ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 646/2015

Decizia nr. 646/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 1391 din 19 aprilie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea prin care reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, solicita anularea parțială a H.G. nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, în ceea ce privește art. 1 pct. 4, precum și suspendarea executării actului contestat, până la soluționarea irevocabilă a cauzei. Prin aceeași sentință, a fost admisă cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Sănătății.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că actul contestat este emis în conformitate cu dispozițiile legale și respectă întru-totul principiile consacrate de acestea.

Împotriva sentinței pronunțate de prima instanță, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamanta, invocând dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ. și solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.

În fața instanței de recurs, la termenul din 17 februarie 2015, când a fost judecată calea de atac exercitată, avocatul recurentei a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii, ca rămasă fără obiect.

În acest sens, a arătat că, prin Ordinele nr. 154 din 26 februarie 2014 și nr. 845 din 20 iunie 2014, emise de ministrul sănătății și depuse la dosar, s-a dispus reîncadrarea recurentei-reclamante în funcția deținută anterior emiterii H.G. nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, contestată în cauză.

Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, inclusiv cu înscrisurile depuse în recurs, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea va admite recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Obiectul acțiunii formulate în cauză îl constituie anularea parțială a H.G. nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, în ceea ce privește dispozițiile art. 1 pct. 4. Aceste dispoziții normative prevăd reorganizarea Direcției Generale Economice din cadrul autorității respective, măsură administrativă care, efectuată nelegal, în opinia reclamantei, a condus la prejudicierea drepturilor acesteia, afectându-i dreptul la stabilitate în funcție recunoscut funcționarului public prin lege.

Așa cum rezultă din dispozițiile art. 111 C. proc. civ. și cum s-a cristalizat în doctrina și jurisprudența în materie, una dintre condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este cea privind interesul de a promova acțiunea; această condiție generală se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil și pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării căilor de atac.

Interesul trebuie să fie legitim, personal și direct, precum și născut și actual.

Or, în speță, prin emiterea de către ministrul sănătății a Ordinelor nr. 154 din 26 februarie 2014 și nr. 845 din 20 iunie 2014, prin care s-a dispus reîncadrarea recurentei-reclamante în funcția deținută anterior emiterii H.G. nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, contestată în cauză, interesul reclamantei în exercitarea acțiunii nu mai este actual.

Pe cale de consecință, va fi admis recursul, modificată, în parte, sentința atacată și respinsă acțiunea, ca lipsită de interes; vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 1391 din 19 aprilie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică, în parte, sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantă, ca lipsită de interes.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 februarie 2015.