ÎCCJ, decizie (scj.ro #82279)

Îmbogățirea fără justă cauză.

Condiția exercitării acțiunii.

Cuprins pe materii

. Drept civil. Obligații. Cvasi contracte.

Îmbogățirea fără justă cauză. Condiția

exercitării acțiunii.

Index alfabetic

.

Drept civil.

-

Îmbogățirea fără justă

cauză.

-

Contract de mandat;

C.civ

.

art

. 992,

art

.

1541

Acțiunea, întemeiată pe

art

. 992

C.civ

., prin care se

cere obligarea unei persoane a plăti suma de bani cu care s-a

îmbogățit fără justă cauză, nu este

admisibilă dacă reclamantul are, în temeiul

art

.

1541

C.civ

.,  posibilitatea de a exercita o

acțiune izvorând dintr-un contract de mandat pe care l-a încheiat cu

pârâtul.

Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate

intelectuală, decizia

nr

. 3374 din 26 aprilie

2005

Prin cererea  din 31 octombrie

2003, reclamanta C.G. a chemat în judecată pe pârâții  D.G.G.

și D.M.  solicitând instanței să fie obligați în

solidar  la plata sumei de 369.435.000 de lei, ce va fi

actualizată la data executării hotărârii..

În motivarea  acțiunii, reclamanta arătă  că:

printr-o procură, l-a împuternicit  pe pârâtul D.G.G., care

este fiul său, să vândă un apartament,  proprietatea

ei   situat în București; pârâtul a înstrăinat imobilul

printr-un  contract de vânzare cumpărare, autentic, prețul

vânzării fiind 9400 de USD; pârâții au refuzat să-i dea banii

obținuți din vânzarea imobilului și, mai mult, au folosit

acești bani cumpărând un apartament pe numele lor.

Ca temei  juridic, reclamanta a

invocat  îmbogățirea fără justă cauză.

Pârâții au depus o întâmpinare prin care

au invocat excepția puterii de  lucru judecat în raport cu

sentința civilă 4716 din 22 septembrie 2003 a Judecătoriei

Sector 4 și au

ridicatexcepția

inadmisibilității  cererii, față de împrejurarea

că reclamanta  nu poate uza de o acțiune  întemeiată

pe  îmbogățirea fără justă  cauză atâta

timp cât are la îndemână o acțiune  izvorând din contractul de

mandat; pe fond, au solicitat respingerea acțiunii arătând că au

predat reclamantei suma obținută din vânzarea apartamentului.

Judecătoria Sectorului 4 București,

prin sentința  civilă nr.44 din 7 ianuarie 2004: a respins

excepțiile nulității cererii de chemare în judecată și

a autorității de lucru judecat, ca neîntemeiate; a admis

excepția inadmisibilității capătului de cerere privind obligarea

pârâților la plata  în solidar a sumei de 369.435.000 de lei,

actualizată.

Instanța de fond a reținut, cu

privire la excepția autorității de  lucru judecat a

sentinței civile

nr

. 4716/2003 a

Judecătoriei Sectorului 4, că nu sunt  îndeplinite condițiile

art.1201 Cod civil și anume nu există identitate de obiect și

cauză.

Referitor la excepția

inadmisibilității acțiunii, instanța a reținut că

este întemeiată pentru că acțiunea întemeiată pe

îmbogățirea  fără justă cauză ce poate fi

exercitată numai în condițiile în care nu mai există nici

o  altă acțiune în justiție pentru valorificarea

dreptului; or, în speță, între reclamantă și pârâtul D.G.G.

există un contract de mandat, și, deci, reclamanta are la

îndemână exercitarea  acțiunii izvorând din contractul de

mandat.

În consecință, a fost respins

capătul de cerere privind recuperarea sumei încasată ca preț

pentru apartamentul vândut de către pârât ca inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat

apel reclamanta invocând motive de

nelegalitate

și netemeinicie.

Curtea de Apel București, secția a

III-a , prin decizia

nr

. 1194/A din 3 iunie 2004, a

respins apelul ca

nefondat

.

Instanța de apel a reținut că

instanța de fond  în mod corect a constatat că acțiunea în

restituire, bazată pe îmbogățirea fără justă

cauză, are un caracter subsidiar, în sensul că ea nu poate fi

primită  când se constată existența unei alte acțiuni

în realizarea

dreptului.Că

, în speță,

pretențiile izvorând  dintr-un  contract de mandat,

sw

exclude  posibilitatea utilizării

acțiunii pentru  îmbogățire fără justă

cauză.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

reclamanta, susținând că nu poate fi vorba de  existența

unei cauze juridice care să împiedice  exercitarea unei acțiuni

bazată pe îmbogățirea fără justă cauză. În

acest sens, s-a arătat că pârâții și-au  mărit

comunitatea de bunuri și îmbogățirea  pârâților s-a

realizat prin diminuarea  patrimoniului reclamantei. Se susține, de

asemenea, că hotărârea s-a dat cu aplicarea greșită a legii

considerând că acțiunea formulată de ea este inadmisibilă.

Recursul este

nefondat

.

Acțiunea a fost  respinsă pe

o  excepție și anume aceea a inadmisibilității

acțiunii.

În acest sens, este de reținut că

acțiunea  întemeiată pe îmbogățirea

fără  justă cauză poate fi uzitată în absența

oricărui alt mijloc juridic pentru recuperarea  de către cel

care și-a micșorat patrimoniul a pierderii suferite.

În consecință, ea are un caracter

subsidiar pentru situațiile în care nu există, un alt mijloc juridic.

În speță, între reclamantă

și pârâtul  D.G.G. există un contract  de mandat,

respectiv, procura specială autentificată sub

nr

.

2235 din 21 iunie 1999.

Acțiunea  trebuia să fie

întemeiată pe prevederile

art

. 1541 Cod civil

potrivit cărora „mandatarul este  dator oricând i se va cere, a

da seama  mandatului de lucrările sale și de a-i remite ceea ce

ar fi primit în puterea mandatului, chiar când ceea ce ar fi primit nu s-ar

cuveni mandatului”.

Pentru  considerentele  mai înainte arătate, s-a respins

recursul ca

nefondat

.