de conducere, săvârșirea unei fapte ilicite care să atragă obligația sa de reparare a pretinsului prejudiciu creat.

Împotriva Deciziei nr. 375 din 25 mai 2015, a formulat recurs reclamantul A., prin care a solicitat modificarea deciziei recurate, iar pe fond admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, considerând că hotărârea este pronunțată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 998 și următoarele C. civ., pentru următoarele motive:

În fapt, prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor SC B. SA nr. 3 din 10 februarie 2011 s-a aprobat majorarea capitalului social al societății cu suma de 10.650.130 lei, aport în numerar, Consiliului Județean Prahova revenindu-i obligația de a participa cu suma de 7.785.660 lei.

Art. 3 al hotărârii prevedea că termenul de vărsare a capitalului subscris este de 30 de zile de la data publicării în M. Of.

Deși Hotărârea nr. 3 din 10 februarie 2011 nu a fost publicată niciodată în M. Of. - Partea a IV-a, prin adresa din 17 februarie 2011, SC B. SA i-a solicitat, ca în termen de 30 de zile, să transmită hotărârea Consiliului Județean Prahova privind majorarea capitalului social, prin aport în numerar, în cuantum de 7.785.660 lei și documentul contabil privind vărsarea capitalului subscris.

Prin adresa din 26 iulie 2011, reiterând cererea, SC B. SA a solicitat efectuarea de urgență a plății, motivând că până la data de 29 iulie 2011 trebuie să facă dovada vărsării întregului capital subscris, această dată fiind termenul limită pentru transmiterea la Autoritatea de Management a unei cereri de prefinanțare în vederea accesării unor fonduri structurale.

Suma de 7.785.660 lei, reprezentând contribuția Consiliului Județean Prahova Ia capitalul social al pârâtei a fost virată cu O.P. din 11 august 2011.

Deși nu a fost vărsat integral capital subscris, stabilit prin Hotărârea nr. 3 din 10 februarie 2011, Adunarea Generală a Acționarilor SC B. SA a adoptat Hotărârea nr. 16 din 25 noiembrie 2011, prin care a stabilit că se majorează capitalul social al societății cu valoarea efectiv vărsată la data prezentei, respectiv cu suma de 8.336.270 lei, sumă ce includea aportul vărsat de A..

Cu referire la Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr. 16 din 25 noiembrie 2011, pârâta, prin cererea din 12 decembrie 2011, a efectuat demersurile necesare pe lângă Registrul Comerțului, în vederea înregistrării majorării de capital, cererea fiind soluționată prin Rezoluția Oficiul Registrului Comerțului din 13 decembrie 2011.

Având în vedere prevederile acestei hotărâri, precum și faptul că Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr. 3/2011 nu a fost publicată în M. Of., rezultă că, la data efectuării plății, nu exista un termen scadent, întrucât societatea pârâtă nu efectuase demersurile necesare stabilite de lege și de Adunarea Generală a Acționarilor.

Din acest motiv, pentru plata efectuată cu titlu de aport de capital s-au calculat daune în cuantum de 118.705 lei, pentru perioada cuprinsă între data virării sumei și data majorării capitalului cu valoarea efectiv vărsată.

Suma solicitată prin acțiune reprezintă prejudiciul suferit de A., ca urmare a vărsării aportului la capitalul societății comerciale pârâte, la o dată când suma nu era scadentă.

Prejudiciul există, este patrimonial, cert și actual, și a fost stabilit de Curtea de Conturi prin actul de control. El constă în imobilizarea sumei reprezentând aport de capital (7.785.660 lei) și foloasele nerealizate ca urmare a imobilizării.

Fapta ilicită, săvârșită prin organele de conducere ale SC B. SA, este reprezentată de neîndeplinirea obligației legale prevăzute de art. 131 alineat (4), coroborat cu art. 204 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicată, prevederi preluate de pârâtă, în reglementările interne, în condițiile în care intimata a solicitat în mod repetat Consiliului Județean Prahova vărsarea aportului de capital.

Vinovăția este probată, întrucât, deși avea responsabilitate în vederea efectuării formalităților de publicitate, pârâta nu a luat măsurile necesare în acest sens, astfel ca există o legătură directă de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Deși art. 3 al Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr. nr. 3 din 10 februarie 2011 prevedea că termenul de vărsare a capitalului subscris este de 30 de zile de la data publicării în M. Of., fără a-și îndeplini obligația legală, prin adresele din 17 februarie 2011 și din 26 iulie 2011, intimata a solicitat insistent Consiliului Județean Prahova vărsarea aportului său de capital.

Chiar și după virarea acestuia cu O.P din 11 august 2011, intimata a continuat să își încalce obligațiile legale, formulând cererea de înregistrare a majorării capitalului social la Registrul Comerțului după încă patru luni, anume la data de 12 decembrie 2011.

Arată recurentul că toate aceste aspecte nu au fost analizate de instanța de apel.

Recurentul consideră că, raportat la aspectele detaliate mai sus, ca și prin actele depuse atât în fața primei instanțe, cât și a celei de apel, a dovedit îndeplinirea condițiilor pentru angajarea răspunderii civile delictuale a intimatei SC B. SA, în temeiul dispozițiilor art. 998 și următoarele C. civ.

În drept a invocat prevederile art. 304 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. din 1865.

Intimata-pârâtă SC B. SA a formulat întâmpinare, prin care a făcut istoricul raporturilor cu reclamantul și prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Cu privire la motivul de recurs invocat de către recurent, intimata-pârâtă SC B. SA a arătat că, în mod corect, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au considerat că nu poate fi angajată răspunderea civilă delictuală, în condițiile în care au fost respectate prevederile art. 210 și urm. din Legea nr. 31/1990, cu modificările și completările ulterioare, înscrisurile depuse la dosarul cauzei fiind interpretate în mod corect.

Cu privire la cuantumul pretențiilor solicitate, arată intimata-pârâtă că recurentul nu indică vreun mod de calcul al acestor pretenții, făcând trimitere la actul de control al Curții de Conturi Prahova, înscris care nu îi este opozabil.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 17 august 2015.

Prin încheierea nr. 634, pronunțată în ședința publică din data de 08 martie 2016, a fost admisă excepția necompetenței materiale a secției de contencios administrativ și fiscal, dispunându-se trimiterea acesteia la una din secțiile civile.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul secției a II-a civilă, a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23 martie 2016.

Analizând motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 210 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 republicată și modificată, capitalul social se poate mări prin emisiunea de acțiuni noi sau prin majorarea valoni nominale a acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură.

În speța dedusă judecății, prin Hotărârea nr. nr. 3 din 10 februarie 2011, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor SC B. SA a decis majorarea capitalului social cu suma de 10.650.130 lei, prin aportul în numerar al acționarilor, Consiliului Județean Prahova revenindu-i obligația de plată a sumei de 7.785.660 lei.

Conform art. 3 al Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr. 3 din 10 februarie 2011, s-a stabilit că termenul de vărsare a capitalului subscris este de 30 de zile de la data publicării în M. Of.

La art. 4 din hotărâre se arată că, în cazul în care nu sunt vărsate toate aporturile în numerar, majorarea de capital social se limitează la valoarea efectiv subscrisă și vărsată.

Majorarea capitalului social al SC B. SA a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 31 din 21 aprilie 2011, suma de 7.785.660 lei fiind virată cu O.P. din 11 august 2011.

Ca urmare a faptului că nu a fost vărsat integral capitalul subscris, stabilit prin Hotărârea nr. 3 din 10 februarie 2011, Adunarea Generală a Acționarilor SC B. SA a adoptat Hotărârea nr. 16 din 25 noiembrie 2011, prin care a stabilit că se majorează capitalul social al societății cu valoarea efectiv vărsată la acea dată, respectiv cu suma de 8.336.270 lei, sumă ce includea aportul vărsat de A..

Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr. 16 din 25 noiembrie 2011, a fost înregistrată în registrul comerțului, ca urmare a solicitării SC B. SA, ce a făcut obiectul cererii din 12 decembrie 2011, aceasta fiind soluționată prin Rezoluția Oficiul Registrului Comerțului din 13 decembrie 2011.

Nu poate fi reținută afirmația recurentului cu privire la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 998 și următoarele din V.C.C. de către instanța de apel și nici cu privire la faptul că aspectele legate de îndeplinirea condițiilor privind atragerea răspunderii civile delictuale nu au fost analizate de către aceasta.

Prin Decizia nr. 375 din 25 mai 2015, Curtea de Apel Ploiești a reținut aspectele de fapt relevante pentru soluționarea cauzei și raportat la dispozițiile art. 210 și următoarele din Legea nr. 31/1990 a constatat că în cauză nu poate opera angajarea răspunderii civile delictuale.

Art. 219 din Legea nr. 31/1990, republicată și modificată, prevede că hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai în măsura în care este adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării, iar în cazul în care majorarea de capital propusă nu este subscrisă integral, capitalul va fi majorat în cuantumul subscrierilor primite doar dacă condițiile de emisiune prevăd această posibilitate.

În mod legal, curtea de apel a reținut că prin Hotărârea nr. 16 din 25 noiembrie 2011, Adunarea Generală a Acționarilor SC B. SA a aprobat majorarea capitalului social cu suma vărsată până la acea dată, raportat la dispozițiile art. 219 din Legea nr. 31/1990, precum și la prevederea expresă în acest sens, care se regăsește la pct. 4 al Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr. 3 din 10 februarie 2011.

Nu poate fi reținut nici argumentul adus de recurentul-reclamant, în sensul că, raportat Ia pct. 3 din Hotărârea Adunarea Generală a Acționarilor SC B. SA, precum și la faptul că Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr. 3/2011 nu a fost publicată în M. Of., la momentul vărsării sumei de 7.785.660 lei această sumă nu ajunsese la scadență.

Art. 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 prevede obligația depunerii și înregistrării hotărârilor adunării generale în registrul comerțului, pentru opozabilitatea acestora față de terți.

În același sens este și art. 5 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, potrivit căruia mențiunile sunt opozabile terților de la data efectuării lor în registrul comerțului ori de la publicarea lor în M. Of. al României, Partea a IV-a, sau în altă publicație, acolo unde legea dispune astfel.

Având în vedere prevederile legale mai sus menționate și în condițiile în care Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor SC B. SA nr. 3 din 10 februarie 2011 a fost adoptată în prezența și cu votul acționarilor reprezentând 100 % din capitalul social, așadar și de către recurentul -reclamant, acesta nu poate invoca inopozabilitatea hotărârii și nici că, până la momentul publicării acestei hotărâri în M. Of., suma de 7.785.660 lei nu era scadentă.

Raportat la aspectele analizate mai sus, în mod legal, instanța de apel a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale, organele de conducere ale intimatei - pârâte SC B. SA acționând cu respectarea prevederilor art. 210 și următoarele din Legea nr. 31/1990 republicată și modificată, aceasta efectuând și modificările la oficiul registrului comerțului.

Având în vedere cele reținute mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. urmează să respingă recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei nr. 375 din 25 mai 2015, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva Deciziei nr. 375 din 25 mai 2015, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 aprilie 2016.